Munca, martie 1966 (Anul 22, nr. 5694-5720)

1966-03-01 / nr. 5694

Pag. 2-a CONFERINŢA LOCALA A SINDICATELOR DIN RAIONUL „23 AUGUST“ DIN CAPITALA Reprezentanţii celor peste 70 000 membri de sindicat, oţelari, con­structori de maşini şi utilaje, tur­nători, chimişti, textilişti, cercetă­tori din uzinele, fabricile şi insti­tuţiile raionului „23 August“ din Capitală, întîlniţi la conferinţa ra­ională a sindicatelor care a avut loc zilele trecute, au analizat mul­tilateral, cu competenţă şi simţ de răspundere, activitatea Consiliului raional în direcţia mobilizării oa­menilor muncii la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Atît darea de seamă prezentată de Emilian Dragnea, preşedintele Consiliului raional, cit şi partici­panţii la discuţii au subliniat suc­cesele remarcabile obţinute de oa­menii muncii din raion în toate domeniile de activitate. în anul 1965 planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,7 la sută, cel al producţiei mar­fă cu 101,4 la sută, în timp ce pro­ductivitatea muncii a crescut cu 1,6 la sută, obţinîndu-se economii peste plan în valoare de 32 598 000 lei. Delegaţii şi invitaţii la conferin­ţă au subliniat contribuţia impor­tantă adusă de sindicate la obţi­nerea acestor realizări. Sub con­ducerea şi îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, sindi­catele au atras mase tot mai largi de oameni ai muncii la organiza­rea şi conducerea producţiei, au asigurat o mai mare eficienţă în­trecerii socialiste, au pregătit mai bine adunările lunare ale grupelor sindicale şi consfătuirile de pro­ducţie, s-au ocupat mai concret de dezvoltarea mişcării inovatorilor, au îmbunătăţit şi intensificat con­trolul obştesc asupra protecţiei muncii şi a unităţilor de deservire a populaţiei, au gospodărit mai bine fondurile de asigurări sociale, îmbunătăţindu-şi permanent stilul şi metodele de muncă. Dezbătînd una din problemele majore ale producţiei — introdu­cerea largă a tehnicii noi, care a­­sigură condiţii materiale unei înalte productivităţi a muncii — delegaţii la conferinţă Gheorghe Stuparu, preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „23 Au­gust“, Gh­eorghe Codin, preşedin­tele comitetului sindicatului de la Uzina de pompe, şi inginerul An­drei Costea au arătat că Biroul executiv al Consiliului raional a acordat un sprijin substanţial co­mitetelor sindicatelor în stabilirea sarcinilor comisiilor pe probleme în vederea studierii unor aspecte la locurile de muncă. Astfel, co­misia inginerilor şi tehnicienilor de la uzinele „23 August“, Fabri­ca de maşini-unelte şi agregate, Metaloglobus. Uzina de pompe şi altele au studiat posibilităţile con­crete de creştere a indicilor de u­­tilizare a maşinilor şi agregatelor. Concluziile studiului au constituit obiectul unei consfătuiri la care au luat parte cadre de conducere ale uzinelor respective, muncitori şi maiştri fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Cu acest pri­lej s-au stabilit o serie de măsuri privind creşterea calificării şi spe­cializării cadrelor, intensificarea propagandei tehnice, folosirea in­tegrală a fondului de timp. în acelaşi timp au fost organizate se­siuni tehnico-ştiinţifice, simpozi­oane, conferinţe la care a partici­pat un număr mare de oameni ai muncii. Eficienţa firească a unor ase­menea preocupări o constituie faptul că în multe întreprinderi din raion au fost asimilate şi in­troduse în fabricaţie noi produse cu caracteristici tehnico-funcţio­­nale superioare. Aşa, de exemplu, la uzinele „23 August“ au fost a­­similate locomotivele Diesel hi­draulice de 350 şi 700 C.P., strun­gurile Carusel de 0 2 000 mm şi de 0 2 500 mm, precum şi maşina de alezat 0 85 mm. îmbunătăţirea calităţii produse­lor constituie unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste. Ocupîndu-se de această problemă, delegaţii la conferinţă, printre care Vasilica