Munca, martie 1966 (Anul 22, nr. 5694-5720)
1966-03-01 / nr. 5694
Pag. 2-a CONFERINŢA LOCALA A SINDICATELOR DIN RAIONUL „23 AUGUST“ DIN CAPITALA Reprezentanţii celor peste 70 000 membri de sindicat, oţelari, constructori de maşini şi utilaje, turnători, chimişti, textilişti, cercetători din uzinele, fabricile şi instituţiile raionului „23 August“ din Capitală, întîlniţi la conferinţa raională a sindicatelor care a avut loc zilele trecute, au analizat multilateral, cu competenţă şi simţ de răspundere, activitatea Consiliului raional în direcţia mobilizării oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Atît darea de seamă prezentată de Emilian Dragnea, preşedintele Consiliului raional, cit şi participanţii la discuţii au subliniat succesele remarcabile obţinute de oamenii muncii din raion în toate domeniile de activitate. în anul 1965 planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,7 la sută, cel al producţiei marfă cu 101,4 la sută, în timp ce productivitatea muncii a crescut cu 1,6 la sută, obţinîndu-se economii peste plan în valoare de 32 598 000 lei. Delegaţii şi invitaţii la conferinţă au subliniat contribuţia importantă adusă de sindicate la obţinerea acestor realizări. Sub conducerea şi îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au atras mase tot mai largi de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea producţiei, au asigurat o mai mare eficienţă întrecerii socialiste, au pregătit mai bine adunările lunare ale grupelor sindicale şi consfătuirile de producţie, s-au ocupat mai concret de dezvoltarea mişcării inovatorilor, au îmbunătăţit şi intensificat controlul obştesc asupra protecţiei muncii şi a unităţilor de deservire a populaţiei, au gospodărit mai bine fondurile de asigurări sociale, îmbunătăţindu-şi permanent stilul şi metodele de muncă. Dezbătînd una din problemele majore ale producţiei — introducerea largă a tehnicii noi, care asigură condiţii materiale unei înalte productivităţi a muncii — delegaţii la conferinţă Gheorghe Stuparu, preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „23 August“, Gheorghe Codin, preşedintele comitetului sindicatului de la Uzina de pompe, şi inginerul Andrei Costea au arătat că Biroul executiv al Consiliului raional a acordat un sprijin substanţial comitetelor sindicatelor în stabilirea sarcinilor comisiilor pe probleme în vederea studierii unor aspecte la locurile de muncă. Astfel, comisia inginerilor şi tehnicienilor de la uzinele „23 August“, Fabrica de maşini-unelte şi agregate, Metaloglobus. Uzina de pompe şi altele au studiat posibilităţile concrete de creştere a indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor. Concluziile studiului au constituit obiectul unei consfătuiri la care au luat parte cadre de conducere ale uzinelor respective, muncitori şi maiştri fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Cu acest prilej s-au stabilit o serie de măsuri privind creşterea calificării şi specializării cadrelor, intensificarea propagandei tehnice, folosirea integrală a fondului de timp. în acelaşi timp au fost organizate sesiuni tehnico-ştiinţifice, simpozioane, conferinţe la care a participat un număr mare de oameni ai muncii. Eficienţa firească a unor asemenea preocupări o constituie faptul că în multe întreprinderi din raion au fost asimilate şi introduse în fabricaţie noi produse cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare. Aşa, de exemplu, la uzinele „23 August“ au fost asimilate locomotivele Diesel hidraulice de 350 şi 700 C.P., strungurile Carusel de 0 2 000 mm şi de 0 2 500 mm, precum şi maşina de alezat 0 85 mm. îmbunătăţirea calităţii produselor constituie unul din obiectivele principale ale întrecerii socialiste. Ocupîndu-se de această problemă, delegaţii la conferinţă, printre care Vasilica Boşneag, muncitoare