Munca, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5721-5746)

1966-04-01 / nr. 5721

Pag. 2-a FORŢA MOBILIZATOARE A ÎNTRECERII SOCIALISTE Oltenia — în trecut unul din ţi­nuturile mult rămase în urmă din punct de vedere economic şi social­­cultural — se înfăţişează astăzi ca o regiune înfloritoare, în plin avînt. Datorită politicii de industrializare socialistă, înfăptuită cu consecven­ță de Partidul Comunist Român, aici a fost creată o puternică indus­trie extractivă, au fost ridicate noi obiective energetice, chimice, elec­trotehnice, de prelucrare a lemnu­lui, ale industriei bunurilor de con­sum. Regiunea este astăzi un vast șantier. Muncind cu înflăcărare, sub con­ducerea organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate, oamenii muncii din această regiu­ne au înregistrat, în perioada se­­senatului, un ritm mediu anual de creştere a producţiei globale in­dustriale de 18,4 la sută. In 1965, planul de producţie pe regiune a fost îndeplinit în proporţie de 101 la sută, dîndu-se în plus însemna­te cantităţi de lignit, ţiţei, antra­cit, zahăr etc. La obţinerea rezultatelor econo­mice enunţate în darea de seamă, a spus în cuvîntul său tovarăşul Nicolae Covlea, secretar al Comi­tetului regional de partid Oltenia, o contribuţie de seamă au avut-o sindicatele, care, sub conducerea şi îndrumarea permanentă a organe­lor şi organizaţiilor de partid au reuşit să mobilizeze mai activ oa­menii muncii la îndeplinirea obiec­tivelor din planul de stat. Consi­liul regional al sindicatelor şi-a îm­bunătăţit munca de îndrumare şi control a organelor sindicale pu­­nînd în centrul preocupărilor or­ganizarea mai bună a întrecerii so­cialiste, a adunărilor grupelor sin­dicale şi consfătuirilor de produc­ţie, studierea, sintetizarea şi gene­ralizarea experienţei înaintate în producţie, întărirea disciplinei teh­nologice şi a muncii. Vorbitorul a dat totodată o serie de indicaţii privind lichidarea unor lipsuri ce se manifestă în activitatea organe­lor şi organizaţiilor sindicale din regiune, pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. In acest an — a spus vorbitorul — producţia globa­lă industrială a regiunii Oltenia va creşte cu 27,3 la sută. Sindica­tele, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, să-şi spo­rească capacitatea organizatorică, să desfăşoare o largă muncă poli­­tico-educativă de masă, să-şi per­fecţioneze neîncetat stilul şi meto­dele de muncă, generalizînd expe­rienţa înaintată, stimulînd energia, iniţiativa şi talentul oamenilor muncii pentru traducerea în viaţă a sarcinilor izvorîte din Hotărîrile Congresului al IX-lea al P.C.R. Marea majoritate a participanţi­lor la plenara de constituire a Con­siliului regional al sindicatelor Ol­tenia, între care tovarăşii Dumitru Tiştea, inginer la Exploatarea mi­nieră Rovinari, Constantin Smeu, preşedintele comitetului sindicatu­lui schelei de extracţie Ţicleni, Maria Ciobanu, inginer la C.I.L. Tg. Jiu, şi alţii, subliniind, cu legi­timă satisfacţie, realizările cu care oamenii muncii din regiune întîm­­pină cea de a 45-a aniversare a creării Partidului Comunist Român, au arătat că acest lucru se dato­­reşte şi faptului că organele şi or­ganizaţiile sindicale din regiune au pus în centrul activităţii lor pro­blemele economice, s-au preocupat de ridicarea nivelului de organiza­re a întrecerii socialiste. In cuvîn­tul său, tovarăşul Ion Iliescu, ingi­ner la uzinele „Electroputere“­­Craiova, a remarcat sprijinul dat de Consiliul regional şi Consiliul local al sindicatelor în organizarea mai temeinică a procesului de pro­ducţie şi crearea condiţiilor optime pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Darea de seamă şi numeroşi vor­bitori au relatat că în anii şesena­­tului, regiunii Oltenia i-au fost a­­locate fonduri de investiţii de a­­proape 17 miliarde lei. Printre o­­biectivele construite s-au citat: Combinatul chimic, o fabrică de ci­ment la Tg. Jiu şi alta de prefabri­cate în Craiova ; Complexul de in­dustrializare a lemnului de la Tur­­nu Severin. Se află în plină con­strucţie noul gigant — sistemul hi­droenergetic şi de navigaţie „Por­ţile de Fier". Tovarăşii Ică Iulius, Plenara de constituire a Consiliului regional al sindicatelor­ Oltenia preşedintele Consiliului local al sindicatelor Craiova, Ion Radu, preşedintele consiliului sindicatelor de la Porţile de Fier, Dumitru Ploş­­tinaru, preşedintele comitetului sindicatului şantierului de la Bîr­­seşti, au arătat că organele sindi­cale din regiune, pornind de la bi­roul executiv al Consiliului regio­nal, nu au făcut tot ce trebuia pen­tru a sprijini conducerile tehnico­­administrative în organizarea mun­cii pe şantiere pentru folosirea de soluţii tehnice avansate în con­strucţii, pentru crearea celor mai bune condiţii de muncă şi viaţă constructorilor. Pentru acest an s-au alocat regi­unii Oltenia investiţii de cca. 4 mi­liarde lei, în aproape toate raioa­nele se vor construi noi obiective economice şi social-culturale. Vor­bitorii au cerut C.R.S. şi biroului său executiv să sprijine sindicatele de pe şantierele de construcţii să generalizeze experienţa bună acu­mulată pînă în prezent în vederea îndeplinirii exemplare a planului de investiţii pe fiecare şantier, să ajute la lichidarea lipsurilor sem­nalate. Regiunea Oltenia are o pondere însemnată în agricultura ţării. La plenară s-a arătat că anul trecut, cu toate condiţiile de secetă, gospodă­riile agricole de stat au obţinut o producţie medie la grîu de 2 210 kg, realizînd totodată în plus o cantitate de produse agroalimenta­re, în cuvîntul lor Ilie Codratu, preşedintele Comitetului sindica­tului de la S.M.T.­Cîrcea, Petre Gomnotîrceanu, preşedintele Con­siliului local al sindicatelor Băi­­leşti, s-au referit la acţiunile în­treprinse de biroul executiv al Con­siliului regional al sindicatelor pentru extinderea experienţei îna­intate a unităţilor agricole frunta­şe în întrecerea socialistă. In ace­laşi timp ei au dezbătut lipsurile ce au mai existat în activitatea sindicatelor din G.A.S. şi S.M.T făcînd propuneri preţioase. Cu simţ de răspundere au anali­zat participanţii la plenară diferi­tele aspecte ale activităţii sindica­telor în domeniul protecţiei mun­cii, al asigurărilor sociale, munca cultural-educativă de masă, stilul şi metodele de muncă folosite de organele şi organizaţiile sindicale. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Anton Stoiano­­vici, membru în Prezidiul Consi­liului Central al Sindicatelor. Lu­crările plenarei — a arătat vorbi­torul — au fost rodnice, propune­rile, sugestiile, criticile aduse sunt dovezi concludente ale preocupării şi exigenţei pentru ridicarea acti­vităţii sindicale la nivelul sarcini­lor puse de partid. S-au relevat aici o seamă de succese, s-a subli­niat experienţa pozitivă dobîndită de organele sindicale din regiune, s-a pus un accent deosebit pe ceea ce trebuie să facem în viitor, pe problemele de care urmează să ne ocupăm mai îndeaproape şi cu mai multă competenţă. Acesta este un lucru bun. Realizările sunt mari, însufleţitoare. Specific oamenilor muncii din ţara noastră, este hotă­­rîrea de a munci mai bine, de a obţine realizări şi mai mari pentru că de acestea depinde întărirea şi înflorirea României socialiste, creş­terea continuă