Munca, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5594-5618)
1965-11-02 / nr. 5594
De la Ministerul Industriei Alimentare redactorul Agerpres, Angela Petrescu, a aflat că în cursul acestei săptămîni soseşte în ţară nava de pescuit oceanic „Constanţa“ iar în luna viitoare se va reîntoarce în patrie şi traulerul „Galaţi“. Tot timpul, în cea de a treia călătorie de producţie, a relatat Niculae Vasilescu, director general al industriei peştelui , la bordul celor două nave munca s-a desfăşurat în bune condiţii, astfel că aşteptăm din nou o recoltă bogată de peşte oceanic. Echipajele au folosit cu pricepere experienţa cîştigată în cursele precedente cu privire la depistarea bancurilor de peşti şi la organizarea procesului de producţie la bord. Zonele în care s-a pescuit din Atlantic, la sud de Terra Nova, au fost bogate în vînat, ceea ce a permis echipajelor să-şi termine misiunea într-un timp mai scurt. Echipajul de pe nava oceanică „Constanţa“ a încheiat călătoria cu 40 de zile mai devreme decît era prevăzut, pescuind 2 000 de tone, din care 1 000 tone de peşte a fost congelat, iar restul a fost transformat în făină furajeră. Radiogramele sosite în aceste zile ne vestesc noi succese ale echipajului de pe traulerul „Galaţi“ care pescuieşte acum în apropierea coastelor de vest ale Africii, într-o zonă de asemenea bogată în peşte. Pînă acum a fost pescuită peste 60 la sută din cantitatea de peşte planificată. IM DRUM SPRE PATRIE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXI nr. 5594 Marți 2 noiembrie 1965 4 pag. 25 bani Al 4-lea Festival bienal de teatru „I. L Ca “ Strungari şi ţesătoare, oţelari, mineri, forestieri, ingineri, ţărani sau funcţionari, slujitori credincioşi ai „Thaliei“, participanţi la cel de-al IV-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“, s-au prezentat, în aceste zile, la un mare şi greu examen : faza regională a concursului. Aşa după cum am mai informat cititorii, la această ediţie a Festivalului participă 4S1 formaţii de teatru, 87 formaţii de păpuşari, 124 de colective care au pregătit montaje literare, sute de recitatori artistici. Din ştirile primite de la corespondenţii ziarului, reiese că artiştii amatori „au învăţat“ cu sîrguinţă şi pentru această etapă, că juriile sunt puse adeseori în încurcătură pentru selecţionarea celor mai buni, din cei buni. Suntem convinşi că, şi această nouă ediţie a Festivalului va scoate la lumină noi şi talentaţi interpreţi de teatru, că spectacolele prezentate nu vor fi uitate de spectatori. Dar, pînă atunci, să dăm cuvîntul corespondenţilor noştri. ROŞIŢA Casa de cultură a sindicatelor din Reşiţa a găzduit, la sfîrşitul săptăminii trecute, faza regională a celui de al IV-lea concurs de teatru „Ion Luca Caragiale", la care au participat formaţii de amatori ale sindicatelor din Reşiţa şi Lugoj. Sutele de spectatori prezenţi la această manifestare au apreciat ţinuta artistică corespunzătoare, jocul plin de dăruire al artiştilor amatori. In caietele de însemnări ale membrilor juriului au fost inserate multe lucruri bune despre formaţia de teatru a Casei de cultură a sindicatelor care a prezentat „Ştafeta nevăzută" de Paul Everac, cea a sindicatului clubului minerilor din Anina pentru interpretarea comediei „Băiat bun dar... cu lipsuri" de Nicuţă Tănase, sau cea a sindicatului întreprinderii textile Lugoj care a adus pe scenă una din cele mai cunoscute piese ale lui Mihail Sorbul, „Dezertorul". In cadrul acestei faze, un alt colectiv al Casei de cultură a sindicatelor din Reşiţa a prezentat montajul literar intitulat: „Omagiu partidului". HUNEDOARA Ieri la Casa orăşenească de cultură din Hunedoara a avut loc faza regională a concursului de teatru „I.L. Caragiale". La această etapă au participat echipele de teatru şi formaţiile de păpuşari ale cluburilor sindicatelor, caselor de cultură şi căminelor culturale din raioanele Brad, Ilia şi oraşele regionale Hunedoara şi Deva. CIMBINA Un numeros public a urmărit sîmbătă după amiază şi duminică în frumoasa sală de spectacole a Casei de cultură din