Munca, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5670-5693)
1966-02-01 / nr. 5670
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXII nr. 5670 Marti 1 februarie 1966 4 pagini 25 bani Alte colective de oameni ai muncii isi iau ! ‘ EIVTUZIASTE MAJAMENTE in întrecerea socialista ne 1966 Fabrica de conserve din laipte „Rarăul" Cimpulung regiunea Suceava Se angajează în întrecerea socialistă să depășească sarcinile de plan pe anul 1966 cu : • 1 000 000 lei la valoarea producţiei globale ; • 1 000 000 lei la valoarea producţiei marfă; • 40 tone lapte praf ; • 20 tone brînză Moldova ; • 86 000 litri la planul de preluări la lapte de oaie ; • 110 000 lei economii la preţul de cost; • 100 000 lei beneficii, DIN CARE PINA LA 8 MAI ; • 400 000 lei la valoarea producţiei globale ; • 400 000 lei la valoarea producţiei marfă ; • 20 tone lapte praf; • 40 000 lei economii la preţul de cost; • 40 000 lei beneficii. Institutul de proiectări pentru construcţii de maşini S-a angajat să realizeze peste sarcinile anuale : • 90 000 ore normate la producţia globală ; • 81 000 ore normate la producţia marfă; • 350 000 lei beneficii; • reducerea termenului de predare a documentaţiei cu 7 500 zile ; • 725 000 ore normate economii de timp prin refolosiri ; • 7 000 000 lei economii prin reducerea valorii de deviz faţă de fazele anterioare. Prin aplicarea unor normative îmbunătăţite pe baza adaptării în proiecte a unor soluţii moderne se va obţine : • reducerea consumului de lemn cu 1100 mc ; • reducerea consumului de oţel cu 110 tone ; • reducerea consumului de ciment cu 550 tone. DIN CARE PINA LA 8 MAI: • 22 000 ore normate la producţia globală ; • 20 000 ore normate la producţia marfă; • 100 000 Iei beneficii ; • 1 750 000 lei economii prin reducerea valorii de deviz ; « 150 000 ore normate economii de timp prin refolosiri ; « reducerea consumului de lemn cu 250 mc ; • reducerea consumului de oţel cu 25 tone ; » reducerea consumului de ciment cu 135 tone. Întreprinderea regională I de electricitate Cluj I Colectivul de muncă de aici s-a angajat să realizeze peste sarcinile anuale de plan : • depăşirea producţiei globale ■ cu 1 la sută, prin reducerea ■ timpului de oprire la reparaţii I capitale a turbinelor nr. 1 din centrala Aghireş cu 2 zile, la ca- ■ zanul III cu 3 zile şi terminarea In primele 10 luni a lucrărilor de ■ reparaţii capitale la reţelele de joasă tensiune rurale ; • creş- I terea productivităţii muncii faţă de plan cu 1 la sută la activita- | tea industrială şi cu 1 la sută I la construcţii montaj ; • 1 200 000 ■ lei economii la prețul de cost I prin reducerea suplimentară a I prețului de cost la activitatea In- ■ dustrială cu 0,4 la sută, la con- | strucţii montaj cu 1 la sută şi I prin reducerea pierderilor în re- "ţele ; • 700 000 lei beneficii supli- I mentare ; • reducerea numărului I de deranjamente cu 10 la sută faţă de anul trecut. I DIN ANGAJAMENTUL ANUAL ■ SE VOR REALIZA PINA LA 8 I MAI URMĂTOARELE : • depăşirea producţiei globale cu 0,6 la sută ; • creşterea pro- I ductivităţii muncii cu 0,8 la sută I la construcţii montaj şi 1 la sută la activitatea industrială; •350 000 lei economii la preţul de cost ; • 190 000 Iei beneficii su- plimentare. n pag. 3-a, alte angajamente. Fruntaş pe anii 1963 şi 1964 şi In prezent evidenţiat lună de lună in întrecerea socialistă frezorul Niculae Stanciu de la uzina „Independenţa"-Sibiu este apreciat de întreg colectivul pentru hărnicia lui. Foto : ST. ALBESCU Consfătuirea constructorilor din regiunea Bucureşti Ritmul de execuţie fie accelerat pornind de la proiectare Avînd în faţă perspectiva luminoasă a programului elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. şi pe temelia solidă a realizărilor de pînă acum şi a experienţei dobîndite de-a lungul anilor, delegaţii constructorilor, proiectanţilor şi arhitecţilor din regiunea Bucureşti, ca şi numeroşi invitaţi din Ministerul Industriei Construcţiilor, Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Energiei Electrice, C.S.C.A.S., C.S.A.P.C., Trustul central Gostat, Direcţia de gospodărie a apelor Argeş-Ialomiţa au dezbătut cu răspundere probleme legate de ridicarea activităţii de construcţii pe o treaptă mai înaltă, făcînd propuneri care să fie puse în discuţia consfătuirii pe ţară. In centrul dezbaterilor a stat reducerea timpului de execuţie prin transformarea şantierelor de construcţii în locuri de montaj, cit şi