Munca, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5670-5693)

1966-02-01 / nr. 5670

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXII nr. 5670 Marti 1 februarie 1966 4 pagini 25 bani Alte colective de oameni ai muncii isi iau ! ‘ EIVTUZIASTE MAJAMENTE­­ in întrecerea socialista ne 1966­­ Fabrica de conserve din laipte „Rarăul" Cimpulung regiunea Suceava Se angajează în întrecerea socia­listă să depășească sarcinile de plan pe anul 1966 cu : • 1 000 000 lei la valoarea pro­ducţiei globale ; • 1 000 000 lei la valoarea producţiei marfă; • 40 tone lapte praf ; • 20 tone brînză Moldova ; • 86 000 litri la planul de preluări la lapte de oaie ; • 110 000 lei economii la preţul de cost; • 100 000 lei be­neficii, DIN CARE PINA LA 8 MAI ; • 400 000 lei la valoarea pro­ducţiei globale ; • 400 000 lei la valoarea producţiei marfă ; • 20 tone lapte praf; • 40 000 lei eco­nomii la preţul de cost; • 40 000 lei beneficii. Institutul de proiectări pentru construcţii de maşini S-a angajat să realizeze peste sarcinile anuale : • 90 000 ore normate la pro­ducţia globală ; • 81 000 ore nor­mate la producţia marfă; • 350 000 lei beneficii; • reducerea termenului de predare a docu­mentaţiei cu 7 500 zile ; • 725 000 ore normate economii de timp prin refolosiri ; • 7 000 000 lei e­­conomii prin reducerea valorii de deviz faţă de fazele anterioare. Prin aplicarea unor normative îmbunătăţite pe baza adaptării în proiecte a unor soluţii moderne se va obţine : • reducerea consumului de lemn cu 1100 mc ; • reducerea consumului de oţel cu 110 tone ; • reducerea consumului de ci­ment cu 550 tone. DIN CARE PINA LA 8 MAI: • 22 000 ore normate la pro­ducţia globală ; • 20 000 ore nor­mate la producţia marfă; • 100 000 Iei beneficii ; • 1 750 000 lei economii prin reducerea valo­rii de deviz ; « 150 000 ore nor­mate economii de timp prin re­­folosiri ; « reducerea consumului de lemn cu 250 mc ; • reducerea consumului de oţel cu 25 tone ; » reducerea consumului de ci­ment cu 135 tone. Întreprinderea regională I de electricitate Cluj I Colectivul de muncă de aici s-a angajat să realizeze peste sarci­nile anuale de plan : • depăşirea producţiei globale ■ cu 1 la sută, prin reducerea ■ timpului de oprire la reparaţii I capitale a turbinelor nr. 1 din­­ centrala Aghireş cu 2 zile, la ca- ■ zanul III cu 3 zile şi terminarea I­­n primele 10 luni a lucrărilor de ■ reparaţii capitale la reţelele de­­ joasă tensiune rurale ; • creş- I terea productivităţii muncii faţă­­ de plan cu 1 la sută la activita- | tea industrială şi cu 1 la sută I la construcţii montaj ; • 1 200 000 ■ lei economii la prețul de cost I prin reducerea suplimentară a I prețului de cost la activitatea In- ■ dustrială cu 0,4 la sută, la con- | strucţii montaj cu 1 la sută şi I prin reducerea pierderilor în re- "­ţele ; • 700 000 lei beneficii supli- I mentare ; • reducerea numărului I de deranjamente cu 10 la sută­­ faţă de anul trecut. I DIN ANGAJAMENTUL ANUAL ■ SE VOR REALIZA PINA LA 8 I MAI URMĂTOARELE : • depăşirea producţiei globale­­ cu 0,6 la sută ; • creşterea pro- I ductivităţii muncii cu 0,8 la sută I la construcţii montaj şi 1 la sută­­ la activitatea industrială; •­­350 000 lei economii la preţul de­­ cost ; • 190 000 Iei beneficii su-­­ plimentare. n pag. 3-a, alte angajamente. Fruntaş pe anii 1963 şi 1964 şi In prezent evidenţiat lună de lună in între­cerea socialistă frezorul Niculae Stanciu de la uzina „Independenţa"-Sibiu este apreciat de întreg colectivul pentru hărnicia lui. Foto : ST. ALBESCU Consfătuirea constructorilor din regiunea Bucureşti Ritmul de execuţie fie accelerat pornind de la proiectare