a nivelului de viaţă a poporului nostru. In continuare, vorbitorul s-a o­­prit asupra acţiunilor ce vor trebui organizate de Consiliul regional, consiliile locale, raionale şi comite­tele sindicatelor în vederea creşte­rii eficienţei întrecerii socialiste pentru îndeplinirea cu succes a an­gajamentelor luate de colectivele de muncă pe întregul an cu etapă la 8 Mai, a 45-a aniversare a creă­rii Partidului Comunist Român. Şi de acum înainte sindicatele au datoria să sprijine activ conduce­rile tehnico-administrative în or­ganizarea superioară, ştiinţifică a producţiei, în pregătirea muncito­rilor şi ridicarea continuă a ca­lificării lor profesionale. Numai în acest fel maşinile şi utilajele de înaltă tehnicitate cu care au fost utilate întreprinderile vor putea fi folosite la întreaga lor capacitate. Un loc important l-au ocupat, în cuvîntul tovarăşului Anton Stoia­­novici, măsurile şi acţiunile care urmează a fi întreprinse de orga­nele sindicale în scopul respectării de către conducerile t­ehnico-admi­­nistrative a legislaţiei de protecţie a muncii. Totodată, vorbitorul s-a referit la necesitatea de a se inten­sifica activitatea cultural-educati­vă. Sindicatele trebuie să dove­dească un mai mare simţ gospodă­resc în folosirea fondurilor de asi­gurări sociale şi financiare de care dispun. îndeplinirea în bune con­­diţiuni a sarcinilor importante şi multilaterale care stau în faţa sin­dicatelor cere îmbunătăţirea conti­nuă a stilului şi metodelor de muncă, respectarea cu stricteţe a principiului muncii şi conducerii colective, exercitarea unui control permanent şi exigent. * Plenara a ales biroul executiv al Consiliului regional al sindica­telor. Ca preşedinte al Consiliului a fost ales tovarăşul Marin Popa, iar ca secretar tovarăşul Florea Pîrvulescu. LUCIAN BĂRBIERI Şi NICOLAE BIVOLU CHEM DEM GHEORGHE FI­MON Miez de noapte. Deschid uşa încetişor, ca să n-o trezesc pe nevastă-mea. N-am anunţat-o că sosesc azi. Ca surpriza să fie de­plină, n-aprind lumina. Scot par­desiul şi dau să-l agăţ. Simt că îngheţ. Pe cuierul din hol e un palton bărbătesc. Pipăi şi o pălă­rie şi un baston. Mă gîndesc la puşca de vînătoare, dar renunţ, pentru că nu ştiu pe unde o fi băgată. Abia m-am mutat în blo­cul ăsta nou, în ajun de plecarea In concediu, şi n-am apucat să despachetez toate lucrurile. îmi vine în minte că adulterul cere martori. Ies fuga să trezesc ve­cinii și— Și în culoar văd un ştergător străin, care-mi spune c-am gre­şit uşa. Măi, să fie! Liftul încă nu func­ţionează, etajele nu sînt nume­rotate, uşile-s toate la fel. Tre­buia să număr scările. Uite un prag zgîriat, mi se pare, de mine, cînd am împins frigiderul. Bag cheia, deschid şi... „Scuzele mele!“ Am dat peste o femeie sumar învestmîntată. La a treia încercare sînt întîmpinat cu un făcăleţ (pregătit, de fapt, pentru un Costică oarecare, obișnuit să vină la ore mici), la a patra ni­meresc unul care mă iscodește­. „Ai iarba fiarelor, puişorule !“. Chiar la asta nu mă gîndisem. Cum­ naiba s-a brodit cheia mea pe toate uşile ? ! Nu mai am cu­rajul să încerc. Prefer s-aştept zorii pe scări, ghemuit lingă un calorifer, decit să fiu luat drept Al Capone. Cum stau aşa cu cheia în pal­mă, toropit de oboseală, numa’ ce o văd că se dă de trei ori pes­te cap şi se face o fată cu totul şi cu totul de aur. — Care vasăzică, aşa arăţi tu, Iarba Fiarelor ?! — Nu, îmi răspunde zîna, ofen­sată, nu mă cheamă aşa. Eu des­cui capete, nu broaşte. Eu sînt Cheia de Aur. — Aşa ?! Atunci, fii bună şi umblă şi la tigva mea, c-o simt încuiată — Ce vrei să ştii ? — De ce nu-mi rezistă nici o uşă, fără să zic „Sesam deschi­­de-te !