celelalte aspecte la fel de importante ale muncii privind îmbunătăţirea calităţii lucrărilor, creşterea productivităţii muncii şi a gradului de confort, o estetică cît mai atractivă, un preţ de cost cît mai redus. Dornici să-şi perfecţioneze activitatea de viitor, participanţii la discuţii au scos în evidenţă lipsurile care au influenţat negativ desfăşurarea ritmică a lucrărilor de construcţii şi au propus măsuri care, aplicate, să ducă neîntîrziat la crearea condiţiilor celor mai bune pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce le revin în cincinal ca şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Vorbind despre posibilităţile pentru grăbirea ritmului de execuţie şi scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noilor obiective, inginerul Dinu Eliade, de la C.S.C.A.S., sublinia faptul că acestea sunt sarcini care trebuie să stea în atenţia tuturor lucrătorilor din construcţii. Pe şantiere nu se poate obţine o productivitate ridicată dacă proiectanţii nu vor adopta cele mai avansate soluţii şi metode, dacă nu vor asigura o permanentă şi competentă asistenţă tehnică în transpunerea lor în viaţă, dacă nu va exista o strînsă colaborare între constructor-proiectant şi beneficiar. Pentru a mări gradul de industrializare a construcţiilor, el a propus realizarea de elemente prefabricate interschimbabile, de forme şi dimensiuni cît mai variate,îndeosebi pentru construcţiile socialculturale, care, pe lîngă economii ale manoperei, să conducă la ridicarea de construcţii cît mai aspectuoase,, cu gradridicat, de finisaj. Dezbaterile au reliefat şi alte propuneri valoroase, care au întregit pe cele făcute în întreprinderi şi, care, fără excepţie, vizează termene scurte de execuţie şi lucrări de bună calitate. Dar, să mai menţionăm cîteva făcute de participanţi : • întreprinderile constructoare de maşini să respecte termenele contractuale şi să livreze utilajele conform graficului. Altfel, eforturile noastre vor fi zadarnice. Aşa s-a întîmplat anii precedenţi cînd uzinele „Vulcan“, „Griviţa Roşie“, „23 August“, ne-au trimis utilajele cu întîrzieri cuprinse între 1—10 luni, lucru ce a dus la nepunerea în funcţiune la timp a obiectivelor respective (Anghel Enăceanu, inginer-şef al grupului de şantiere de la combinatul chimic Tr. Măgurele). • Să se organizeze producţia centralizată a tuburilor de betoane necesare diverselor canalizări, a panourilor de beton pentru garduri, spălarea agregatelor şi stabilirea de preţuri unitare. (Nicolae Popescu, inginer-şef la Trustul construcţii). • Reducerea termenului de avizare a documentaţiilor, prin analizarea lor într-o şedinţă comună a Ministerului Industriei Construcţiilor, Ministerului Energiei Electrice, C.S.P. etc. Dacă trebuie, ca şi pînă acum,, ca dosarul să meargă pe la fiecare for interesat, de altfel aşa cum se mai întîmplă uneori, dacă proiectarea a durat 3 luni, avizarea durează 6 luni. (Eugen R.-P. IANCULESCU Scrisoarea lui Ho Şi Min, preşedintele R. D. Vietnam, adresată tovarăşului Chivu Stoica Ho Şi Min, preşedintele Republicii Democrate Vietnam, a adresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o scrisoare în legătură cu războiul de agresiune dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam. Potrivit agenţiei vietnameze de informaţii V.N.A., preşedintele Ho Şi Min a adresat scrisori în aceeaşi problemă şefilor statelor socialiste, ai statelor semnatare ale acordurilor de la Geneva din 1954 şi ai altor state interesate în situaţia din Vietnam. (Agerpres) Foto I S. EMIL Noile construcţii din centrul oraşului Baia Mare Oamenii muncii din ţara noastră, Întregul popor, aniversează în aceste zile împlinirea a 33 de ani de la eroicele lupte ale muncitorilor petrolişti care, alături de ceferişti, sub conducerea Partidului Comunist Român, au înscris în glorioasele zile ale lui ianuarie-februarie 1933, pagini nepieritoare în istoria de luptă a clasei muncitoare din România. Credincioşi tradiţiilor revoluţionare ale clasei noastre muncitoare, petroliştii cinstesc amintirea acestor lupte prin fapte de eroism în muncă, îndeplinind cu hărnicie şi entuziasm angajamentele în întrecerea socialistă, ei îşi aduc alături de întregul popor contribuţia la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră, de înflorire continuă a României socialiste. Oglindirii cîtorva din succesele obţinute în întrecerea socialistă de colectivul Rafinăriei Teleajen îi sunt închinate