Avînd în faţă perspectiva lumi­noasă a programului elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.R. şi pe temelia solidă a realizărilor de pînă acum şi a experienţei dobîn­­dite de-a lungul anilor, delegaţii constructorilor, proiectanţilor şi ar­hitecţilor din regiunea Bucureşti, ca şi numeroşi invitaţi din Ministe­rul Industriei Construcţiilor, Minis­terul Industriei Chimice, Ministe­rul Energiei Electrice, C.S.C.A.S., C.S.A.P.C., Trustul central Gostat, Direcţia de gospodărie a apelor Ar­­geş-Ialomiţa au dezbătut cu răspun­dere probleme legate de ridicarea activităţii de construcţii pe o treap­tă mai înaltă, făcînd propuneri care să fie puse în discuţia consfătuirii pe ţară. In centrul dezbaterilor a stat re­ducerea timpului de execuţie prin transformarea şantierelor de con­strucţii în locuri de montaj, cit şi celelalte aspecte la fel de impor­tante ale muncii privind îmbună­tăţirea calităţii lucrărilor, creşte­rea productivităţii muncii şi a gra­dului de confort, o estetică cît mai atractivă, un preţ de cost cît mai redus. Dornici să-şi perfecţioneze acti­vitatea de viitor, participanţii la discuţii au scos în evidenţă lipsu­rile care au influenţat negativ des­făşurarea ritmică a lucrărilor de construcţii şi au propus măsuri care, aplicate, să ducă neîntîrziat la crearea condiţiilor celor mai bune pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce le revin în cincinal ca şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Vorbind despre posibilităţile pen­tru grăbirea ritmului de execuţie şi scurtarea termenelor de dare în funcţiune a noilor obiective, ingi­nerul Dinu Eliade, de la C.S.C.A.S., sublinia faptul că acestea sunt sar­cini care trebuie să stea în aten­ţia tuturor lucrătorilor din con­strucţii. Pe şantiere nu se poate obţine o productivitate ridicată dacă proiectanţii nu vor adopta cele mai avansate soluţii şi metode, dacă nu vor asigura o permanentă şi competentă asistenţă tehnică în transpunerea lor în viaţă, dacă nu va exista o strînsă colaborare între constructor-proiectant şi benefi­ciar. Pentru a mări gradul de indus­trializare a construcţiilor, el a pro­pus realizarea de elemente prefa­bricate interschimbabile, de forme­­ şi dimensiuni cît mai variate,­­în­deosebi pentru construcţiile social­­culturale, care, pe lîngă economii ale manoperei, să conducă la ridi­carea de construcţii cît mai aspec­tuoase,, cu grad­­ridicat, de finisaj. Dezbaterile au reliefat şi alte propuneri valoroase, care au în­tregit pe cele făcute în întreprin­deri şi, care, fără excepţie, vizează termen­e scurte de execuţie şi lu­crări de bună calitate. Dar, să mai menţionăm cîteva făcute de par­ticipanţi : • întreprinderile constructoare de maşini să respecte termenele contractuale şi să livreze utilajele conform graficului. Altfel, efortu­rile noastre vor fi zadarnice. Aşa s-a întîmplat anii precedenţi cînd uzinele „Vulcan“, „Griviţa Roşie“, „23 August“, ne-au trimis utilajele cu întîrzieri cuprinse între 1—10 luni, lucru ce a dus la nepunerea în funcţiune la timp a obiective­lor respective (Anghel Enăceanu, inginer-şef al grupului de şantiere de la combinatul chimic Tr. Mă­gurele). • Să se organizeze producţia cen­tralizată a tuburilor de betoane ne­cesare diverselor canalizări, a pa­nourilor de beton pentru garduri, spălarea agregatelor şi stabilirea de preţuri unitare. (Nicolae Po­pescu, inginer-şef la Trustul­­ con­strucţii). • Reducerea termenului de avi­zare a documentaţiilor, prin anali­zarea­ lor într-o şedinţă comună a Ministerului Industriei Construc­ţiilor, Ministerului­­ Energiei Elec­trice, C.S.P. etc. Dacă trebuie, ca şi pînă acum,, ca­ dosarul să meargă pe la fiecare for interesat, de altfel aşa cum se mai întîmplă uneori, dacă proiectarea a durat 3 luni, a­­vizarea durează 6 luni. (Eugen R.