la Filatura Românească de Bumbac, Ladislau Frumosu, directorul uzinei „Neferal“, au subliniat preocuparea biroului executiv al Consiliului raional în sprijinirea comitetelor sindicatelor pentru ca acestea să ajute conducerile întreprinderilor în stabilirea cît mai concretă a criteriilor de determinare a calităţii şi organizarea în mai bune condiţiuni a controlului tehnic de calitate, îmbunătăţirea activităţii cultural-educative de masă în vederea dezvoltării exigenţei şi mîndriei profesionale faţă de marca fabricii. Tot pentru asigurarea realizării unor produse de calitate superioară, cu sprijinul biroului executiv al Consiliului raional s-au organizat în toate întreprinderile colective din cele mai competente cadre tehnico-inginereşti şi activişti cu experienţă care se ocupă permanent de organizarea şi desfăşurarea cursurilor de calificare, ridicarea calificării şi specializării, ele desfăşurîndu-se pe meserii şi nivel de pregătire profesională. La conferinţă au fost dezbătute pe larg şi celelalte laturi ale preocupărilor sindicatelor. Astfel, apreciind acţiunile iniţiate de Consiliul raional, delegaţii Costache Cristea, Mihai Stănciulescu, Tanait Neagu şi alţii s-au oprit şi asupra unor lipsuri ce au existat în activitatea biroului executiv al Consiliului raional. Ei au făcut totodată propuneri şi recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii cultural-educative de masă, a muncii în domeniul asigurărilor sociale, precum şi a stilului şi metodelor de muncă. In încheierea dezbaterilor conferinţei a luat cuvîntul tovarăşul CONSTANTIN DRAGAN, membru în Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care a felicitat în numele Prezidiului C.C.S. pe oamenii muncii din raionul „23 August“ pentru importantele realizări obţinute în anul trecut. Trecînd în revistă aceste înfăptuiri, vorbitorul a subliniat că, sub conducerea şi cu sprijinul permanent al organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au mobilizat pe toţi oamenii muncii la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate, au organizat mai bine întrecerea socialistă, adunările lunare şi consfătuirile de producţie, au desfăşurat o mai largă muncă politică şi educativă de masă. A crescut contribuţia sindicatelor la înfăptuirea măsurilor luate de partid pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor muncii. Ocupîndu-se apoi de aportul mai mare pe care trebuie să-l aducă sindicatele la desfăşurarea unei munci sistematice în sprijinul creşterii indicilor de utilizare a maşinilor, utilajelor şi folosirii judicioase a capacităţilor de producţie, tovarăşul Constantin Drăgan a spus : „întreprinderile sunt dotate cu maşini şi utilaje moderne de mare randament. Aceasta asigură condiţiile materiale pentru obţinerea unei înalte productivităţi a muncii. Organele noastre sindicale trebuie să cunoască îndeaproape cum sunt folosite maşinile, cine lucrează la ele şi să ia măsurile necesare pentru înlăturarea eventualelor neajunsuri ce se produc. Să urmărim şi să ajutăm ca fiecare muncitor să cunoască temeinic maşina la care lucrează, să ajutăm ca la cursurile de ridicare a calificării şi specializării să fie cuprinşi toţi acei care au greutăţi în obţinerea unui randament ridicat în muncă“. Reliefînd importanţa ridicării pregătirii profesionale, vorbitorul a scos în evidenţă faptul că de nivelul calificării depinde folosirea cît mai deplină a maşinilor şi utilajelor, îmbunătăţirea calităţii produselor, utilizarea raţională a materiilor prime şi materialelor, desfăşurarea unei activităţi economice la un nivel superior. Este necesar ca în fiecare întreprindere, comitetul sindicatului, împreună cu conducerile administrative, să analizeze necesităţile de calificare şi ridicarea nivelului de cunoştinţe şi să stabilească un plan pe o perioadă mai îndelungată