Cîmpina faza regională a celui de al IV-lea Festival bienal de teatrul „Ion Luca Caragiale''. La această tradiţională întrecere a artiştilor amatori, au participat formaţii ale sindicatelor şi aşezămintelor culturale din raionul Tîrgovişte şi Câmpina. Artiştii ama toarele neobişnuit de darnic pentru sfîrşitul lui octombrie a „completat" de minune ambianţa duminicală a cabanei „Trei brazi" din Bucegi, gazdă primitoare a numeroşi oameni ai muncii veniţi în excursie. Foto : N. A. MORARU In sesenat au ţîşnit spre cei 270 000 de apartamente, clădiri ce au înnobilat oraşele ţării. Intre 1960—1964, numai în Bucureşti, 52 000 de familii s-au mutat în locuinţe noi. Prin grija partidului, şi în viitor, condiţiile de locuit se vor îmbunătăţii alte 300 000 de apartamente urmînd să fie construite din fondurile statului pînă la sfîrşitul anului 1970. Ţara va primi în anii ce vin noi podoabe, oraşele şi satele îşi vor defini şi mai pregnant chipurile de aşezări demne de epoca noastră, de spiritul şi cerinţele socialismului victorios. Şantier al împlinirilor visate din totdeauna de locuitorii săi harnici, Bucureştiul urcă neîncetat pe culmile civilizaţiei înaintate, devine cu fiecare zi tot mai tînăr, tot mai frumos. Arhitecţii şi constructorii îi dăruiesc o haină strălucitoare şi trainică, cu care să se mîndrească în faţa lumii şi să pătrundă mîndru în viitor. Desigur, Balta Albă depăşeşte proporţiile unui simplu cartier, ea se conturează asemeni unui oraş de sine stătător, dispus în microraioane deservite de magazine şi clădiri de utilitate social-culturală, cu numeroase clădiri în lucru. Mii de oameni dispuşi în echipe, aparţinînd de mai bine de zece întreprinderi, şi-au dat mina să făurească acea imensitate de case ce mai poartă denumirea străvechiului cartier Balta Albă. Unitate coordonatoare: Direcţia generală de construcţii şi montaj a Sfatului popular al Capitalei, cu cele cinci întreprinderi ale sale. Aprovizionarea, organizarea şi activitatea uriaşului şantier cer eforturi deosebite, o bună conducere şi un control riguros. Rezultatele muncii sunt, desigur, pozitive, dar, dincolo de realizări, mai apar şi unele lipsuri. Să pornim în exemplificare de la blocul 53, care se află în finisaj. Aidoma uriaşilor din jur, el îşi conturează silueta masivă în soarele toamnei, asemenea unei nave cubice pregătită pentru o îndelungată călătorie în vreme. Nimeni nu cunoaşte mai bine decît mozaicarul Nicolae Tudorache geneza acestei clădiri. Ca locţiitor al secretarului organizaţiei de bază, el a avut adesea sarcina să treacă de la echipă la echipă, să discute cu zidarii, zugravii, tîmplarii etc., să analizeze diferite probleme de muncă şi să propună măsuri. Blocul i-a devenit drag, vorbeşte despre el ca despre o fiinţă apropiată, îl vrea cît mai perfect, cît mai arătos. ŞTEFAN GHEORGHIU SCLIPESC MACARALE • incursiune intr-o margine de Bucureşti • Cu oamenii pe schele • „Termene" şi „mărunţişuri" Să încheiem anii cu toţi indicatorii de plan realizaţi! — Ce măsuri aţi luat pentru a Încheia anul cu planul îndeplinit şi depăşit ? — Venirea toamnei—ne-a spus tov. ŞTEFAN PUŞCAŞU, directorul întreprinderii forestiere Gheorghieni — constituie pentru noi, forestierii un eveniment important, care trebuie întîmpinat cu temeinice pregătiri, înainte de a răspunde concret la întrebarea pusă, consider necesar să relatez, în cîteva cuvinte, situaţia îndeplinirii planului la principalii indicatori. La producţia globală, pînă la zi, avem o depăşire de 6,78 la sută. Rezultate bune în întrecerea socialistă s-au obţinut şi în ce priveşte depăşirea indicilor de utilizare a masei lemnoase. La răşinoase, indicele întrece cu 2,2 la sută pe cel planificat, iar la foioase cu 16,6 la sută. Dacă adăugăm la aceste cifre şisporul obţinut la cherestea de calităţi superioare, avem în faţă un bilanţ pozitiv care va asigura, cum e firesc, premisele succeselor noastre, în primul an al cincinalului. La un singur indicator realizările sînt sub nivelul planificat — producţia marfă. Spre îndeplinirea lui integrală, pînă la sfîrşitul