-P. IANCULESCU Scrisoarea lui Ho Şi Min, preşedintele R. D. Vietnam, adresată tovarăşului Chivu Stoica Ho Şi Min, preşedintele Repu­blicii Democrate Vietnam, a adre­sat tovarăşului Chivu Stoica, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o scrisoare în legătură cu războiul de agresiune dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam. Potrivit agenţiei vietnameze de informaţii V.N.A., preşedintele Ho Şi Min a adresat scrisori în ace­eaşi problemă şefilor statelor so­cialiste, ai statelor semnatare ale acordurilor de la Geneva din 1954 şi ai altor state interesate în situa­ţia din Vietnam. (Agerpres) Foto I S. EMIL Noile construcţii din centrul oraşului Baia Mare Oamenii muncii din ţara noastră, Întregul popor, aniversează în aceste zile împlinirea a 33 de ani de la eroicele lupte ale muncitorilor petrolişti care, alături de ceferişti, sub condu­cerea Partidului Comunist Român, au înscris în glorioasele zile ale lui ianuarie-februarie 1933, pagini nepieritoare în istoria de luptă a clasei muncitoare din România. Credincioşi tradiţiilor revoluţionare ale cla­sei noastre muncitoare, petroliştii cinstesc amin­tirea acestor lupte prin fapte de eroism în muncă, îndeplinind cu hărnicie şi entuziasm angajamentele în întrecerea socialistă, ei îşi aduc alături de întregul popor contribuţia la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră, de înflorire continuă a României socia­liste. Oglindirii cîtorva din succesele obţinute în întrecerea socialistă de colectivul Rafinăriei Te­­leajen îi sunt închinate rîndurile de faţă. A­şa, numai după prima lună a acestui an, e greu să tragi o concluzie. Oricum însă, cele cîteva cifre pe care şi le notase preşedintele comitetului sindicatu­lui de la Rafinăria Teleajen erau semnificative. Indicau respectarea ritmicităţii în îndeplinirea sarcini­lor de plan şi realizarea unor eco­nomii în valoare de aproape 100 000 de lei. Acestea erau roadele entu­ziasmului în muncă prin care rafi­narii îşi aduceau prinosul inimii şi hărniciei amintirii evenimentelor din ianuarie-februarie 1933 — eve­nimente ce au înscris numele rafi­năriei lor în cartea de aur a lupte­lor revoluţionare ale clasei noastre muncitoare condusă de partidul glorios al comuniştilor. — Se cheamă că aţi păşit cu dreptul în ’66, tovarăşe Iordache... — Intr-un fel... Numai că oame­nii, mai de mult, au deschis spre împlinirile acestui an o poartă largă — a voit să precizeze pre­şedintele. Aşadar, rezultatele din prima lună erau consecinţa logică a seriozităţii cu care întreg co­lectivul se pregătise încă de la începutul anului să-şi îndeplineas­că sarcinile de plan şi angajamen­tele pe care şi le-a luat în între­cerea socialistă. Şi această străda­nie a fost premisa unei largi ac­ţiuni de frămîntare creatoare pen­tru aflarea unor noi şi noi posi­bilităţi de a valorifica şi mai pe deplin ţiţeiul intrat în rafinărie. Căutările se împletesc, cu un fel de continuitate, ca un flux al gîndirii tehnice cutezătoare, cristalizată în propuneri cu o eficienţă economică deosebită. Din totalul celor 216 propuneri îndrăzneţe, insă adine chibzuite, făcute de rafinori numai în aceas­tă lună, am spicuit cîteva. L­ui Dumitru Ioniţă i-a ieşit, în rafinărie, o vorbă: cică ar fi „tatăl cheilor". De unde pînă unde ?! E o poveste mai lungă. Ca operator principal la instalaţia de deparafinare a u­­leiurilor, el nu ar prea avea treabă cu trusa de chei mecanice. Şi, to­tuşi, trusa aceasta îl însoţeşte peste tot. La fiecare