care să asigure cuprinderea tuturor salariaţilor în diferite forme de îmbogăţire a nivelului de cunoştinţe. Vorbind despre folosirea cît mai deplină a fondului de timp — rezervă însemnată de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, asupra căreia sindicatele pot acţiona cu mai mult succes , preşedintele C.C.S. a arătat că întreprinderile pot realiza cu uşurinţă sarcina de creştere a productivităţii muncii planificate, aceasta numai printr-o utilizare raţională a timpului de lucru şi o mai bună organizare a muncii. De aceea, trebuie să se pregătească din timp procesul tehnologic, să se asigure o aprovizionare operativă a locurilor de muncă, să se desfăşoare o activitate mai susţinută în vederea întăririi disciplinei socialiste a muncii. Referindu-se la obiectivele principale ale întrecerii socialiste, tovarăşul Constantin Drăgan a arătat în continuare necesitatea unei mai susţinute preocupări pentru concretizarea angajamentelor în întrecerea socialistă în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor. De aceea, să se ia cît mai operativ măsuri de stabilirea — aşa cum se arată în Directivele C.C. al P.C.R. — a unor criterii de determinare ştiinţifică a calităţii pe faze, operaţii, subansamble şi produse, în funcţie de care să se ia angajamentele în întrecerea socialistă. „Partidul şi statul nostru — a spus vorbitorul — fac eforturi mari pentru a asigura oamenilor muncii condiţii de lucru tot mai bune, pe măsura posibilităţilor ce le oferă socialismul ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Fondurile destinate protecţiei muncii au crescut an de an. O edificatoare expresie a grijii şi atenţiei pe care o acordă statul nostru socialist asigurării condiţiilor pentru desfăşurarea producţiei în deplină securitate a muncii, este şi faptul că această problemă a fost dezbătută în Marea Adunare Naţională, unde a fost elaborată Legea cu privire la protecţia muncii, în lumina prevederilor acestei legi, întreaga răspundere pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale revine celor ce organizează şi conduc producţia, iar sindicatele sunt chemate să organizeze controlul obştesc de masă asupra respectării legislaţiei de protecţia muncii“. în continuare, scoţînd în evidenţă sarcinile ce stau în faţa sindicatelor în domeniul muncii cultural-educative de masă, tovarăşul Constantin Drăgan a arătat că această importantă activitate trebuie să aibă un conţinut tot mai bogat, să fie axată pe sarcinile de bază ale planului, să fie atractivă şi eficace. Activitatea culturaleducativă desfăşurată de sindicate să ducă la cunoaşterea mai bine de către oamenii muncii a politicii partidului şi a statului nostru socialist, la creşterea conştiinţei socialiste. „Sarcinile ce revin sindicatelor în etapa actuală — a spus în încheiere tovarăşul Constantin Drăgan — nu sunt uşoare. Sindicatele au însă toate condiţiile pentru a le îndeplini şi depăşi cu succes. Ele se bucură de conducerea înţeleaptă şi de sprijinul preţios al organelor şi organizaţiilor de partid, de îndrumarea şi ajutorul permanent al Consiliului Central al Sindicatelor. Avem toată convingerea că, sub conducerea organelor de partid, sindicatele din raionul „23 August“, îndrumate şi ajutate îndeaproape de către Consiliul raional, nu-şi vor precupeţi eforturile şi vor aduce o contribuţie crescîndă la înfăptuirea politicii înţelepte şi clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, pentru dezvoltarea multilaterală şi înflorirea neîncetată a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România“. MIRCEA NOVAC MIHAI SILIŞTE România — Finlanda 7-3 In prezenţa a peste 5 000 de spectatori, duminică pe patinoarul artificial „23 August" din Capitală s-a desfăşurat întîlnirea internaţională de hochei pe gheaţă dintre echipele selecţionate ale Hochei pe gheaţă