anului, sînt concentrate în prezent toate strădaniile participanţilor la întrecerea socialistă, încheierea anului cu planul îndeplinit şi depăşit este condiţionată la noi, în primul rînd, de exploatarea, într-un termen cît mai scurt, a masei lemnoase provenită din doborîturi de vînt. In acest scop, s-a întocmit un grafic, pe faze de lucru, ale cărui prevederi sunt realizate ritmic, datorită asigurării numărului de muncitori necesari, a utilajelor (ferăstraie mecanice, tractoare, funiculare), drumurilor de acces şi a condiţiilor de cazare. Concomitent cu acţiunea de fasonare a volumului masiv de masă lemnoasă doborîtă, se asigură mişcarea lemnului în restul fazelor şi transportul operativ în depozitele finale. Pentru lemnul stocat în pădure, în diferite faze de exploatare, stivuirea se face în locuri însorite, pentru a se evita declasarea. — Asta în ceea ce priveşte răşinoasele. Dar la fag 7 — Măsuri eficiente sunt stabilite şi în scopul valorificării superioare a fagului. In parchete, exploatarea se face exclusiv în trunchiuri lungi şi catarge, iar printr-o sortare mai judicioasă se asigură destinaţia cea mai potrivită fiecărei piese. In acest fel, pînă la sfîrşitul anului, vom obţine, la fag, un indice de utilizare (16,2 la sută), superior celui realizat pînă acum. — Ar fi interesant să ne spuneţi şi cîteva cuvinte despre folosirea la întreaga capacitate a mecanismelor. — Mai întîi, cîteva cifre. Pe 8 luni, la doborât-secţionat, planul a fost îndeplinit în proporţie de 115 la sută, la încărcat mecanic 113 la sută, iar la scos-apropiat, doar 65 la sută. După cum se poate constata, în procesul tehnologic de recoltat, ferăstraiele şi încărcătoarele mecanice au fost folosite din plin. Nu acelaşi lucru s-a întîmplat însă cu funicularele pasagere şi tractoarele, fapt care a îngreunat scosul şi apropiatul materialului lemnos. Pînă la sfîrşitul anului, această deficienţă va fi înlăturată, prin scurtarea perioadei de instalare a funicularelor şi punerea lor în funcţiune înainte de termen, prin redistribuirea mai bună a atelajelor la instalaţiile cu cablu şi buna întreţinere a drumurilor de tractoare. O altă măsură care va asigura mai buna utilizare a funicularelor este înfiinţarea de ateliere la sectoarele de exploatare, pentru efectuarea operativă a reparaţiilor mici. — La industrializare au apărut în acest an, unele deficienţe de ordin calitativ. Care e situaţia la ora actuală ? — E adevărat acest lucru. Din cauza unor produse de calitate inferioară, noi am avut şi unele refuzuri din partea beneficiarilor, care se ridică la peste 50 000 lei. Una dintre principalele măsuri luate în vederea elminării acestor neajunsuri a fost reîntărirea controlului tehnic de calitate în sectorul de industrializare. In acest domeniu de activitate, de care depinde în bună parte prestigiul întreprinderii noastre, au fost atraşi 11 ajutori de maiştri, cu o bogată experienţă, bine pregătiţi profesional. De asemenea, pe baza unor expuneri făcute de specialiştii întreprinderii au fost reîmprospătate cunoştinţele tehnice ale circulariştilor, gateriştilor şi sortatorilor privind normele interne şi prevederile stasurilor. In ultimele două luni, nu s-au mai constatat cazuri de expediere a cherestelei neavîntate şi nu s-au mai semnalat refuzuri din partea beneficiarilor. — îmbunătăţirea calităţii este strîns legată de ridicarea nivelului tehnico-profesional Interviu realizat de P. MÃRGINEANU Continuare în P°B- NU VOM RÂMÎNE DATORI 15 ore din noiembrie La ora cumpenei dintre octombrie şi noiembrie pe grafic s-au trecut Încă 50 000 kg cupru electrolitic. Era pulsul realizat peste plan de harnicul colectiv al Uzinei de cupru din Baia Mare. Pe lista evidenţiaţilor au fost trecute la loc de cinste colectivele echipelor conduse de Anghel Iorga, Gheorghe David şi Gheorghe Pop 22, care au cea mai mare contribuţie la obţinerea pe uzină a unui randament de 94,57 la sută faţă de 93 la sută cit a fost angajamentul. Apoi, întrecerea a continuat cu mult elan. Primul schimb al lui Anghel Iorga a lucrat cu un randament de