rîndurile de faţă. Aşa, numai după prima lună a acestui an, e greu să tragi o concluzie. Oricum însă, cele cîteva cifre pe care şi le notase preşedintele comitetului sindicatului de la Rafinăria Teleajen erau semnificative. Indicau respectarea ritmicităţii în îndeplinirea sarcinilor de plan şi realizarea unor economii în valoare de aproape 100 000 de lei. Acestea erau roadele entuziasmului în muncă prin care rafinarii îşi aduceau prinosul inimii şi hărniciei amintirii evenimentelor din ianuarie-februarie 1933 — evenimente ce au înscris numele rafinăriei lor în cartea de aur a luptelor revoluţionare ale clasei noastre muncitoare condusă de partidul glorios al comuniştilor. — Se cheamă că aţi păşit cu dreptul în ’66, tovarăşe Iordache... — Intr-un fel... Numai că oamenii, mai de mult, au deschis spre împlinirile acestui an o poartă largă — a voit să precizeze preşedintele. Aşadar, rezultatele din prima lună erau consecinţa logică a seriozităţii cu care întreg colectivul se pregătise încă de la începutul anului să-şi îndeplinească sarcinile de plan şi angajamentele pe care şi le-a luat în întrecerea socialistă. Şi această strădanie a fost premisa unei largi acţiuni de frămîntare creatoare pentru aflarea unor noi şi noi posibilităţi de a valorifica şi mai pe deplin ţiţeiul intrat în rafinărie. Căutările se împletesc, cu un fel de continuitate, ca un flux al gîndirii tehnice cutezătoare, cristalizată în propuneri cu o eficienţă economică deosebită. Din totalul celor 216 propuneri îndrăzneţe, insă adine chibzuite, făcute de rafinori numai în această lună, am spicuit cîteva. Lui Dumitru Ioniţă i-a ieşit, în rafinărie, o vorbă: cică ar fi „tatăl cheilor". De unde pînă unde ?! E o poveste mai lungă. Ca operator principal la instalaţia de deparafinare a uleiurilor, el nu ar prea avea treabă cu trusa de chei mecanice. Şi, totuşi, trusa aceasta îl însoţeşte peste tot. La fiecare ventil, la fiecare flanşă, se opreşte şi încearcă strînsura. — Iţă, nea Dumitre, matale altă treabă n-ai ? Mai dă-le pustiei de piuliţe că-s strînse fest... Şi chiar dacă se slăbesc nu-i nici o nenorocire Nu se pierde mai nimica ! — Vezi, asta-i „mai nimica“, deci totuşi se pierde ! Ca să nu mai dea glas celor ce spuneau că pierderile sunt neglijabile, Dumitru a întreprins un fel de studiu. O treabă foarte complicată. Solvenţii ce scăpau şi temperatura ce se modifica prin răsuflarea conductelor erau greu de măsurat. Dar nu imposibil. A stabilit că dacă nu se verifică în fiecare zi etanşeitatea, aşteptîndu-se data reviziei generale, instalaţia are un randament mai scăzut, pe an, cu circa 125 de tone ulei deparafinat. Precizarea aceasta cifrică a răsturnat părerile oamenilor şi a făcut să li se întărească simţul de răspundere. Dar nu numai obţinerea unei cantităţi sporite de ulei aduce după sine verificarea riguroasă, zilnică a etanşeităţii instalaţiei, ci şi economisirea cu aproape 2 la sută a solvenţilor intraţi în reacţie. S-ar putea spune : a fost un lucru simplu, la îndemîna oricui. Poate. El mărturiseşte însă un simţ gospodăresc deosebit. Simplitatea acestei propuneri a comunistului Dumitru Ioniţă a fost corelată cu o alta, aparent tot atît de nespectaculoasă, făcută de Nicolae Matei: să se pună garnituri de cauciuc pur, rezistent la solvenţi. Nicolae Matei nu-i un cercetător de laborator. Dar în lunga sa experienţă de operator chimist a băgat de seamă că solventul se degradează sau se strecoară prin porii unor garnituri din amestec. Doar cauciucul pur nu intră în reacţie şi nici nu lasă solventul să se prelingă în afara conductelor. Făcînd această propunere, care de altfel s-a și aplicat, el a calculat și foloasele: o economie anua- M. COLEŞIU TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR Prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KALLAI Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, in dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ungar, noi şi mari succese în activitatea consacratăînfloririi continue a Ungariei socialiste. . NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Conferinţele locale ale sindicatelor Adunările de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile sindicale din întreprinderi, instituţii şi comune s-au încheiat, în linii generale, urmând ca în cursul lunii februarie să aibă loc conferinţele locale, iar în luna martie plenarele de constituire ale consiliilor regionale ale sindicatelor. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă şi plină de grijă a organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au adus o importantă contribuţie la succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor economice, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, la continua îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de viaţă ale celor ce muncesc. Pătrunse de spirit de abnegaţie pentru cauza construirii socialismului, de atenţie faţă de nevoile şi interesele celor ce muncesc, sindicatele au militat activ pentru traducerea în viaţă a sarcinilor puse de partid. Alegerile sindicale constituie un mijloc deosebit de prielnic pentru îmbunătăţirea întregii activităţi a sindicatelor. In lumina sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, adunările şi conferinţele au analizat cu mai mult simţ de răspundere şi combativitate principială activitatea desfăşurată de organele sindicale din întreprinderi, instituţii, comune scoţînd în evidenţă experienţa dobîndită cît şi neajunsurile care s-au manifestat în munca unor organe sindicale. In centrul atenţiei adunărilor şi conferinţelor au stat probleme economice din fiecare întreprindere şi fiecare loc de muncă, modul în care au fost îndeplinite angajamentele în întrecerea socialistă. Cu simţul de răspundere caracteristic omului nou, educat de partid, participanţii au analizat activitatea organelor sindicale şi a colectivelor din care fac parte pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. In toate întreprinderile, dar mai cu seamă în cele în care au existat rămîneri în urmă la îndeplinirea unor indicatori de plan, discuţiile au fost axate în principal pe analiza cauzelor care au generat aceste neajunsuri, punîndu-se accent deosebit pe necesitatea ca organele sindicale să se preocupe mai mult de folosirea deplină a timpului de lucru, de stimularea opiniei maselor pentru combaterea unor manifestări de indisciplină . Participanţii la discuţii au cerut organelor sindicale să dovedească mai multă perseverenţă faţă de conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor pentru asigurarea condiţiilor necesare îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Adunările generale şi conferinţele au coincis cu perioada cînd în întreprinderi au fost dezbătute cifrele de plan pe anul în curs. Propunerile numeroase şi valoroase pe care le-au făcut oamenii muncii cu această ocazie, rod al gîndirii colective, creatoare, constituie un ajutor concret în activitatea economico-organizatorică din întreprinderi în vederea realizării exemplare a planului de stat pe 1966, primul an al cincinalului. Adunările şi conferinţele de alegeri au dezbătut cu seriozitate şi exigenţă toate laturile activităţii sindicatelor : munca politico-educativă în scopul dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, întărirea disciplinei în producţie sub toate aspectele ei; gospodărirea judicioasă a fondurilor , băneşti şi materiale, a fondurilor de asigurări sociale, controlul asupra aplicării şi respectării legislaţiei de protecţia muncii, modul cum au fost îndeplinite prevederile contractelor colective etc. Participanţii la adunări şi conferinţe au propus candidaţi pentru organele de conducere, şi-au spus deschis părerea asupra lor, dîndu-şi votul celor care i-au considerat că merită a fi aleşi. In birourile grupelor, în comitetelede secţii şi în comitetele sindicatelor au fost aleşi membrii de sindicat bine pregătiţi profesional, apreciaţi, oameni care se bucură de autoritate, respect şi încredere în faţa maselor. Pe baza analizei activităţii de la alegerile precedente şi pînă în prezent, ţinînd seama de propunerile şi observaţiile critice, adunările generale şi conferinţele au adoptat hotărîri menite să ridice munca sindicală la nivelul sarcinilor puse de partid. In aceste zile au început conferinţele locale ale sindicatelor. Ele vor dezbate întreaga complexitate a muncii sindicale. Cu acest prilej conferinţele vor trebui să scoată în evidenţă şi să trateze în profunzime îndeosebi Sosirea de la Belgrad a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Duminică noaptea a sosit în Capitală, venind de la Belgrad, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care la invitaţia tovarăşului Petar Stambolici, membru al Comitetului Executiv al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Vecei Executive Federale, a făcut o vizită prietenească în Iugoslavia. (Agerpres)