Munca, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5619-5645)

1965-12-01 / nr. 5619

O sarcină colectivă, o răspundere colectivă CREȘTEREA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTIȚIILOR COLABORARE PERFECTA ■ ASIGURAREA CONDIȚIILOR NORMALE DE LUCRU ȘI ÎN TIMPUL IERNII ■ SÎNT posibilități reale pentru scurtarea TERMENELOR DE PUNERE ÎN FUNCȚIUNE Utilizarea cu maximum de eficienţă economică a fondurilor de investiţii este o sarcină de mare răspundere a organizaţiilor beneficiare de lucrări, a proiectanţilor şi a constructorilor. Pregătirea din timp şi accelerarea lucrărilor de construcţii, respectarea riguroasă a termenelor de punere in funcţiune a noilor capacităţi de producţie, realizarea lucrărilor la un înalt nivel calitativ sunt citeva din obiectivele esenţiale ale activităţii de investiţii. Mărirea potenţialului economic al ţării a determinat utilizarea în ultimii ani a unor sporite fonduri de investiţii, cărora li se vor adăuga altele şi mai mari, în viitorul cincinal. Importante lucrări noi sunt prevăzute a fi realizate in anii 1966— 1970 şi in sectorul de prelucrare a lemnului. Realizarea investiţiilor de pînă acum, ca şi cele prevăzute a se înfăptui in următorii cinci ani, face ca una din bogăţiile naturale ale patriei noastre — pădurile — să fie cit mai înalt, valorificate, prin folosirea complexă a materialului lemnos in fabrici şi în noi secţii de prelucrare. Fabricile de la Constanţa şi Vaslui, la care au început recent lucrările de construcţii, vor produce tipuri noi şi variate de mobilă la nivelul cerinţelor de azi ale consumatorilor. In vederea realizării unor produse de calitate superioară se fac investiţii pentru construirea unor fabrici de furnire, cum va fi cea de Ing. ALEXANDRU GHENGHEA director al Direcţiei Combinatelor in construcţie din Ministerul Economiei Forestiere la Constanţa, care va produce şi furnire exotice decorative — mahon, acaju, avadre, lămii, gabon, păr african etc. Se va îmbunătăţii astfel aspectul mobilierului, ceea ce va da posibilitatea amenajării locuinţelor cu piese intr-o varietate mare de nuanţe şi modele. O atenţie deosebită se va acorda, prin noile investiţii, şi produselor semifinite superioare din lemn, care înlocuiesc, in mod economic, cheresteaua. In prezent se fac pregătiri pentru atacarea lucrărilor de extindere a Combinatului de industrializare a lemnului — Suceava, iar la Fabrica de plăci fibrolemnoase de la Blaj au început lucrările de mărire a capacităţii existente. Noile fabrici de mobilă, de tapiţerie, de plăci fibrolemnoase şi aglomerate din lemn, de furnire, cherestea etc. sunt doar citeva dintre obiectivele importante ale economiei naţionale ce vor prinde viaţă în noul cincinal. Pornim la înfăptuirea acestor noi unităţi industriale avînd la bază o experienţă valoroasă în creşterea eficienţei investiţiilor, cîştigată in anii planului sesenal, cînd in economia forestieră au intrat in producţie nu mai puţin de 57 fabrici şi obiective industriale noi. Este cunoscut faptul că orice lucrare de investiţie trebuie minuţios pregătită. Pregătirea nu înseamnă insă numai întocmirea documentaţiei şi predarea ei constructorului. Indiscutabil, pregătirea activităţii de investiţii porneşte de la tema de proiectare, care prinde apoi contur pe planşeta proiectantului, prinde viaţă sub cupa excavatorului, creşte sub braţele macaralelor şi începe să trăiască sub vibraţiile maşinilor amplasate de-a lungul fluxului tehnologic de producţie. Pentru aceasta proiectanţii, constructorii de pe şantiere, producătorii de materiale, constructorii de utilaje şi maşini trebuie să devină un tot omogen, unit printr-o colaborare perfectă. Aceasta este una din condiţiile de bază pentru pregătirea şi buna desfăşurare a lucrărilor de investiţii. Experienţa de pînă acum a dovedit că acolo unde colaborarea dintre factorii ce concură la realizarea investiţiei nu se ridică la nivelul cerut, se produc neajunsuri ce cauzează scumpirea lucrărilor, slaba calitate a acestora şi nerespectarea termenului de punere in funcţiune — adică se diminuează tocmai eficienţa economică a investiţiei. Pregătirea lucrărilor de investiţii pentru anul 1966 — primul an al cincinalului — impune eforturi deosebite, mai cu seamă în ceea ce priveşte colaborarea intre proiectant şi constructor. Şi în această direcţie Institutul de studii şi proiectări forestiere, împreună cu întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor şi Direcţia beneficiară din Ministerul Economiei Forestiere , s-au preocupat de întocmirea cu mare atenţie a documentaţiilor ce se înscriu intr-un flux tehnologic al şantierelor, ţinînd seama şi de caracteristicile activităţii de construcţii. Pornindu-se încă de pe acum la organizarea judicioasă a şantierului, a lucrărilor de bază ce se pot desfăşura pe timp friguros ţinînd cont de posibilităţile de montaj a structurilor de rezistenţă, a lucrărilor de instalaţii, a finisajelor, s-a căutat să se elimine acele greutăţi din trecut datorate proiectanţilor, care produceau stagnări sau încetiniri ale ritmului de execuţie, impuneau cheltuieli suplimentare şi, in general, aveau influenţe negative asupra calităţii lucrărilor. In prezent, avem asigurate majoritatea proiectelor de execuţie necesare obiectivelor ce vor fi atacate în 1966. Este cunoscut faptul că in anul 1959, premergător sesenatului, costurile pe mp de construcţii erau cuprinse între 650—700 lei, consumul de metal era de 28—32 kg/mp, iar consumul de lemn de 0,02 mc la mp construit. în perioada 1960— 1965, datorită soluţiilor şi metodelor tehnice introduse in desfăşurarea lucrărilor, s-a redus costul unui mp de construcție la 450—500 lei, consumul de metal la 24—26 kg, iar consumul de lemn de la 0,02 la 0,006 mc la mp de construcție. ■ Galaţi: STAŢIA DE SORTARE A MINEREURILOR • Menţinîndu-se an de an printre întreprinderile fruntaşe din regiune, Staţia de sortare a minereului din Galaţi a realizat şi depăşit sarcinile de producţie pe anii şesenarului. În această perioadă staţia a sortat peste 5120 000 de tone minereu pentru furnalele patriei. Piteşti: ÎNTREPRINDEREA DE PODURI METALICE • Printre unităţile industriale din regiunea Argeş care au raportat îndeplinirea prevederilor planului sesenat se află şi întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton Piteşti. Ca urmare, în această perioadă s-au produs în plus circa 850 tone tabliere, 1 500 tone construcţii metalice, 35 000 bucăţi traverse din beton şi alte produse a căror valoare depăşeşte suma de 26 milioane lei. (Coresp. „Munca*) Iaşi: FABRICA DE ANTIBIOTICE • La Fabrica de antibiotice din Iaşi realizarea planului sesenat a coincis cu împlinirea unui deceniu de la înfiinţarea acestei moderne întreprinderi. Suceava: 8 ÎNTREPRINDERI DIN REGIUNE • Uzina de reparaţii Botoşani este a opta întreprindere din regiunea Suceava care a anunţat realizarea înainte de termen a planului anual. Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA" Anul XXI nr. 5619 Miercuri 1 decembrie 1965 4 pag. 25 bani Ce oferă clubul ? Ioan Borbei — directorul clubului sindicatului uzinelor de autocamioane „Steagul roșu", Nicolae Zamfir — directorul clubului sindicatului de la uzina „6 Martie" Zărnești, Emil Popescu — directorul clubului sindicatului Uzinelor de tractoare, Constantin Moldoveanu — electrician la uzina „Rulmentul", Ştefan Klein — directorul clubului sindicatului uzinei „Rulmentul", Ştefan Junger — instructor artistic. Viaţa culturală a unui oraş, uzină, fabrică sau instituţie se desfăşoară in zilele noastre un ritm susţinut pe măsura activităţii ample şi complexe a poporului. Clubul sindicatului este un mijloc eficient pentru lărgirea orizontului cultural al oamenilor muncii, pentru continua dezvoltare a conştiinţei lor socialiste. Ce acţiuni desfăşurăm la club ? Pe această temă, redacţia, prin redactorii noştri Petru Ignat şi Ilie Mihale, corespondentul ziarului „Munca" pentru regiunea Braşov, cu sprijinul Consiliului local al sindicatelor Braşov, a invitat să-şi spună părerea directori de club, bibliotecari, instructori ai formaţiilor artistice de amatori, participanţi la