peste 95 la sută, iar echipa lui Gheorghe David, din schimbul al doilea, a început cu acelaşi randament. La ora 15:00, macaraua s-a oprit la prima baterie şi a scos cel dinţii rod al lui 1 noiembrie , 30 000 kg plăci strălucitoare de aramă. Lupta pentru depăşirea planului pe noiembrie a început. -------»-»------ Confirmare întrecerea socialistă orientată spre sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii se bucură de multă cinste în rîndul minerilor de la Teliuc. Rezultatele obţinute în activitatea de producţie, confirmă cu prisosinţă acest lucru. De la începutul anului şi pînă în prezent minerii din Teliuc au extras peste sarcinile de plan mai mult de 48 000 tone minereu de fier brut. Acest spor de producţie a fost însoţit îndeaproape şi de o îmbunătăţire vizibilă a calităţii minereului. Conţinutul de metal în minereul marfă a crescut cu aproape 16 000 tone. (Coresp. „Munca“) In cadrul planului de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu energie electrică a oraşului Galaţi, la punctele Fileşti şi Bărboşi a început construcţia a două staţii noi de transformare de 220 kilovolţi. Ele vor fi echipate cu autotransformatori de cîte 200 megavolţi-amperi şi alte instalaţii moderne, care vor asigura în primul rînd necesarul de energie electrică pentru Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La intrarea în funcţiune, staţia de transformare Bărboşi va fi racordată la liniile de înaltă tensiune de 220 kilovolţi — Borzeşti şi Chiscani, urmînd ca apoi să fie ridicată la tensiunea de 400 kilovolţi. (Agerpres) Recent Centrocoop şi-a propus să organizeze în unele regiuni mai puţin circulate pînă acum, hanuri turistice, să amenajeze unităţi de alimentaţie publică şi platforme de parcare a autoturismelor. La Piatra Craiului, Geoagiu-băi, Mehadia, se vor construi hanuri restaurante şi cofetării, iar la Vatra Moldoviţei se va adăuga construcţiilor turistice o platformă pentru parcarea autoturismelor. La Ipoteşti se vor amenaja căsuţe din plăci aglomerate precomprimate. La Văratec se va ridica un complex turistic format dintr-un hotel cu 40 de locuri şi un magazin universal. La Oradea s-a deschis expoziţia bienală a artiştilor plastici amatori din regiunea Crişana. Cele peste 150 de lucrări prezintă aspecte din munca şi viaţa oamenilor muncii din regiunea Crişana. Sunt expuse picturi în ulei, acuarelă, tuş şi ceracolor. Meritorii sunt lucrările prezentate de Ileana Cozora, Ileana Leprich, Margareta Balog, Simeon Moţ, dr. Sandu Angel, Cornel Gîndilă, Gh. Coman, Alexandru Dobai şi alţii. Atenţia vizitatorilor este reţinută şi de cîteva lucrări sculpturale. B. ARDELEANU activist sindical Fruntaş în întrecerea socialistă în anii 1963 şi 1964, strungarul Grigore Gh. Savu, de la Uzina de utilaj petrolier din Tîrgovişte, împărtăşeşte cu drag din experienţa sa tinerilor, Iată-l în clişeu, explicînd elevului Alexandru Ghirescu, din anul II al şcolii profesionale de pe lingă uzină, despre unele operaţii mai complicate de strunjire. Foto : P. COZIA PREMIERĂ’ LA,,, APARATAJ Aproape că nu există lună în care, la uzinele „Electroputere" din Craiova, să nu fie asimilate și construite noi tipuri de produse electrotehnice. In această lună, premiera este la fabricarea de aparataj, mai precis la atelierul condus de maistrul Gheorghe Dinale. Este vorba de fabricarea primului lot experimental de întreruptoare de medie tensiune de tip „Delle” şi care urmează să intre in probe Trebuie arătat că acest aparataj electric este ultima expresie a tehnicii, avind parametri superiori: putere de rupere, siguranţă în exploatare. O contribuţie deosebită la acest succes au adus-o electricienii N. Voica, Dumitru Olteanu şi Ion Luca. De menţionat că la noua fabrică de aparataj care se găseşte în stadiul final de construcţie şi va primi în curind pe constructorii de aparataj electric, producţia va fi profilată în bună parte pe fabricarea de astfel de întreruptoare. (Coresp. „Munca“) IN ZIARUL DE AZI: — Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri sindicale (Pag. 2-a) — Sport (Pag. 3-a)