ventil, la fie­care flanşă, se opreşte şi încearcă strînsura. — Iţă, nea Dumitre, matale altă treabă n-ai ? Mai dă-le pustiei de piuliţe că-s strînse fest... Şi chiar dacă se slăbesc nu-i nici o nenoro­cire Nu se pierde mai nimica ! — Vezi, asta-i „mai nimica“, deci totuşi se pierde ! Ca să nu mai dea glas celor ce spuneau că pierderile sunt neglija­bile, Dumitru a întreprins un fel de studiu. O treabă foarte compli­cată. Solvenţii ce scăpau şi tempe­ratura ce se modifica prin răsu­flarea conductelor erau greu de măsurat. Dar nu imposibil. A sta­bilit că dacă nu se verifică în fie­care zi etanşeitatea, aşteptîndu-se data reviziei generale, instalaţia are un randament mai scăzut, pe an, cu circa 125 de tone ulei depa­­rafinat. Precizarea aceasta cifrică a răsturnat părerile oamenilor şi a făcut să li se întărească­­ simţul de răspundere. Dar nu numai ob­ţinerea unei cantităţi sporite de ulei aduce după sine verificarea riguroasă, zilnică a etanşeităţii in­stalaţiei, ci şi economisirea cu a­­proape 2 la sută a solvenţilor in­traţi în reacţie. S-ar putea spune : a fost un lu­cru simplu, la îndemîna oricui. Poate. El mărturiseşte însă un simţ gospodăresc deosebit. Simpli­tatea acestei propuneri a comu­nistului Dumitru Ioniţă a fost co­relată cu o alta, aparent tot atît de nespectaculoasă, făcută de Ni­colae Matei: să se pună garnituri de cauciuc pur, rezistent la sol­venţi. Nicolae Matei nu-i un cer­cetător de laborator. Dar în lunga sa experienţă de operator chimist a băgat de seamă că solventul se degradează sau se strecoară prin porii unor garnituri din amestec. Doar cauciucul pur nu intră în reacţie şi nici nu lasă solventul să se prelingă în afara conductelor. Făcînd această propunere, care de altfel s-a și aplicat, el a calcu­lat și foloasele: o economie anua- M. COLEŞIU TELEGRAM­Ă Tovarăşului JANOS KADAR Prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KALL­AI Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă trans­mitem dv. şi prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, in dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialis­mului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ungar, noi şi mari succese în activitatea consacrată­­înfloririi continue a Unga­riei socialiste. . NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri­­ al Republicii Socialiste România Conferinţele locale ale sindicatelor Adunările de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile sindicale din întreprinderi, instituţii şi co­mune s-au încheiat, în linii gene­rale, urmând ca în cursul lunii fe­bruarie să aibă loc conferinţele lo­cale, iar în luna martie plenarele de constituire ale consiliilor regio­nale ale sindicatelor. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă şi plină de grijă a or­ganelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au adus o importantă contribuţie la succesele obţinute în îndeplinirea sarcinilor economice, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, la continua îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de viaţă ale celor ce muncesc. Pătrunse de spirit de abnegaţie pentru cauza construirii socialis­mului, de atenţie faţă de nevoile şi interesele celor ce muncesc, sin­dicatele au militat activ pentru traducerea în viaţă a sarcinilor puse de partid. Alegerile sindicale constituie un mijloc deosebit de prielnic pentru îmbunătăţirea în­tregii activităţi a sindicatelor. In lumina sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, adunările şi con­ferinţele au analizat cu mai mult simţ de răspundere şi combativi­tate principială activitatea desfă­şurată de organele sindicale din