Turneul echipei de fotbal Rapid in Iran TEHERAN 28 (Agerpres). — Echipa de fotbal Rapid Bucureşti a susţinut pînă in prezent două meciuri de la sosirea la Teheran. Fotbaliştii români au terminat la egalitate 0—0 cu Darai şi au învins cu 4—1 echipa Ararat din Teheran. Miercuri tot la Teheran, Rapid joacă în compania echipei Javan. Espanol Barcelona, in Capitală Aseară a sosit in Capitală echipa de fotbal Espanol Barcelona, care miercuri la Braşov va întîlni în cel de al treilea meci echipa Steagul Roşu in cadrul ,,Cupei oraşelor tîrguri”. României şi Finlandei. La capătul unui joc spectaculos, hocheiştii români au obţinut o frumoasă victorie cu scorul de 7—30—1 | 3—1 | 4—1). Punctele au fost marcate de : Szabó I (3), Szabó II (2), Vakar şi Stefanov pentru echipa noastră şi Keinonen, Hakanen şi Ocsanen pentru echipa Finlandei. Au arbitrat Nicolae Turceanu și Florian Marinescu (România). Rugbi In obiectiv: jocuri de un nivel ridicat, spectaculoase In ultimele trei duminici, iubitorii sportului cu balonul oval şi-au îndreptat paşii către stadionul Constructorul. Reluîndu-şi activitatea în aer liber, echipele bucureştene Steaua, Dinamo, Griviţa Roşie, Gloria, Progresul, Constructorul şi cele din provincie, Farul Constanţa, Ştiinţa Petroşani şi Ştiinţa Timişoara, au început întrecerea pentru cucerirea „Cupei primăverii“. (Duminică 27 februarie, Steaua, întrecînd cu 3-0 pe Gloria, şi-a adjudecat trofeul). Cum nu mai sînt multe zile pînă la reluarea campionatului (13 martie), am avut o discuţie cu antrenorul echipei Steaua, Petre Cosmănescu, pe tema actualităţilor la rugbi. „ De cîţiva ani, o dată cu primele semne ale primăverii, pentru echipele de rugbi se organizează competiţia dotată cu „Cupa primăverii“. Este o întrecere utilă sau nu . Interlocutorul nostru a părut oarecum surprins de o asemenea întrebare. — Cum să nu fie utilă?! E chiar necesară, fiind un minunat prilej de a ne verifica loturile, de a vedea stadiul de pregătire. Am putea spune că ea constituie o repetiţie generală în preajma reluării campionatului. După cum au jucat echipele, majoritatea cred că îmbrăţişează punctul meu de vedere. Aşa să fie oare ? Intr-o mare măsură are dreptate tovarăşul Petre Cosmănescu. Steaua, Griviţa Roşie, Gloria, Progresul, Constructorul, Farul au arătat multă preocupare. In schimb, Dinamo, echipa campioană, n-a privit cu toată seriozitatea această competiţie, cu excepţia poate a ultimului meci. Ea a prezentat pe teren o echipă de tineret, în vreme ce, pe margine, jucătorii din garnitura întîi se aflau în postura de... spectatori. Normal că evoluţia unei asemenea formaţii n-a fost nici promiţătoare şi nici n-a constituit un adversar de temut pentru alte echipe. Chiar dacă ar încerca dinamoviştii să se scuze, sub motiv că încearcă tineretul, argumentul nu stă în picioare, pentru că totdeauna alături de jucători cu experienţă sunt şi debutanţi. Aşa că, de data aceasta, Dinamo s-a făcut prezentă doar cu numele, nu şi cu contribuţia sa la ridicarea valorii rugbiului din ţara noastră. Dar pentru că veni vorba de ridicarea nivelului acestei discipline îndrăgite de spectatori, să vedem ce ne va aduce noul campionat. — Jocuri de un nivel mai ridicat, într-o deplină sportivitate — a precizat tovarășul Petre Cosmănescu. Asta, pentru că anul trecut am cam rămas datori publicului. Au fost unele întreceri la Constanța, Bîrlad şi Petroșani, cu atitudini nesportive care au dăunat prestigiului rugbiului. Fiecare antrenor s-a străduit ca „elevii“ lui să îmbine tactica cu tehnica cît mai armonios, iar jocurile să fie spectaculoase. Organizarea cuplajelor — această cerinţă îndreptăţită — va fi asigurată, iar unele echipe vor juca în deschidere, la meciuri de fotbal. Ca o caracteristică, remarcăm fluxul de jucători tineri, bine pregătiţi, care vor impulsiona ritmul