Boşneag, muncitoare la Filatura Românească de Bumbac, Ladislau Frumosu, directorul uzi­nei „Neferal“, au subliniat pre­ocuparea biroului executiv al Consiliului raional în sprijinirea comitetelor sindicatelor pentru ca acestea să ajute conducerile între­prinderilor în stabilirea cît mai concretă a criteriilor de determi­nare a calităţii şi organizarea în mai bune condiţiuni a controlului tehnic de calitate, îmbunătăţirea activităţii cultural-educative de masă în vederea dezvoltării exi­genţei şi mîndriei profesionale faţă de marca fabricii. Tot pentru asigurarea realizării unor produse de calitate superioa­ră, cu sprijinul biroului executiv al Consiliului raional s-au orga­nizat în toate întreprinderile co­lective din cele mai competente cadre tehnico-inginereşti şi acti­vişti cu experienţă care se ocupă permanent de organizarea şi des­făşurarea cursurilor de calificare, ridicarea calificării şi specializă­rii, ele desfăşurîndu-se pe meserii şi nivel de pregătire profesională. La conferinţă au fost dezbătute pe larg şi celelalte laturi ale pre­ocupărilor sindicatelor. Astfel, a­­preciind acţiunile iniţiate de Con­siliul raional, delegaţii Costache Cristea, Mihai Stănciulescu, Ta­nait Neagu şi alţii s-au oprit şi a­­supra unor lipsuri ce au existat în activitatea biroului executiv al Consiliului raional. Ei au făcut totodată propuneri şi recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii cultural-educative de masă, a muncii în domeniul asigurărilor sociale, precum şi a stilului şi metodelor de muncă. In încheierea dezbaterilor confe­rinţei a luat cuvîntul tovarăşul CONSTANTIN DRAGAN, mem­bru în Comitetul Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care a felicitat în numele Prezi­diului C.C.S. pe oamenii muncii din raionul „23 August“ pentru importantele realizări obţinute în anul trecut. Trecînd în revistă a­­ceste înfăptuiri, vorbitorul a su­bliniat că, sub conducerea şi cu sprijinul permanent al organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au mobilizat pe toţi oamenii mun­cii la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamen­telor luate, au organizat mai bine întrecerea socialistă, adunările lu­nare şi consfătuirile de producţie, au desfăşurat o mai largă muncă politică şi educativă de masă. A crescut contribuţia sindicatelor la înfăptuirea măsurilor luate de partid pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă şi viaţă ale oa­menilor muncii. Ocupîndu-se apoi de aportul mai mare pe care trebuie să-l a­­ducă sindicatele la desfăşurarea unei munci sistematice în spriji­nul creşterii indicilor de utilizare a maşinilor, utilajelor şi folosirii judicioase a capacităţilor de pro­ducţie, tovarăşul Constantin Dră­­gan a spus : „întreprinderile sunt dotate cu maşini şi utilaje moder­ne de mare randament. Aceasta asigură condiţiile materiale pentru obţinerea unei înalte productivi­tăţi a muncii. Organele noastre sindicale trebuie să cunoască în­deaproape cum sunt folosite maşi­nile, cine lucrează la ele şi să ia măsurile necesare pentru înlătu­rarea eventualelor neajunsuri ce se produc. Să urmărim şi să aju­tăm ca fiecare muncitor să cu­noască temeinic maşina la care lucrează, să ajutăm ca la cursurile de ridicare a calificării şi speciali­zării să fie cuprinşi toţi acei care au greutăţi în obţinerea unui ran­dament ridicat în muncă“. Reliefînd importanţa ridicării pregătirii profesionale, vorbitorul a scos în evidenţă faptul că de ni­velul calificării depinde folosirea cît mai deplină a maşinilor şi uti­lajelor, îmbunătăţirea calităţii produselor, utilizarea raţională a materiilor prime şi materialelor, desfăşurarea unei activităţi econo­mice la un nivel superior. Este ne­cesar ca în fiecare întreprindere, comitetul sindicatului, împreună cu conducerile administrative, să analizeze necesităţile de calificare şi ridicarea nivelului de cunoştin­ţe şi să