întreprinderi, instituţii, comune scoţînd în evidenţă experienţa do­­bîndită cît şi neajunsurile care s-au manifestat în munca unor or­gane sindicale. In centrul atenţiei adunărilor şi conferinţelor au stat probleme e­­conomice din fiecare întreprindere şi fiecare loc de muncă, modul în care au fost îndeplinite angaja­mentele în întrecerea socialistă. Cu simţul de răspundere caracte­ristic omului nou, educat de partid, participanţii au analizat activitatea organelor sindicale şi a colectivelor din care fac parte pentru îmbună­tăţirea continuă a calităţii produ­selor, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. In toate întreprinderile, dar mai cu seamă în cele în care au existat rămîneri în urmă la îndeplinirea unor indicatori de plan, discuţiile au fost axate în principal pe ana­liza cauzelor care au generat aces­te neajunsuri, punîndu-se accent deosebit pe necesitatea ca organele sindicale să se preocupe mai mult de folosirea deplină a timpului de lucru, de stimularea opiniei maselor pentru combaterea unor manifes­tări de indisciplină . Participanţii la discuţii au cerut organelor sin­dicale să dovedească mai multă perseverenţă faţă de conducerile tehnico-administrative ale între­prinderilor pentru asigurarea con­diţiilor necesare îndeplinirii anga­jamentelor luate în întrecerea so­cialistă. Adunările generale şi conferin­ţele au coincis cu perioada cînd în întreprinderi au fost dezbătute ci­frele de plan pe anul în curs. Pro­punerile numeroase şi valoroase pe care­ le-au făcut oamenii muncii cu această ocazie, rod al gîndirii co­lective, creatoare, constituie un ajutor concret în activitatea economico-organizatorică din în­treprinderi în vederea realizării exemplare a planului de stat pe 1966, primul an al cincinalului. A­­dunările şi conferinţele de alegeri au dezbătut cu seriozitate şi exi­genţă toate laturile activităţii sin­dicatelor : munca politico-educati­­vă în scopul dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, în­tărirea disciplinei în producţie sub toate aspectele ei; gospodărirea judicioasă a fondurilor , băneşti şi materiale, a fondurilor de asigu­rări sociale, controlul asupra apli­cării şi respectării legislaţiei de protecţia muncii, modul cum au fost îndeplinite prevederile con­tractelor colective etc. Participanţii la adunări şi con­ferinţe au propus candidaţi pentru organele de conducere, şi-au spus deschis părerea asupra lor, dîn­­du-şi votul celor care i-au consi­derat că merită a fi aleşi. In birou­rile grupelor, în comitetele­­de sec­ţii şi în comitetele sindicatelor au fost aleşi membrii de sindicat bine pregătiţi profesional, apreciaţi, oameni care se bucură de autori­tate, respect şi încredere în faţa maselor. Pe baza analizei activităţii de la alegerile precedente şi pînă în pre­zent, ţinînd seama de propunerile şi observaţiile critice, adunările generale şi conferinţele au adoptat hotărîri menite să ridice munca sindicală la nivelul sarcinilor puse de partid. In aceste zile au început con­ferinţele locale ale sindicatelor. Ele vor dezbate întreaga com­plexitate a muncii sindicale. Cu acest prilej conferinţele vor tre­bui să scoată în evidenţă şi să tra­teze în profunzime îndeosebi Sosirea de la Belgrad a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Duminică noaptea a sosit în Ca­pitală, venind de la Belgrad, to­varăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, care la invitaţia tovarăşu­lui Petar Stambolici, membru al Comitetului Executiv al C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, preşedintele Vecei Executive Federale, a făcut o vizită priete­nească în Iugoslavia. (Agerpres)

Next