de joc. Chiar şi in această competiţie, Onuţiu şi Veluda la Griviţa Roşie, Braga la Progresul, Rădulescu, Barbu Ştefan, Mircea Prost la Steaua, sînt doar cîţiva dintre tinerii promovaţi. — Au fost larg deschise porţile tinerilor spre afirmare. Foarte bine ! Dar în întîlnirile internaţionale cum ne vom prezenta ? — Cît mai bine — ne-a răspuns Petre Cosmănescu. Este o dorinţă a fiecăruia, mai ales că avem un sezon bogat. La 2 mai, de exemplu, echipa oraşului Bucureşti va juca la Toulouse, cu echipa Pirineilor, iar juniorii Pirineilor vor fi adversarii juniorilor bucureşteni. In aceeaşi zi, selecţionatele de rugbi ale armatelor Republicii Socialiste România şi Franţei vor juca şi ele. Mai notăm la 29 mai , meciul dintre selecţionatele Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Cehoslovace. Trebuie adăugat şi turneele echipelor Griviţa Roşie în Franţa, Steaua în Italia şi participarea campioanei Dinamo în finala „Cupei campionilor europeni“. Şi pentru tineret sînt programate cîteva întîlniri. Micii rugbişti — şcolarii — nu au fost uitaţi. Pentru ei, în vacanţă, se va organiza un turneu la Constanţa, la care vor fi prezente şi 4—5 echipe de şcolari din străinătate. Ca de obicei, la sfîrşitul anului, vom avea tradiţionalele întîlniri cu echipele R.F. Germane şi Franţei. Credem că evoluţiile bune ale unor rugbişti tineri vor face ca ei să îmbrace tricoul naţionalei în aceste importante întîlniri. Aşadar, noutăţile rugbistice arată preocuparea pentru ridicarea nivelului acestui sport. Aşteptăm ca faptele să confirme aceasta. N. ALEXANDRU AGENDĂ PARIS. — Ediţia 1966 a competiţiei ■internationale de tenis de cîmp „Cupa Galea", rezervată echipelor de tineret, va reuni selecţionatele a 20 de ţări. In urma tragerii la sorţi, care a avut loc la Paris, echipa României va juca în în zona cehoslovacă, la Plsen, alături de formaţiile R.D. Germane, Spaniei, Olandei şi Cehoslovaciei. Echipa română va întîlni în primul meci pe cea a Spaniei. Eliminatoriile se vor desfăşura intre 26 şi 31 iulie. Echipele clasate pe primul loc în cele 4 turnee zonale vor participa între 4 şi 9 august la turneul final de la Vichy (Franţa). Potrivit regulamentului, la „Cupa Galea" sunt acceptaţi numai jucători născuţi data de 21 decembrie 1945, LÜBECK. — Au luat sfîrşit campionatele internaţionale de tenis de masă ale R.F. Germane, la care sportivii români au obţinut un frumos succes, ciştigînd două din cele cinci titluri puse în joc. La simplu femei, Maria Alexandru, după ce în semifinale a intrecut-o pe Diana Rowe (Anglia), cu 3—1, a învins-o In finală pe Shannon (Anglia) cu scorul de 3—0. In proba de dublu mixt, cuplul Maria Alexandru-Dorin Giurgiucă a învins în finala probei perechea cehoslovacă Luzova-Miko cu 3-0, după MUNKA Nr. 5 694 Frumuseți pe Magistrala Nord-Sud din Capitală 60 de ani de la zborul epocal al lui Traian Vuia Acad. ELIE CARAFOLI Acum 60 de ani, omul care pentru prima dată s-a desprins de pămînt şi a plutit în aer, prin propriile mijloace de bord ale aparatului construit de el, fără nici o intervenţie din afară, a fost românul TRAIAN VUIA. Prioritatea lui VUIA în ceea ce priveşte soluţionarea integrală a zborului mecanic este astăzi unanim recunoscută de publicaţiile de specialitate, care i-au consacrat pagini elogioase. Voi cita în acest sens, recenta istorie a aeronauticii şi cosmonauticii „L’Homme, l’Air et l’Espace“ (Paris, 1965), scrisă de Ch. Dollfus, H. Beaubois şi C. Rougeron, autorităţi de prestigiu în acest domeniu, în care se arată că între 1903 şi 1906, TRAIAN VUIA a realizat un avion cu aripi pliabile, alcătuit din tuburi de oţel şi un şasiu pe patru roţi, cu care, la 18 martie 1906, la Montesson, a efectuat un zbor pe o distanţă de 12 m, urmat mai tîrziu de alte zboruri cu rezultate similare. Totuşi, dintr-o omisiune regretabilă, în