stabilească un plan pe o perioadă mai îndelungată care să asigure cuprinderea tuturor sala­riaţilor în diferite forme de îmbo­găţire a nivelului de cunoştinţe. Vorbind despre folosirea cît mai deplină a fondului de timp — re­zervă însemnată de creştere a pro­ducţiei şi productivităţii muncii, asupra căreia sindicatele pot ac­ţiona cu mai mult succes , pre­şedintele C.C.S. a arătat că între­prinderile pot realiza cu uşurinţă sarcina de creştere a productivită­ţii muncii planificate, aceasta nu­mai printr-o utilizare raţională a timpului de lucru şi o mai bună organizare a muncii. De aceea, trebuie să se pregătească din timp procesul tehnologic, să se asigure o aprovizionare operativă a locuri­lor de muncă, să se desfăşoare o activitate mai susţinută în vede­rea întăririi disciplinei socialiste a muncii. Referindu-se la obiectivele prin­cipale ale întrecerii socialiste, tovarăşul Constantin Drăgan a a­­rătat în continuare necesitatea unei mai susţinute preocupări pentru concretizarea angajamen­telor în întrecerea socialistă în scopul îmbunătăţirii calităţii pro­duselor. De aceea, să se ia cît mai operativ măsuri de stabilirea — aşa cum se arată în Directivele C.C. al P.C.R. — a unor criterii de determinare ştiinţifică a calităţii pe faze, operaţii, subansamble şi produse, în funcţie de care să se ia angajamentele în întrecerea socia­listă. „Partidul şi statul nostru — a spus vorbitorul — fac eforturi mari pentru a asigura oamenilor muncii condiţii de lucru tot mai bune, pe măsura posibilităţilor ce le oferă socialismul ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Fondurile destinate pro­tecţiei muncii au crescut an de an. O edificatoare expresie a grijii şi atenţiei pe care o acordă statul nostru socialist asigurării condi­ţiilor pentru desfăşurarea produc­ţiei în deplină securitate a muncii, este şi faptul că această problemă a fost dezbătută în Marea Aduna­re Naţională, unde a fost elabo­rată Legea cu privire la protecţia muncii, în lumina prevederilor a­­cestei legi, întreaga răspundere pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profe­sionale revine celor ce organizea­ză şi conduc producţia, iar sindi­catele sunt chemate să organizeze controlul obştesc de masă asupra respectării legislaţiei de protecţia muncii“. în continuare, scoţînd în evi­denţă sarcinile ce stau în faţa sin­dicatelor în domeniul muncii cul­tural-educative de masă, tovarăşul Constantin Drăgan a arătat că a­­ceastă importantă activitate tre­buie să aibă un conţinut tot mai bogat, să fie axată pe sarcinile de bază ale planului, să fie atractivă şi eficace. Activitatea cultural­­educativă desfăşurată de sindicate să ducă la cunoaşterea mai bine de către oamenii muncii a politicii partidului şi a statului nostru so­cialist, la creşterea conştiinţei so­cialiste. „Sarcinile ce revin sindicatelor în etapa actuală — a spus în în­cheiere tovarăşul Constantin Dră­gan — nu sunt uşoare. Sindicatele au însă toate condiţiile pentru a le îndeplini şi depăşi cu succes. Ele se bucură de conducerea înţe­leaptă şi de sprijinul preţios al or­ganelor şi organizaţiilor de partid, de îndrumarea şi ajutorul perma­nent al Consiliului Central al Sin­dicatelor. Avem toată convingerea că, sub conducerea organelor de partid, sindicatele din raionul „23 August“, îndrumate şi ajutate îndeaproape de către Consiliul raional, nu-şi vor precupeţi efor­turile şi vor aduce o contribuţie crescîndă la înfăptuirea politicii înţelepte şi clarvăzătoare a Parti­dului Comunist Român, pentru dezvoltarea multilaterală şi înflo­rirea neîncetată a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România“. MIRCEA NOVAC MIHAI SILIŞTE România — Finlanda 7-3 In prezenţa a peste 5 000 de specta­tori, duminică pe patinoarul artificial „23 August" din Capitală s-a desfăşurat în­­tîlnirea internaţională de hochei pe gheaţă dintre echipele selecţionate