Munca, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5594-5618)

1965-11-02 / nr. 5594

De la Ministerul Industriei Ali­mentare redactorul Agerpres, An­gela Petrescu, a aflat că în cursul acestei săptămîni soseşte în ţară nava de pescuit oceanic „Constan­ţa“ iar­ în luna viitoare se va re­întoarce în patrie şi traulerul „Ga­laţi“. Tot timpul, în cea de a treia călă­torie de producţie, a relatat Nicu­­lae Vasilescu, director general al industriei peştelui , la bordul ce­lor două nave munca s-a desfăşu­rat în bune condiţii, astfel că aş­teptăm din nou o recoltă bogată de peşte oceanic. Echipajele au folo­sit cu pricepere experienţa cîştiga­­tă în cursele precedente cu privire la depistarea bancurilor de peşti şi la organizarea procesului de pro­ducţie la bord. Zonele în care s-a pescuit din Atlantic, la sud de Terra Nova, au fost bogate în vî­­nat, ceea ce a permis echipajelor să-şi termine misiunea într-un timp mai scurt. Echipajul de pe nava oceanică „Constanţa“ a în­cheiat călătoria cu 40 de zile mai devreme decît era prevăzut, pes­cuind 2 000 de tone, din care 1 000 tone de peşte a fost congelat, iar restul a fost transformat în făină furajeră. Radiogramele sosite în aceste zile ne vestesc noi succese ale echi­pajului de pe traulerul „Galaţi“ care pescuieşte acum în apropierea coastelor de vest ale Africii, într-o zonă de asemenea bogată în peşte. Pînă acum a fost pescuită peste 60 la sută din cantitatea de peşte planificată. IM DRUM SPRE PATRIE Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXI nr. 5594 Marți 2 noiembrie 1965 4 pag. 25 bani Al 4-lea Festival bienal de teatru „I. L Ca “ Strungari şi ţesătoare, oţelari, mineri, forestieri, ingineri, ţărani sau funcţionari, slujitori credincioşi ai „Thaliei“, participanţi la cel de-al IV-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“, s-au prezentat, în aceste zile, la un mare şi greu examen : faza regională a concursului. Aşa după cum am mai informat cititorii, la această ediţie a Festivalului participă 4S1 formaţii de teatru, 87 formaţii de păpuşari, 124 de colective care au pregătit montaje literare, sute de recita­tori artistici. Din ştirile primite de la corespondenţii ziarului, reiese că artiştii amatori „au învăţat“ cu sîrguinţă şi pentru această etapă, că juriile sunt puse adeseori în încurcătură pentru se­lecţionarea celor mai buni, din cei buni. Suntem­ convinşi că, şi această nouă ediţie a Festivalului va scoate la lumină noi şi talentaţi interpreţi de teatru, că spectacolele prezentate nu vor fi uitate de spectatori. Dar, pînă atunci, să dăm cuvîntul corespondenţilor noştri. ROŞIŢA Casa de cultură a sindicatelor din Reşiţa a găzduit, la sfîrşitul săptă­­minii trecute, faza regională a celui de al IV-lea concurs de teatru „Ion Luca Caragiale", la care au par­ticipat formaţii de amatori ale sindicatelor din Reşiţa şi Lugoj. Su­tele de spectatori prezenţi la această manifestare au apreciat ţinuta ar­tistică corespunzătoare, jocul plin de dăruire al artiştilor amatori. In caietele de însemnări ale membrilor juriului au fost inserate multe lucruri bune despre formaţia de teatru a Casei de cultură a sin­dicatelor care a prezentat „Ştafeta nevăzută" de Paul Everac, cea a sindicatului clubului minerilor din Anina pentru interpretarea comediei „Băiat bun dar... cu lipsuri" de Nicu­­ţă Tănase, sau cea a sindicatului întreprinderii textile Lugoj care a adus pe scenă una din cele mai cu­noscute piese ale lui Mihail Sorbul, „Dezertorul". In cadrul acestei faze, un alt co­lectiv al Casei de cultură a sindi­catelor din Reşiţa a prezentat mon­tajul literar intitulat: „Omagiu partidului". HUNEDOARA Ieri la Casa orăşenească de cul­tură din Hunedoara a avut loc faza regională a concursului de teatru „I.L. Caragiale". La această etapă au participat echipele de teatru şi for­maţiile de păpuşari ale cluburilor sindicatelor, caselor de cultură şi căminelor culturale din raioanele Brad, Ilia şi oraşele regionale Hu­nedoara şi Deva. CIMBINA Un numeros public a urmărit sîm­­bătă după amiază şi duminică în frumoasa sală de spectacole a Casei de cultură din Cîmpina faza regio­nală