absenţa unei comisii speciale de omologare, această cinstire nu i-a putut fi conferită oficial în vremea aceea. Este demn de remarcat că, într-o vreme cînd dirijabilele cunoşteau mari succese, VUIA îşi formase convingerea neclintită în posibilitatea zborului mecanic perfect cu un aparat mai greu decit aerul, definind aparatul care trebuia să-l execute şi indicînd condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească , să se desprindă de pămînt (decolarea) cu propriile mijloace de bord, să zboare liber în aer şi apoi să ia contactul cu pămîntul (aterizarea) fără pericol şi precauţii speciale, mimai printr-o echipare adecvată a aparatului zburător. Toate acestea le demonstrează cu argumente ştiinţifice în memoriul prezentat Academiei de Ştiinţe din Paris în 1903, iar trei ani mai tîrziu avea să facă şi dovada practică. Să vedem acum care a fost influenţa concepţiilor lui VUIA, materializate în avionul cu care a realizat zborul din 1998 de la Montesson, lîngă Paris, asupra dezvoltării aviaţiei moderne. Problema trenului de aterizare, avînd roţi de cauciuc şi amortizoare, precum şi aceea a puterii motorului care trebuia să învingă rezistenţa la decolare pentru a azvîrli avionul în aer, au fost punctele de plecare ale trenului de aterizare modern şi ale dispozitivelor complexe de decolare de astăzi. Diversele sisteme de lansare de la începutul secolului nostru nu aveau nici un viitor, dar mulţi constructori, inspirîndu-se din zborul fraţilor WRIGHT continuau să imagineze fel de fel de astfel de mijloace, cu planuri înclinate, catapulte, cabluri susţinute pe piloni înalţi. Dificultăţile de lansare deveneau astfel mai mari chiar decît construcţia avionului şi motorului. De altfel, toate încercările ce au urmat au confirmat ineficacitatea sistemelor de lansare şi au demonstrat importanţa trenului de aterizaj preconizat de VUIA. Maşina concepută de TRAIAN VUIA s-a desprins de pe pămînt prin propria putere a motorului instalat la bordul său. Motorul a fost opera lui VUIA : el a adus schimbări radicale unui motor cu aburi pentru automobil, schimbîndu-i caracteristicile şi regimul de funcţionare, utilizînd anhidrida carbonică în locul aburilor şi realizînd prin aceasta şi un raport convenabil dintre greutate şi putere, încît să poată fi adaptat la avion. VUIA a reuşit deci să facă din avion o maşină independentă. înşişi fraţii WRIGHT, care realizaseră primul zbor în decembrie 1903, desprinzîndu-se însă de pămînt cu ajutorul planurilor înclinate, al catapultelor sau cu cărucioare speciale, au adoptat mai tîrziu principiul de decolare al lui VUIA, cu ajutorul trenului de aterizare, eliberîndu-se astfel de toate neajunsurile pe care le comportau legarea de pămînt atît la decolare şi aterizare, cît şi la reluarea zborului. Avioanele viitorului erau astfel definite în forma lor şi modul de echipare. Iată, deci, că TRAIAN VUIA, acest modest fiu de ţăran român, a reuşit, după o muncă stăruitoare, să aducă contribuţii importante la opera de cucerire a spaţiului aerian, stabilind principii călăuzitoare valabile şi astăzi în iureşul de nestăvilit al dezvoltării aviaţiei. La 60 de ani de la, realizarea zborului său epocal, aducem cu toţii prinosul postru de recunoştinţă acestui strălucit pionier al aviaţiei mondiale. TOM JONES, rulează la Patria (tel. 11 86 25) orele : 10,00; 12,30; 16,00; 18,30; 21,00. București (tel. 15 61 54), orele : 9,15; 12,00; 15,30; 18,15; 21,00. Gloria orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Tomis (tel. 21 49 46), orele : 8,15; 11,00; 14,30; 17,15; 20,00. Aurora (tel. 35 04 66), orele: 8,30; 11,00; 16,00; 18,30; 21,00. PROCESUL ALB, rulează la Excelsior (tel. 18 10 88), orele: 9,45; 12,30; 15,00; 17,45; 20,30. Melodia (tel. 12 06 88), orele: 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30. GUSTUL