ale Hochei pe gheaţă Turneul echipei de fotbal Rapid in Iran TEHERAN 28 (Agerpres). — Echi­pa de fotbal Rapid Bucureşti a sus­ţinut pînă in prezent două meciuri de la sosirea la Teheran. Fotbaliştii români au terminat la egalitate 0—0 cu Darai şi au învins cu 4—1 echi­pa Ararat din Teheran. Miercuri tot la Teheran, Rapid joacă în compa­nia echipei Javan. Espanol Barcelona, in Capitală Aseară a sosit in Capitală echipa de fotbal Espanol Barcelona, care miercuri la Braşov va­ întîlni în cel de al treilea meci echipa Steagul Roşu in cadrul ,,Cupei oraşelor tîrguri”. României şi Finlandei. La capătul unui joc spectaculos, hocheiştii români au obţinut o frumoasă victorie cu scorul de 7—3­­0—1 | 3—1 | 4—1). Punctele au fost marcate de : Szabó I (3), Szabó II (2), Vakar şi Stefanov pentru echi­pa noastră şi Keinonen, Hakanen şi Ocsanen pentru echipa Finlandei. Au arbitrat Nicolae Turceanu și Florian Marinescu (România). Rugbi In obiectiv: jocuri de un nivel ridicat, spectaculoase In ultimele trei duminici, iubi­torii sportului cu balonul oval şi-au îndreptat paşii către stadionul Con­structorul. Reluîndu-şi activitatea în aer liber, echipele bucureştene Steaua, Dinamo, Griviţa Roşie, Glo­ria, Progresul, Constructorul şi cele din provincie, Farul Constanţa, Ştiinţa Petroşani şi Ştiinţa Timi­şoara, au început întrecerea pentru cucerirea „Cupei primăverii“. (Du­minică 27 februarie, Steaua, între­­cînd cu 3-0 pe Gloria, şi-a adjude­cat trofeul). Cum nu mai sînt multe zile pînă la reluarea campionatului (13 martie), am avut o discuţie cu antrenorul echipei Steaua, Petre Cosmănescu, pe tema actualităţilor la rugbi. „ De cîţiva ani, o dată cu primele semne ale primăverii, pentru echi­pele de rugbi se organizează com­petiţia dotată cu „Cupa primăverii“. Este o întrecere utilă sau nu . Interlocutorul nostru a părut oa­recum surprins de o asemenea în­trebare. — Cum să nu fie utilă?! E chiar necesară, fiind un minunat prilej de a ne verifica loturile, de a ve­dea stadiul de pregătire. Am putea spune că ea constituie o repetiţie ge­nerală în preajma reluării campio­natului. După cum au jucat echi­pele, majoritatea cred că îmbrăţi­şează punctul meu de vedere. Aşa să fie oare ? Intr-o mare mă­sură are dreptate tovarăşul Petre Cosmănescu. Steaua, Griviţa Roşie, Gloria, Progresul, Constructorul, Fa­rul au arătat multă preocupare. In schimb, Dinamo, echipa campioană, n-a privit cu toată seriozitatea această competiţie, cu excepţia poate a ultimului meci. Ea a prezentat pe teren o echipă de tineret, în vre­me ce, pe margine, jucătorii din garnitura întîi se aflau în postura de... spectatori. Normal că evoluţia unei asemenea formaţii n-a fost nici promiţătoare şi nici n-a constituit un adversar de temut pentru alte echipe. Chiar dacă ar încerca dina­­moviştii să se scuze, sub motiv că încearcă tineretul, argumentul nu stă în picioare, pentru că totdeauna alături de jucători cu experienţă sunt şi debutanţi. Aşa că, de data aceasta, Dinamo s-a făcut prezentă doar cu numele, nu şi cu contribu­ţia sa la ridicarea valorii rugbiului din ţara noastră. Dar pentru că veni vorba de ridicarea nivelului acestei discipline îndrăgite de spectatori, să vedem ce ne va aduce noul cam­pionat. — Jocuri de un nivel mai ridicat, într-o deplină sportivitate — a pre­cizat tovarășul Petre Cosmănescu. Asta, pentru că anul trecut am cam rămas datori publicului. Au fost unele întreceri la Constanța, Bîrlad şi Petroșani, cu atitudini nesportive care au dăunat prestigiului rugbiu­lui. Fiecare antrenor s-a străduit ca „elevii“ lui să îmbine tactica cu tehnica cît mai armonios, iar jocu­rile să fie spectaculoase. Organiza­rea cuplajelor — această cerinţă în­dreptăţită — va fi asigurată, iar unele echipe vor juca în deschidere, la meciuri de fotbal. Ca o caracte­ristică, remarcăm fluxul de jucători tineri, bine pregătiţi, care vor im­pulsiona