a celui de al IV-lea Festival bienal de teatrul „Ion Luca Cara­giale''. La această tradiţională între­cere a artiştilor amatori, au partici­pat formaţii ale sindicatelor şi aşe­zămintelor culturale din raionul Tîrgovişte şi Câmpina. Artiştii ama­­ toarele neobişnuit de darnic pentru sfîrşitul lui octombrie a „completat" de minune ambianţa duminicală a cabanei „Trei brazi" din Bucegi, gazdă primitoare a numeroşi oameni ai muncii veniţi în excursie. Foto : N. A. MORARU In sesenat au ţîşnit spre cei 270 000 de apartamente, clădiri ce au înnobilat oraşele ţării. Intre 1960—1964, numai în Bucureşti, 52 000 de familii s-au mutat în lo­cuinţe noi. Prin grija partidului, şi în viitor, condiţiile de locuit se vor îmbunătăţii alte 300 000 de a­­partamente urmînd să fie constru­ite din fondurile statului pînă la sfîrşitul anului 1970. Ţara va primi în anii ce vin noi podoabe, oraşele şi satele îşi vor defini şi mai pregnant chipu­rile de aşezări demne de epoca noastră, de spiritul şi cerinţele so­cialismului victorios. Şantier al împlinirilor visate din totdeauna de locuitorii săi harnici, Bucu­­reştiul urcă neîncetat pe culmile civilizaţiei înaintate, devine cu fie­care zi tot mai tînăr, tot mai fru­mos. Arhitecţii şi constructorii îi dăruiesc o haină strălucitoare şi trainică, cu care să se mîndreas­­că în faţa lumii şi să pătrundă mîndru în viitor. Desigur, Balta Albă depăşeşte proporţiile unui simplu cartier, ea se conturează asemeni unui oraş de sine stătător, dispus în micro­­raioane deservite de magazine şi clădiri de utilitate social-cultu­­rală, cu numeroase clădiri în lucru. Mii de oameni dispuşi în echipe, aparţinînd de mai bine de zece în­treprinderi, şi-au dat mina să fău­rească acea imensitate de case ce mai poartă denumirea străvechiu­lui cartier Balta Albă. Unitate coordonatoare: Direcţia generală de construcţii şi montaj a Sfatu­lui popular al Capitalei, cu cele cinci întreprinderi ale sale. Apro­vizionarea, organizarea şi activita­tea uriaşului şantier cer eforturi deosebite, o bună conducere şi un control riguros. Rezultatele muncii sunt, desigur, pozitive, dar, dincolo de realizări, mai apar şi unele lip­suri. Să pornim în exemplificare de la blocul 53, care se află în finisaj. Aidoma uriaşilor din jur, el îşi conturează silueta masivă în soa­rele toamnei, asemenea unei nave cubice pregătită pentru o îndelun­gată călătorie în vreme. Nimeni nu cunoaşte mai bine decît mozaica­rul Nicolae Tudorache geneza a­cestei clădiri. Ca locţiitor al secre­tarului organizaţiei de bază, el a avut adesea sarcina să treacă de la echipă la echipă, să discute cu zidarii, zugravii, tîmplarii etc., să analizeze diferite probleme de muncă şi să propună măsuri. Blocul i-a devenit drag, vorbeşte despre el ca despre o fiinţă apro­piată, îl vrea cît mai perfect, cît mai arătos. ŞTEFAN GHEORGHIU SCLIPESC MACARALE • incursiune intr-o margine de Bucureşti • Cu oamenii pe schele • „Termene" şi „mărunţişuri" Să încheiem anii cu toţi indicatorii de plan realizaţi! — Ce măsuri aţi luat pentru a Încheia anul cu planul înde­plinit şi depăşit ? — Venirea toamnei—ne-a spus tov. ŞTEFAN PUŞCAŞU, directorul în­treprinderii forestiere Gheorghieni — constituie pentru noi, forestierii un eveniment important, care tre­buie întîmpinat cu temeinice pre­gătiri, înainte de a răspunde con­cret la întrebarea pusă, consider necesar să relatez, în cîteva cuvin­te, situaţia îndeplinirii planului la principalii indicatori. La produc­ţia globală, pînă la zi, avem o de­păşire de 6,78 la sută. Rezultate bune în întrecerea socialistă s-au obţinut şi în ce priveşte depăşirea indicilor de utilizare a masei lem­noase. La răşinoase, indicele în­trece cu 2,2 la sută pe cel planifi­cat, iar la foioase cu 16,6 la sută. Dacă adăugăm la aceste cifre şi­­sporul obţinut la cherestea de cali­tăţi superioare, avem în faţă un bilanţ pozitiv care va asigura, cum e firesc, premisele succeselor noastre, în primul an al cincinalu­lui. La un singur indicator reali­zările sînt sub nivelul planificat — producţia marfă. Spre îndeplinirea lui integrală, pînă la sfîrşitul anu­lui, sînt concentrate