MIERII, rulează la Luceafărul (tel. 15 87 67), orele : 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Bucegi (tel. 17 05 47), orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Cinematografe FATA DIN JUNGLĂ, rulează la Capitol (tel. 16 29 17), orele : 9,00; 11,15; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00. Modern (tel. 23 71 01), orele: 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,45; 21,00. WINNETOU — seria II-a cinemascop, rulează la Festival (tel. 15 63 84), orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,30; 21,00. Grivita (tel. 17 08 58), orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Lira (tel. 31 71 71), orele : 10,00; 12,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. ANI CLOCOTITORI — rulează la Republica (tel. 11 03 72), orele: 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. CINE ESTI DUMNEATA, DOMNULE SORGE ? rulează la Lumina (tel. 16 23 35), orele : 9,30; 12,15; 15,00; 16,45; 18,45; 20,30. VIZITA, rulează la Buzeşti (tel. 15 62 79), orele: 10,00; 12,15; 16,00; 18,15; 20,30. Victoria (tel. 16 28 79), orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. Popular (tel. 35 15 17), orele : 10,30; 16,00; 18,15; 20,30. AUTORIZAŢIE DE CĂSĂTORIE, rulează la Union (tel. 13 49 04), orele : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. Rahova (tel. 23 91 00), orele: 16,00; 18,15; 20,30. DUMINICĂ LA ORA 6, rulează la Doina (tel. 16 35 38), orele: 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30. DEPĂŞIREA, rulează la Giuleşti (tel. 17 56 46), orele: 10,15; 12,30; 15,30; 18,00; 20,30. Feroviar (tel. 16 22 73), orele : 9,00; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,00. STEAUA BALETULUI, rulează la Central (tel. 14 12 24), orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,30; 18,30; 20,30. Volga (tel. 11 91 26), orele : 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. PINGUINUL, rulează la Dacia (tel. 16 26 10), orele: 9,30; 14,00 în continuare ; 16,15; 18,30; 20,45. Pacea (tel. 31 32 52), orele: 16,00; 18,00; 20,00. Cosmos (tel. 35 19 15), orele : 16,00; 18,00; 20,00. CATIFEAUA NEAGRA — cinemascop, rulează la Crîngasi (tel. 17 38 81), orele: 16,00; 18,15; 20,30. TRAGETI IN STANISLAS, rulează la Unirea (tel. 17 10 21), orele: 11,00; 16,00; 18,15; 20,30. Cotroceni (tel. 13 62 56), orele: 16,00; 18,15; 20,30. CE S-A INTÎMPLAT CU BABY JANE, rulează la Flacăra (tel. 213140), orele: 10,00; 15,00; 17,45; 20,30. Drumul Sării (tel. 312813), orele : 15,00; 17,30; 20,00. CRIMINALUL ÎN VACANTA, rulează la Mioriţa (tel. 14 27 14), orele : 9,45; 12,00; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. Floreasca (tel. 12 28 30), orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,30. SASA, rulează la Munca (tel. 21 50 97), orele: 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. înfrăţirea între popoare (tel. 17 31 64), orele: 13,45; 15,45; 18,00; 20,15. CALEA VICTORIEI SAU CHEIA VISURILOR, rulează la Arta (tel. 21 31 86), orele : 10,00; 12,30; 15,00; 17,30; 20,00. Flamura (tel. 23 07 40), orele : 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00. OLD SHATTERHAND, rulează la Moșilor (tel. 12 52 93), orele : 11,00; 15,30; 18,00; 20,30. PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii — rulează la Viitorul (tel. 11 48 03), orele : 15,00—19,00. MUNCILE LUI HERCULE, rulează la Colentina (tel. 35 07 09), orele : 13,30; 15,45; 18,00; 20,15. ÎNVĂŢĂTORUL DIN VIGEVANO, rulează la Progresul (tel. 23 94 10), orele : 15,30; 18,00; 20,15. ȘAH LA REGE, rulează la Ferentari (tel. 23 17 50), orele: 15,00; 17,00; 19,00; 21,00. DUMINICA LA NEW YORK, rulează la Vitán (tel. 21 39 82), orele : 11,00; 16,00; 18,15; 20,30. o gamă variată de produse cu marca „LUGOJTEXT“ de calitate superioară, elegante şi durabile, în diferite desene, nuanţe de culori