ritmul de joc. Chiar şi in această competiţie, Onuţiu şi Veluda la Griviţa Roşie, Braga la Pro­gresul, Rădulescu, Barbu Ştefan, Mircea Prost la Steaua, sînt doar cîţiva dintre tinerii promovaţi. — Au fost larg deschise porţile tinerilor spre afirmare. Foarte bine ! Dar în întîlnirile internaţio­nale cum ne vom prezenta ? — Cît mai bine — ne-a răspuns Petre Cosmănescu. Este o dorinţă a fiecăruia, mai ales că avem un se­zon bogat. La 2 mai, de exemplu, echipa oraşului Bucureşti va juca la Toulouse, cu echipa Pirineilor, iar juniorii Pirineilor vor fi adversarii juniorilor bucureşteni. In aceeaşi zi, selecţionatele de rugbi ale armate­lor Republicii Socialiste România şi Franţei vor juca şi ele. Mai notăm la 29 mai , meciul dintre selecţio­natele Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Cehoslovace. Trebuie adăugat şi turneele echipe­lor Griviţa Roşie în Franţa, Steaua în Italia şi participarea campioanei Dinamo în finala „Cupei campioni­lor europeni“. Şi pentru tineret sînt programate cîteva întîlniri. Micii rugbişti — şcolarii — nu au fost ui­taţi. Pentru ei, în vacanţă, se va organiza un turneu la Constanţa, la care vor fi prezente şi 4—5 echipe de şcolari din străinătate. Ca de obicei, la sfîrşitul anului, vom avea tradiţionalele întîlniri cu echipele R.F. Germane şi Franţei. Credem că evoluţiile bune ale unor rugbişti ti­neri vor face ca ei să îmbrace tri­coul naţionalei în aceste importante întîlniri. Aşadar, noutăţile rugbistice arată preocuparea pentru ridicarea nive­lului acestui sport. Aşteptăm ca fap­tele să confirme aceasta. N. ALEXANDRU A­GENDĂ PARIS. — Ediţia 1966 a competiţiei ■internationale de tenis de cîmp „Cupa Galea", rezervată echipelor de tineret, va reuni selecţionatele a 20 de ţări. In urma tragerii la sorţi, care a avut loc la Paris, echipa României va juca în în zona cehoslovacă, la Plsen, alături de formaţiile R.D. Germane, Spaniei, Olan­dei şi Cehoslovaciei. Echipa română va întîlni în primul meci pe cea a Spa­niei. Eliminatoriile se vor desfăşura intre 26 şi 31 iulie. Echipele clasate pe primul loc în cele 4 turnee zonale vor participa între 4 şi 9 august la turneul final de la Vichy (Franţa). Potrivit re­gulamentului, la „Cupa Galea" sunt ac­ceptaţi numai jucători născuţi data de 21 decembrie 1945, LÜBECK. — Au luat sfîrşit campio­natele internaţionale de tenis de masă ale R.F. Germane, la care sportivii ro­mâni au obţinut un frumos succes, ciş­­tigînd două din cele cinci titluri puse în joc. La simplu femei, Maria Ale­xandru, după ce în semifinale a intre­­cut-o pe Diana Rowe (Anglia), cu 3—1, a învins-o In finală pe Shannon (An­glia) cu scorul de 3—0. In proba de du­blu mixt, cuplul Maria Alexandru-Do­­rin Giurgiucă a învins în finala pro­bei perechea cehoslovacă Luzova-Miko cu 3-0, după MUNKA Nr. 5 694 Frumuseți pe Magistrala Nord-Sud din Capitală 60 de ani de la zborul epocal al lui Traian Vuia Acad. ELIE CARAFOLI Acum 60 de ani, omul care pentru prima dată s-a desprins de pămînt şi a plutit în aer, prin pro­priile mijloace de bord ale aparatului construit de el, fără nici o intervenţie din afară, a fost românul TRAIAN VUIA. Prioritatea lui VUIA în ceea ce priveşte soluţio­narea integrală a zborului mecanic este astăzi una­nim recunoscută de publicaţiile de specialitate, care i-au consacrat pagini elogioase. Voi cita în acest sens, recenta istorie a aeronauticii şi cosmonauticii „L’Homme, l’Air et l’Espace“ (Paris, 1965), scrisă de Ch. Dollfus, H. Beaubois şi C. Rougeron, autorităţi de prestigiu în acest domeniu, în care se arată că între 1903 şi 1906, TRAIAN VUIA a realizat un avion cu aripi pliabile, alcătuit din tuburi de oţel şi un şasiu pe patru roţi, cu care, la 18 martie 1906, la Montesson, a efectuat un zbor pe o distanţă de 12 m, urmat mai tîrziu de alte zboruri cu rezul­tate similare. Totuşi, dintr-o omisiune regretabilă, în absenţa unei