în prezent toate strădaniile participanţilor la întrecerea socialistă, încheierea anului cu planul în­deplinit şi depăşit este condiţio­nată la noi, în primul rînd, de ex­ploatarea, într-un termen cît mai scurt, a masei lemnoase provenită din doborîturi de vînt. In acest scop, s-a întocmit un grafic, pe faze de lucru, ale cărui prevederi sunt realizate ritmic, datorită asi­gurării numărului de muncitori necesari, a utilajelor (ferăstraie mecanice, tractoare, funiculare), drumurilor de acces şi a condiţii­lor de cazare. Concomitent cu ac­ţiunea de fasonare a volumului masiv de masă lemnoasă doborîtă, se asigură mişcarea lemnului în restul fazelor şi transportul opera­tiv în depozitele finale. Pentru lemnul stocat în pădure, în dife­rite faze de exploatare, stivuirea se face în locuri însorite, pentru a se evita declasarea. — Asta în ceea ce priveşte răşinoasele. Dar la fag 7 — Măsuri eficiente sunt stabilite şi în scopul valorificării superioa­re a fagului. In parchete, exploa­tarea se face exclusiv în trun­chiuri lungi şi catarge, iar printr-o sortare mai judicioasă se asigură destinaţia cea mai potrivită fiecă­rei piese. In acest fel, pînă la sfîr­şitul anului, vom obţine, la fag, un indice de utilizare (16,2 la sută), superior celui realizat pînă acum. — Ar fi interesant să ne spuneţi şi cîteva cuvinte des­pre folosirea la întreaga ca­pacitate a mecanismelor. — Mai întîi, cîteva cifre. Pe 8 luni, la doborât-secţionat, planul a fost îndeplinit în proporţie de 115 la sută, la încărcat mecanic 113 la sută, iar la scos-apropiat, doar 65 la sută. După cum se poa­te constata, în procesul tehnologic de recoltat, ferăstraiele şi încăr­cătoarele mecanice au fost folosite din plin. Nu acelaşi lucru s-a în­­tîmplat însă cu funicularele pasa­gere şi tractoarele, fapt care a îngreunat scosul şi apropiatul ma­terialului lemnos. Pînă la sfîrşitul anului, această deficienţă va fi în­lăturată, prin scurtarea perioadei de instalare a funicularelor şi pu­nerea lor în funcţiune înainte de termen, prin redistribuirea mai bună a atelajelor la instalaţiile cu cablu şi buna întreţinere a dru­murilor de tractoare. O altă mă­sură care va asigura mai buna utilizare a funicularelor este în­fiinţarea de ateliere la sectoarele de exploatare, pentru efectuarea operativă a reparaţiilor mici. — La industrializare au a­­părut în acest an, unele defi­cienţe de ordin calitativ. Care e situaţia la ora actuală ? — E adevărat acest lucru. Din cauza unor produse de calitate in­ferioară, noi am avut şi unele re­fuzuri din partea beneficiarilor, care se ridică la peste 50 000 lei. Una dintre principalele măsuri luate în vederea elminării acestor neajunsuri a fost re­întărirea con­trolului tehnic de calitate în sec­torul de industrializare. In acest domeniu de activitate, de care de­pinde în bună parte prestigiul în­treprinderii noastre, au fost atraşi 11 ajutori de maiştri, cu o bogată experienţă, bine pregătiţi profe­sional. De asemenea, pe baza unor expuneri făcute de specialiştii în­treprinderii au fost reîmprospătate cunoştinţele tehnice ale circulariş­­tilor, gateriştilor şi sortatorilor privind normele interne şi preve­derile stasurilor. In ultimele două luni, nu s-au mai constatat cazuri de expediere a cherestelei neavîn­­tate şi nu s-au mai semnalat re­fuzuri din partea beneficiarilor. — îmbunătăţirea calităţii este strîns legată de ridicarea nivelului tehnico-profesional Interviu realizat de P. MÃRGINEANU Continuare în P°B- NU VOM RÂMÎNE DATORI 15 ore din noiembrie La ora cumpenei dintre octom­brie şi noiembrie pe grafic s-au trecut Încă 50 000 kg cupru electro­litic. Era pulsul realizat peste plan de harnicul colectiv al Uzinei de cupru din Baia Mare. Pe lista evi­denţiaţilor au fost trecute la loc de cinste colectivele echipelor conduse de Anghel Iorga, Gheorghe David şi Gheorghe Pop 22, care au cea mai mare contribuţie la obţinerea pe uzină a unui randament de 94,57 la sută faţă de 93 la sută cit a fost angajamentul. Apoi, întrecerea a continuat cu mult elan. Primul schimb al lui Anghel Iorga a lucrat cu un ran­dament de peste 95 la sută, iar echi­pa lui