“ 7 — Se vede că matale, spre deo­sebire de cei care se ocupă cu producerea feroneriei, nu pui preţ pe zicale, proverbe. Oare poţi nega că „lacătul e făcut pentru oameni cinstiţi" ? — E drept. La o adică, cu un şperaclu... — Atunci ce rost are să produci cu zeci de matriţe . Faci un sin­gur calapod şi zbîrnîi, pe bandă industrială. — Aha ! Acum înţeleg ! Deci, din cauza zicalelor, nu se fabri­că nici siguranţe de chei, nici broaşte îngropate cu cilindru de siguranţă. Dar, apropo de cala­pod, de ce şifonierul pe care l-am cumpărat de curînd are două broaşte galbene şi una albă ? Aici nu merge cu cala­podul 7 — Asta-i niţel mai complicată. Două dintre broaşte sînt făcute la U.R.E.M.O.A.S., o uzină din Bucu­reşti, modernă, specializată, care are băi de ui­cheiaj perfecte. Dar, pentru că întreprinderea asta n-a asimilat nici o treime din produ­sele pe care le avea în plan, fa­bricile de mobilă folosesc şi pro­ducţia „Fierarului“ din Arad, o fabricuţă cu tehnologie rudimen­tară. Culmea e că U.R.E.M.O.A.S.­­ul se plînge de comenzi, adică n-are toată producţia nominali­zată. — Nu fii rea, zino, nu mă în­curca, că simt că-mi plesnește capul. Cum adică, n-a apucat nici să asimileze și n-are comenzi ? — Nu te teme, că asta-i meni­rea mea să descui capete. Lucru­rile sînt limpezi. Broaştele la uși, la șifoniere, cremoanele de fe­restre, mînerele, şiloiurile, robi­netele, bateriile, sunt produse de modă. Asta a înţeles-o „Fiera­rul" din Arad, care oferă lucruri noi. — Te cred şi eu că-i convine La trei nicovale şi un baros e uşor să schimbi fabricaţia. Dar U.R.E.M.O.A.S.-ul (doamne, ce fantezie au avut cei care i-au dat titulatura !) nu-şi poate schimba de pe o zi pe alta fabricaţia pe li­nii tehnologice. — Dacă aşteaptă să-i ofere be­neficiarul mostre ! Mostra, oferită de fabrica de mobilă, să zicem, e şi ea o marfă cumpărată, pe care un producător a creat-o, a asi­milat-o. De cînd a fost con­cepută şi pînă a fost vîndută a trecut un timp. Deci, ceea ce iau de „mostră", e, în fond, un lucru perimat, demodat, pe care abia de acum încolo m-apuc să-l­ asi­milez. — Şi între timp piaţa nu stă în loc... — întocmai. Dar ia gîndeşte-te ce ar însemna dacă n-ar aştep­ta de-a gata, dacă ar crea şi ar oferi o concepţie proprie. — Asta presupune un atelier de creaţie in uzina metalurgică, ca la fabricile de confecţii. — Fireşte, dacă-i modă! Pro­dusele astea sunt accesorii ale apartamentului, ale mobilei, sunt parte a frumosului cotidian. — Vai, zînă, tu vorbeşti de es­tetică şi feroneriştii n-au prea rezolvat nici utilul! Altfel n-aş fi aici la ceasu' cînd tot omul se odihneşte... Na, c-a dispărut Cheia de Aur ! S-o fi ferind de zori, care între­­ timp au năvălit prin ferestre­­ sau s-o fi grăbind la Direcţia ge­nerală de echipament metalic şi instalaţii din M.I.C.M. ? Mai ştii, o avea ceva de descuiat pe acolo! MUNKA Zilnic la biblioteca sindicatului întreprinderii miniere Gura Barza, vin numeroşi prieteni ai cărţii pentru­­ a împrumuta ultimele noutăţi literare Foto : C. PETRE CONSULTAŢIE Concediul de odihnă suplimentar pentru vechime neîntreruptă in muncă Potrivit dispoziţiilor normative în vigoare, muncitorii beneficia­ză în afara concediului anual de odihnă — de bază — şi de un concediu suplimentar a cărui du­rată este stabilită în mod dife­renţiat, în funcţie de grupa de sa­larizare în care întră meseria din care fac parte, precum şi în ra­port de numărul anilor de vechi­me neîntreruptă în muncă, ce i-au prestat. La data reglementării dreptu­lui la concediul suplimentar de odihnă, —1951 — salarizarea mun­citorilor era diferenţiată pe patru grupe şi