manifestările ce au loc în cluburi, activişti din domeniul muncii cultural-educative al sindicatelor din oraşul Braşov, D Ioan Borbel. Ca activitate, în clubul nostru încă nu reuşim să oferim colectivului de muncă al Uzinelor „Steagul roşu“ ceea ce ar trebui. Acasă, oamenii au astăzi confort, televizor, radio, biblioteci personale, colecţii de discuri, unii au magnetofon şi alte mijloace de informare. Şi cînd ai aceste mijloace la dispoziţie acasă, iar în oraş sunt şi mai multe, la club vii numai dacă manifestările respective te interesează în mod deosebit sau pentru a-ţi dezvolta aptitudinile artistice. Cred că, urmărind să găsim forme noi de manifestări culturale, trebuie neapărat să le perfecţionăm mai întîi pe cele existente, care şi-au dovedit eficienţa şi atractivitatea, mai ales în sensul alegerii cu mult discernămînt a temelor şi acţiunilor pe care le prezentăm. Un al doilea element este crearea unei ambianţe plăcuţe pentru petrecerea timpului liber. Ce-ar fi dacă la noi, de exemplu, în holul clubului, s-ar organiza un bufet unde să se poată servi cafea, citronadă, apă minerală, sandviciuri, un cabinet pentru citirea presei (mă refer la ziare şi reviste cu profil divers, inclusiv cele de literatură şi artă), o sală de muzică, un stand cu noutăţile literare şi tehnice, expoziţii sezoniere ale artiştilor plastici din oraş sau permanente ale cercului de artă plastică din cadrul clubului, sau expoziţii organizate în colaborare cu Muzeul de istorie din oraşul nostru. Toate acestea ar crea o atmosferă intimă, plăcută, odihnitoare. în ultima vreme, ca să dau un singur exemplu, noi am început să organizăm în colaborare cu compozitori, regizori şi scriitori cunoscuţi, cercuri de prieteni ai muzicii, filmului şi literaturii în cadrul cărora să se poată face o mai temeinică educaţie muzicală, cinematografică, literară etc. De asemenea, clubul oferă largi porţi deschise acţiunilor de propagandă tehnică desfăşurată de inginerii uzinei noastre sau de invitaţi din afară, Nicolae Zamfir. Vreau să reiau o idee expusă de Ioan Borbel, aceea a perfecţionării formelor culturale existente. La clubul nostru unele acţiuni nu şi-au atins scopul. De ce ? Am analizat aceasta în colectivul clubului, cu membrii comitetului sindicatului, şi am cerut părerea muncitorilor. Concluzia a fost următoarea: conferinţele şi expunerile pe teme de cultură generală nu erau atractive, fie din cauza textului, fie a modului cum erau ele prezentate. In această privinţă comisia de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice ne mai trimite încă texte vechi şi conferenţiari improvizaţi. Nu este şi asta o explicaţie că mai trebuie încă uneori să stăm la poarta uzinei să invităm oamenii la club? Deunăzi, la club a avut loc o expunere pe o temă de educaţie cetăţenească făcută de un conferenţiar universitar din Braşov. Expunerea a fost interesantă şi pur şi simplu a captivat auditoriul. A doua zi cîţiva oameni din întreprindere au venit la club şi ne-au cerut să repetăm asemenea expuneri. Auziseră despre ea, din discuţiile şi aprecierile celor care participaseră. Cred că de multă vreme sîntem în situaţia de a avea la îndemînă cadre excepţionale de conferenţiari, buni vorbitori, excelenţi cunoscători ai politicii partidului şi ai vieţii care pătrund uşor în atmosfera şi preocupările auditoriului. Trebuie să apelăm însă mai mult la aceștia. X E R i $ P E Pe şantierul Combinatului de Îngrăşăminte azotoase din Tirgu Mureş au fost terminate principalele lucrări de alimentare cu apă industrială a instalaţiilor. La fabricile de acid azotic şi azotat de amoniu s-au încheiat lucrările de montaj. In clişeu : aspect din combinat îndrumările şefului de echipă Ion Borşa de la Uzinele „23 August“ din Capitală, evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă, sunt ascultate cu atenţie de tânărul ajustor Eugen Mogoş Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ambasadorului Republicii Populare Mongole Marţi, 30 noiembrie 1965, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole la București, Togoodin Ghenden, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. ÎN ZIARUL DE AZI: — Viaţa organizaţiilor sindicale : în graiul cifrelor — Poşta redacţiei. (Pag. 2-a) — Opinii pe marginea anchetei ziarului: „E bine stăpînit volanul în brazdă ?