Gheorghe David, din schim­bul al doilea, a început cu acelaşi randament. La ora 15:00, macaraua s-a oprit la prima baterie şi a scos cel din­ţii rod al lui 1 noiembrie , 30 000 kg plăci strălucitoare de aramă. Lupta pentru depăşirea planului pe noiem­brie a început. -------»-»------­ Confirmare întrecerea socialistă orientată spre sporirea producţiei şi îmbună­tăţirea calităţii se bucură de multă cinste în rîndul minerilor de la Te­­liuc. Rezultatele obţinute în activi­tatea de producţie, confirmă cu pri­sosinţă acest lucru. De la începutul anului şi pînă în prezent minerii din Teliuc au extras peste sarcinile de plan mai mult de 48 000 tone minereu de fier brut. Acest spor de producţie a fost însoţit îndeaproape şi de o îmbunătăţire vizibilă a ca­lităţii minereului. Conţinutul de me­tal în minereul marfă a crescut cu aproape 16 000 tone. (Coresp. „Munca“) In cadrul planului de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu energie electrică a oraşului Galaţi, la punctele Fileşti şi Bărboşi a început construcţia a două staţii noi de transformare de 220 kilovolţi. Ele vor fi echipate cu autotransformatori de cîte 200 me­­gavolţi-amperi şi alte instalaţii moderne, care vor asigura în pri­mul rînd necesarul de energie e­­lectrică pentru Combinatul side­rurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La intrarea în funcţiune, staţia de transformare Bărboşi va fi racor­dată la liniile de înaltă tensiune de 220 kilovolţi — Borzeşti şi Chiscani, urmînd ca apoi să fie ri­dicată la tensiunea de 400 kilovolţi. (Agerpres) Recent Centrocoop şi-a pro­pus să organizeze în unele re­giuni mai puţin circulate pînă acum, hanuri turistice, să ame­najeze unităţi de alimentaţie pu­blică şi platforme de parcare a autoturismelor. La Piatra Craiu­lui, Geoagiu-băi, Mehadia, se vor construi hanuri restaurante şi cofetării, iar la Vatra Moldo­­viţei se va adăuga construcţiilor turistice o platformă pentru par­carea autoturismelor. La Ipo­­teşti se vor amenaja căsuţe din plăci aglomerate precomprimate. La Văratec se va ridica un com­plex turistic format dintr-un hotel cu 40 de locuri şi un ma­gazin universal. La Oradea s-a deschis expoziţia bienală a artiştilor plastici ama­tori din regiunea Crişana. Cele peste 150 de lucrări prezintă as­pecte din munca şi viaţa oamenilor muncii din regiunea Crişana. Sunt expuse picturi în ulei, acuarelă, tuş şi ceracolor. Meritorii sunt lu­crările prezentate de Ileana Cozo­­ra, Ileana Leprich, Margareta Ba­log, Simeon Moţ, dr. Sandu Angel, Cornel Gîndilă, Gh. Coman, Ale­xandru Dobai şi alţii. Atenţia vizi­tatorilor este reţinută şi de cîteva lucrări sculpturale. B. ARDELEANU activist sindical Fruntaş în întrecerea socialistă în anii 1963 şi 1964, strungarul Grigore Gh. Savu, de la Uzina de utilaj petrolier din Tîrgovişte, împărtăşeşte cu drag din experienţa sa tinerilor, Iată-l în clişeu, explicînd elevului Alexandru Ghirescu, din anul II al şcolii profesionale de pe lingă uzină, despre unele operaţii mai complicate de strunjire. Foto : P. COZIA PREMIERĂ’ LA,,, APARATAJ Aproape că nu există lună în care, la uzi­nele „Electroputere" din Craiova, să nu fie asimilate și construite noi tipuri de produse electrotehnice. In a­­ceastă lună, premiera este la fabricarea de aparataj, mai precis la atelierul condus de maistrul Gheorghe Di­­nale. Este vorba de fa­bricarea primului lot experimental de în­­treruptoare de medie tensiune de tip „Delle” şi care urmează să in­tre in probe Trebuie arătat că a­­cest aparataj electric este ultima expresie a tehnicii, avind para­metri superiori: putere de rupere, siguranţă în exploatare. O contribuţie deose­bită la acest succes au adus-o electrici­enii N. Voica, Dumitru Olteanu şi Ion Luca. De menţionat că la noua fabrică de apara­taj care se găseşte în stadiul final de con­strucţie şi va primi în curind pe constructorii de aparataj electric, producţia va fi profila­tă în bună parte pe fabricarea de astfel de întreruptoare. (Coresp. „Munca“) IN ZIARUL DE AZI: — Adunările generale şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri sindicale (Pag. 2-a) — Sport (Pag. 3-a)

Next