opt categorii, în raport de ramură, calificarea şi condi­ţiile lor de muncă. De la această dată, economia noastră naţională s-a dezvoltat în ritm înalt: pro­ducţia industrială care a înregis­trat sporuri continue, s-a diver­sificat , au apărut noi ramuri de producţie industrială, s-a ridicat simţitor nivelul tehnic, precum şi calificarea muncitorilor, în toate domeniile de activitate. Corespunzător cu noile condiţii de dezvoltare a economiei s-a im­pus perfecţionarea sistemului so­cialist de salarizare . In cadrul acestei acţiuni s-a luat si măsura de desfiinţare a clasificării mese­riilor în grupele de salarizare. In prezent meseriile, specialităţile si funcţiile au o clarificare zecimală prevăzută în nomenclatorul gene­ral al meseriilor pentru care au fost elaborate noi indicatoare ta­rifare de calificare. Dat fiind faptul că reglementa­rea acordării concediului supli­mentar pentru vechime neîntre­ruptă în muncă a fost menţinută fără a se modifica prevederile re­feritoare la diferenţierea duratei acestuia în funcţie de grupele de salarizare, întreprinderile au în­­tîmpinat unele greutăţi în pune-ION STROESCU consilier al Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii­rea de acord a denumirilor, apro­bate în anul 1949, a meseriilor existente la acea dată cu denu­mirile stabilite pentru aceleaşi meserii în prezent. De asemenea, s-au întîmpinat greutăți și la în­cadrarea — prin asimilare — a noilor meserii apărute după anul 1949, în grupele de salarizare sta­bilite. Pentru înlăturarea acestor difi­cultăți Comitetul de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii, de acord cu Consiliul Central al Sindicatelor, a stabilit — pentru fiecare meserie, specialitate și funcţie pentru care s-au elaborat noile indicatoare tarifare de ca­lificare — încadrarea corespunză­toare în grupele de salarizare pe baza cărora se stabileşte durata concediului suplimentar. Preciza­rea acestei încadrări sub forma unui tabel comparativ difuzat la unităţi va asigura interpretarea unitară si aplicarea corectă a pre­vederilor legale privind acorda­rea acestui drept. In acest mod întreprinderile si instituţiile vor putea stabili gru­pele de salarizare în care se în­cadrează muncitorii din unităţile respective, fără să mai trebuie să analizeze comparativ, pentru fiecare caz în parte, dispoziţiile corespunzătoare aprobate în anul 1949, sau să ceară aprobarea or­ganelor ierarhic superioare pen­tru asimilarea, din punctul de ve­dere al încadrării în grupele de salarizare, a meseriilor apărute după acest an. Trebuie subliniat că încadrarea muncitorilor în aceeaşi meserie într-o anumită grupă de salari­zare se aplică pentru toţi cei pre­văzuţi în indicatoarele tarifare corespunzătoare, indiferent de unitatea unde lucrează. Astfel, muncitorii sudori sunt încadraţi în grupa I-a de salarizare şi benefi­ciază în consecinţă de aceeaşi du­rată a concediului suplimentar, indiferent dacă sunt angajaţi ai şi unei întreprinderi de transport,­­ de construcţii montaj etc. Potrivit precizărilor Comitetului­­ de Stat pentru Problemele de­­ Muncă şi Salarii şi Consiliului­­ Central al Sindicatelor, beneficia­ză de acest concediu cu începere­­ din anul 1966 şi muncitorii anga- I jaţi în unităţile bugetare, pentru ■ întreţinerea şi deservirea instala- Bj ţiilor de încălzire centrală, a in-­­ stalaţiilor sanitare, de lumină şi 0 forţă, în ateliere de tîmplărie etc., ■ durata concediilor ce li se cuvine , fiind egală cu aceea stabilită pen-­­ tru muncitorii din aceleaşi mese- g­rii care lucrează în unităţi econo-­­ mice. ■ Un electrician de întreţinere, de fl pildă, care se încadrează