comisii speciale de omologare, această cinstire nu i-a putut fi conferită oficial în vremea aceea. Este demn de remarcat că, într-o vreme cînd di­rijabilele cunoşteau mari succese, VUIA îşi formase convingerea neclintită în posibilitatea zborului me­canic perfect cu un aparat mai greu decit aerul, definind aparatul care trebuia să-l execute şi indi­­cînd condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească , să se desprindă de pămînt (decolarea) cu propriile mijloace de bord, să zboare liber în aer şi apoi să ia contactul cu pămîntul (aterizarea) fără pericol şi precauţii speciale, mimai printr-o echipare adecvată a aparatului zburător. Toate acestea le demonstrează cu argumente ştiin­ţifice în memoriul prezentat Academiei de Ştiinţe din Paris în 1903, iar trei ani mai tîrziu avea să facă şi dovada practică. Să vedem acum care a fost influenţa concepţiilor lui VUIA, materializate în avionul cu care a realizat zborul din 1998 de la Montesson, lîngă Paris, asupra dezvoltării aviaţiei moderne. Problema trenului de aterizare, avînd roţi de ca­uciuc şi amortizoare, precum şi aceea a puterii mo­torului care trebuia să învingă rezistenţa la deco­lare pentru a azvîrli avionul în aer, au fost punctele de plecare ale trenului de aterizare modern şi ale dispozitivelor complexe de decolare de astăzi. Diversele sisteme de lansare de la începutul seco­lului nostru nu aveau nici un viitor, dar mulţi con­structori, inspirîndu-se din zborul fraţilor WRIGHT continuau să imagineze fel de fel de astfel de mij­loace, cu planuri înclinate, catapulte, cabluri sus­ţinute pe piloni înalţi. Dificultăţile de lansare de­veneau astfel mai mari chiar decît construcţia avi­onului şi motorului. De altfel, toate încercările ce au urmat au confirmat ineficacitatea sistemelor de lansare şi au demonstrat importanţa trenului de a­­terizaj preconizat de VUIA. Maşina concepută de TRAIAN VUIA s-a desprins de pe pămînt prin propria putere a motorului in­stalat la bordul său. Motorul a fost opera lui VUIA : el a adus schimbări radicale unui motor cu aburi pentru automobil, schimbîndu-i caracteristicile şi regimul de funcţionare, utilizînd anhidrida carbo­nică în locul aburilor şi realizînd prin aceasta şi un raport convenabil dintre greutate şi putere, încît să poată fi adaptat la avion. VUIA a reuşit deci să facă din avion o maşină in­dependentă. înşişi fraţii WRIGHT, care realizaseră primul zbor în decembrie 1903, desprinzîndu-se însă de pămînt cu ajutorul planurilor înclinate, al cata­pultelor sau cu cărucioare speciale, au adoptat mai tîrziu principiul de decolare al lui VUIA, cu ajuto­rul trenului de aterizare, eliberîndu-se astfel de toate neajunsurile pe care le comportau legarea de pămînt atît la decolare şi aterizare, cît şi la relua­rea zborului. Avioanele viitorului erau astfel definite în forma lor şi modul de echipare. Iată, deci, că TRAIAN VUIA, acest modest fiu de ţăran român, a reuşit, după o muncă stăruitoare, să aducă contribuţii importante la opera de cucerire a spaţiului aerian, stabilind principii călăuzitoare valabile şi astăzi în iureşul de nestăvilit al dezvol­tării aviaţiei. La 60 de ani de la, realizarea zborului său epocal, aducem cu toţii prinosul postru de re­cunoştinţă acestui strălucit pionier al aviaţiei mon­diale. TOM JONES, rulează la Patria (tel. 11 86 25) orele : 10,00; 12,30; 16,00; 18,30; 21,00. București (tel. 15 61 54), orele : 9,15; 12,00; 15,30; 18,15; 21,00. Gloria orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Tomis (tel. 21 49 46), orele : 8,15; 11,00; 14,30; 17,15; 20,00. Aurora (tel. 35 04 66), orele: 8,30; 11,00; 16,00; 18,30; 21,00. PROCESUL ALB, rulează la Excel­sior (tel. 18 10 88), orele: 9,45; 12,30; 15,00; 17,45; 20,30. Melodia (tel. 12 06 88), orele: 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30. GUSTUL MIERII, rulează la Lu­ceafărul (tel. 15 87 67), orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Bucegi (tel. 17 05 47), orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Cinematografe FATA DIN JUNGLĂ, rulează la Capitol (tel. 16 29 17), orele : 9,00; 11,15; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00. Mo­dern (tel. 23 71 01), orele: 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. WINNETOU — seria II-a cinema­scop, rulează la Festival (tel. 15 63 84), orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,30; 21,00. Grivita (tel. 17 08 58), orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Lira (tel. 31 71 71), orele : 10,00; 12,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. ANI CLOCOTITORI — rulează la Republica (tel. 11 03 72), orele: 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. CINE ESTI DUMNEATA, DOM­NULE SORGE ? rulează la Lumina (tel. 16 23 35), orele : 9,30; 12,15; 15,00; 16,45; 18,45; 20,30. VIZITA, rulează la Buzeşti (tel. 15 62 79), orele: 10,00; 12,15; 16,00; 18,15; 20,30. Victoria (tel. 16 28 79), orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Popular (tel. 35 15 17), orele : 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. AUTORIZAŢIE DE CĂSĂTORIE, rulează la Union (tel. 13 49 04), orele : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. Rahova (tel. 23 91 00), orele: 16,00; 18,15; 20,30. DUMINICĂ LA ORA 6, rulează la Doina (tel. 16 35 38), orele: 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. DEPĂŞIREA, rulează la Giuleşti (tel. 17 56 46), orele: 10,15; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30. Feroviar (tel. 16 22 73), orele : 9,00; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,00. STEAUA BALETULUI, rulează la Central (tel. 14 12 24), orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,30; 18,30; 20,30. Volga (tel. 11 91 26), orele : 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. PINGUINUL, rulează la Dacia (tel. 16 26 10), orele: 9,30; 14,00 în continuare ; 16,15; 18,30; 20,45. Pacea (tel. 31 32 52), orele: 16,00; 18,00; 20,00. Cosmos (tel. 35 19 15), orele : 16,00; 18,00; 20,00. CATIFEAUA NEAGRA — cinema­scop, rulează la Crîngasi (tel. 17 38 81), orele: 16,00; 18,15; 20,30. TRAGETI IN STANISLAS, rulează la Unirea (tel. 17 10 21), orele: 11,00; 16,00; 18,15; 20,30. Cotroceni (tel. 13 62 56), orele: 16,00; 18,15; 20,30. CE S-A INTÎMPLAT CU BABY JANE, rulează la Flacăra (tel. 213140), orele: 10,00; 15,00; 17,45; 20,30. Drumul Sării (tel. 312813), orele : 15,00; 17,30; 20,00. CRIMINALUL ÎN VACANTA, ru­lează la Mioriţa (tel. 14 27 14), orele : 9,45; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Floreasca (tel. 12 28 30), orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,30. SASA, rulează la Munca (tel. 21 50 97), orele: 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. înfrăţirea între popoare (tel. 17 31 64), orele: 13,45; 15,45; 18,00; 20,15. CALEA VICTORIEI SAU CHEIA VISURILOR, rulează la Arta (tel. 21 31 86), orele : 10,00; 12,30; 15,00; 17,30; 20,00. Flamura (tel. 23 07 40), orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00. OLD SHATTERHAND, rulează la Moșilor (tel. 12 52 93), orele : 11,00; 15,30; 18,00; 20,30. PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii — rulează la Viitorul (tel. 11 48 03), orele : 15,00—19,00. MUNCILE LUI HERCULE, rulea­ză la Colentina (tel. 35 07 09), orele : 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. ÎNVĂŢĂTORUL DIN VIGEVANO, rulează la Progresul (tel. 23 94 10), orele : 15,30; 18,00; 20,15. ȘAH LA REGE, rulează la Feren­tari (tel. 23 17 50), orele: 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. DUMINICA LA NEW YORK, ru­lează la Vitán (tel. 21 39 82), orele : 11,00; 16,00; 18,15; 20,30. o gamă variată de produse cu marca „LUGOJTEXT“ de calitate su­perioară, elegante şi durabile, în diferite desene, nuanţe de culori

Next