“ (Pag. 3-a) — Din mişcarea sindicală şi muncitorească. • '■ • ■ (Pag. 4-a) Noi lucrări portuare In ansamblul lucrărilor de sistematizare a portului Constanţa se înscrie şi noul pasaj superior pentru pietoni de la poarta nr. 2 pe care îl execută în prezent constructorii de la I.C.H. (întreprinderea de construcţii hidrotehnice), în legătură cu proiectul acestui nou obiectiv portuar, tovarăşul Dan Rusonan, de la D.S.A.P.C. ne-a relatat, în primul rînd, că... — ...el rezolvă traversarea unor obstacole existente la poarta nr. 2 a portului (linia de cale ferată, platforma canalizării, drumuri în construcţii), evită accidentele şi uşurează accesul pietonilor în port... Iar în ce priveşte caracteristicile sale... — ...noul pasaj are o lungime de circa 172 m cu structura principală de rezistenţă formată din două arce de beton armat monolit (una de 50 de m și alta de 38 m liniari deschidere), cu console pe care se reazemă grinzi de continuitate. Partea circulabilă are o lăţie de 3,30 m cu console de 15 cm pentru balustrade şi stîlpi de iluminat şi se va acoperi cu asfalt. întregul pasaj va fi finisat cu mozaic de calcar şi ciment alb pereat. (Coresp. „Munca“) ST1RILE ZILE 6 ★ * Magistrale calde Paralel cu ridicarea noilor cartiere de locuinţe, în Piteşti se extind şi reţelele de termoficare. In noul cartier din sudul oraşului au fost date recent în folosinţă noi puncte termice pentru încălzirea apartamentelor. Un alt punct care va fi dat în curînd în exploatare este destinat încălzirii noului cămin studenţesc aflat în construcţie. Întreprinderea regională de electricitate lucrează la construcţia unei noi magistrale de termoficare pentru microraionul Piteşti-sud. De-a lungul magistralei s-au şi făcut racorduri prin care se asigură cu energie termică un mare număr de blocuri de locuinţe şi instituţii. De-a lungul şoselelor asfaltate s-au terminat lucrările de asfaltare a şoselei naţionale Devallia-Arad-Variaş. Avînd o lungime de aproape 100 km, şoseaua străbate numeroase locuri pitoreşti ale munţilor Poiana Ruscăi, Metaliei şi Zarandului. Asemenea lucrări vor continua în timpul iernii pe şoselele Tg. Jiu-Bumbeşti-Livezeni, Crasna-Huşi-Albiţa, Brad-Vaşcău etc. Se vor executa construcţii de poduri şi podeţe, se vor face terasamente, derocări şi alte lucrări. (Agerpres) Plus de confort In cel mai nou cartier de locuinţe din Iaşi, microraionul Tătăraşi, au fost date recent în folosinţă primele trei blocuri, însumînd aproape 200 de apartamente, iar alte 200 vor fi în curînd puse la dispoziţia locatarilor. Înlocuirea la băi a vopsitoriei în ulei cu placaje ceramice, montarea pardoselilor din dale mozaicate în locul mozaicurilor turnate, montarea uşilor gata finisate şi vopsite, sunt citeva din noutăţile dinmuncă constructorilor de locuinţe din oraşele regiunii, în vederea îmbunătăţirii finisajului şi a sporirii confortului. -------------------Pepiniera Dumbrăviţa produce puieţi forestieri din specii repede crescătoare (plop negru hibrid, pin negru, salcie, etc.). Cu aceştia se împăduresc terenurile forestiere ale ocoalelor silvice din raza regiunilor Galaţi, Bacău şi Ploieşti. In clişeu , se recoltează puieţii de plop negru hibrid Primire la Consiliul de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi la amiază pe Zulfikar Ani Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului. La o întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi M- Shafoat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pakistanez. (Agerpres) Primire la Consiliul de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marti pe Zulfikar Ani Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului. La Întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului, precum şi M. Shafqat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pakistanez.