în gru-­­ pa 2-a de salarizare, are dreptul " la un concediu suplimentar de­­ aceeaşi durată indiferent dacă fu­ g crează într-o uzină electrică, in­tr-un atelier de întreţinere al­­ unei fabrici textile sau în admi-­­ nistraţia centrală a unui minister, * într-o instituţie de învăţămînt sup­­­perior etc. După cum se ştie, întrucît dis­poziţiile normative privind încă­ g­urarea în grupele de salarizare­­ s-au referit exclusiv la muncitori, personalul tehnic-administrativ şi­­ de conducere nu beneficiază în­­ prezent de concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în­­ muncă. Acest personal, în măsura­­ în care îndeplineşte funcţii cu program nenormat de muncă are­­ dreptul la un concediu de 15—24 g zile lucrătoare, a cărui durată se stabileşte, în unităţile unde se în-­­ cheie contracte colective de mun­­­­că prin anexa la aceste contracte, iar în celelalte unităţi prin dispo­ g­ziţia conducerii organului central­­ dată de acord cu comitetul uniunii sindicatelor de ramură. Muncitorii care îndeplinesc­­ funcţii cu program nenormat de­­ muncă pot opta fie pentru conce-­­ diul de bază la care se adaugă i concediul suplimentar pentru ve­ _ chime neîntreruptă în muncă, fie g pentru concediul pentru muncă­­ nenormată, dacă acest concediu _ are o durată mai mare. Muzeu în aer liber Lucrătorii Muzeului de istorie şi etnografie din Goleşti fac studii şi cercetări în vederea depistării şi achiziţionării celor mai reprezen­tative unităţi gospodăreşti specifice zonelor cu producţii viticole şi po­micole. Două dintre acestea — una po­micolă şi alta viticolă — vor fi amplasate pe cele 12 ha destinate organizării primului muzeu in aer liber din ţară pe această temă. ANSAMBLUL ARTISTIC AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR ANUNŢA: CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi: — 3 dansatori — 1 tenor — corist — 1 bas — corist — 1 soprană — corist — 1 artistă — corist Se primesc candidaţi numai cu domiciliul în Bucureşti. Concursul va avea loc dumi­nică 17 aprilie a.c. orele 10 dimineaţa. Înscrierile se fac la Secretaria­tul literar, str. Blănari nr. 21, telefon : 13,15,88 — zilnic între orele 9—14 şi 17—20. Exponatele vor fi prezentate la­­ Congresul internaţional privind or­ganizarea muzeelor în aer liber,­­ care va avea loc în ţara noastră,­­ spre sfîrşitul anului. « (Coresp. „Munca“) * Nr. 5721 ­ Cinematografe CORĂBIILE LUNGI, rulează la Patria (tel. 11 86 25), orele: 8,30; 11; 13,30; 16; 18,45; 21,15. RASCOALA — cinemascop, ru­lează la București (tel. 15 61 54) ore­le : 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Grivita (tel. 17 08 58) orele: 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. LA PORTILE PAMINTULUI - cinemascop, rulează la Republica (tel. 11 03 72) orele: 10; 12; 14.45; 16.45; 18.45. 21. LUMINA­ VERDE — cinemascop, rulează la Luceafărul (tel. 15 87 67) orele : 10; 12; 14; 16; 18.15; 20.30. Ra­hova (tel. 23 91 00) orele : 16; 18.15; 20.30. FIFI ÎNARIPATUL, rulează la Capitol (tel. 16 29 17) orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Tomis (tel. 21 49 46) orele: 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21. Modern (tel. 23 71 01) orele 10; 12; 15; 17; 19; 21. TRANZIT — cinemascop, rulea­ză la Festival (tel. 15 63 84) orele 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Feroviar (tel. 16 22 73) orele: 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. TOM JONES, rulează la Victoria (tel. 16 28 79) orele: 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Lira (tel. 317171) orele­ 15; 17,45; 20,30. UNCHIUL MEU, rulează la Cen­tral (tel. 14 12 24) orele : 9,30; 11,45; 16,15; 18,30; 20,45. DEPĂȘIREA, rulează la Lumina (tel. 16 23 35) orele: 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 21. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE, rulează la Union (tel. 13 49 04) ore­le 15,30; 18; 20,30. PROGRAM PENTRU COPII — dimineața ora 10. ANI CLOCOTI­TORI, rulează la Doina (tel. 16 35 38) orele : 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. Arta (tel. 21 31 86) orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. CEA MAI FRUMOASĂ, rulează la Giuleşti (tel. 17 55 46) orele 16; 18,15; 20,30. Moşilor (tel. 12 52 93) orele : 15,30; 18; 20,30. BEATA, rulează la înfrăţirea (tel. 17 31 64) orele: 10; 15,45; 18; 20,15. Aurora (tel. 35 04 66) orele: 9,45; 12; 14,15; 18,30; 18,45; 21. WINNETOU — cinemascop (seria Il-a), rulează la Excelsior (tel. 18 10 88), orele : 10; 12,30; 15,30; 18, 20,30. PROCESUL ALB, rulează la Da­cia (tel. 16 26 10) orele: 9,45; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Ferentari (tel. 23 17 50) orele: 15,30; 18, 20,30. PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii, rulează la Buzești (tel. 15 62 79) orele: 16; 19,30. ULTIMUL MILIARDAR, rulează la Crîngași (tel. 17 38 81) orele: 16; 18; 20. FATA DIN JUNGLA, rulează la Cotroceni (tel. 12 62 56) orele : 16; 18;15; 20,30. A FOST CÎND­VA HOT, rulează la Bucegi (tel. 17 05 47) orele : 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. Gloria (Aleea I.O.R. nr. 6) orele : 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. Floreasca (tel. 1­2 28 30) orele : 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. Fla­mura (tel. 23 07 40) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. FEMEIA ÎN HALAT, rulează la Unirea (tel. 17 10 21) orele: 16; 18,15; 20,30. ÎN PUSTIUL PATAGONIEI, ru­lează la Flacăra (tel. 21 35 40) orele : 15,30; 18; 20,30. GUSTUL MIERII, rulează la Vitan (tel. 21 39 82) orele: 16; 18,15 20,15. CINE EŞTI DUMNEATA, DOM­NULE SORGE?, rulează la Mioriţa (tel. 14 27 14) orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. ARŞITA — cinemascop, rulează la Munca (tel. 21 50 97) orele: 16; 18,15; 20,30. VANINA VANINI, rulează la Popular (tel. 35 15 17) orele 16; 18,15; 20,30. Volga (tel. 11 91 26) orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. CALEA VICTORIEI SAU CHEIA VISURILOR, rulează la Viitorul, (tel. 18 48 03) orele: 15,30; 18; 20,30. TRAGEȚI ÎN STANISLAS, rulea­ză la Colentina (tel. 35 07 09) orele : 14; 16,15; 18,30; 20,45. BARCAGIUL — cinemascop, ru­lează la Melodia (tel. 12 06 88) orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. CRIMINALUL ÎN VACANȚĂ — cinemascop, rulează la Progresul (tel. 23 94 10) orele: 11,15; 17,30; 20. OLD SHATTERHAND - cinemas­­cop. rulează la Drumul Sării (tel. 3128 13) orele: 15,30; 18; 20. CE S-A ÎNTIMPLAT CU BABY JANE? rulează la Pacea (tel. 31 32 52) orele 15,30; 18; 20;15. ȘAH LA REGE. rulează la Cos­mos (tel. 35 19 15), orele : 16, 18; 20. TELEVIZIUNE VINERI 1 APRILIE 19,00 Telejurnalul de seară. 19,15 Pentru cei mici. 19,45 Pentru şco­lari. 20,00 Săptămina. 21,15 Folclor bihorean. 21,40 Teleglob. Expediţie pe Valea Dracului (Alaska). 22,05 Muzică... de 1 aprilie, emisiune de micro-varietăţi. 22,40 Telejurnalul de noapte. 22,50 Buletinul meteoro­logic. 22,55 închiderea emisiunii. SÎMBĂTA 2 APRILIE 19,00 Telejurnalul de seară. 19,15 Film . Inimă rece. 20,40 Tele-enciclo­­pedie. 21,40 Teatru în studio : Moar­tea Bessie! Smith de Eduard Albee. 23,00 Telesport. 23,10 Telejurnalul de noapte. 23,25 Buletinul meteoro­logic. 23,30 închiderea emisiunii. Vă invită să petreceţi o seară plăcută la restaurantele Ţiglina, Dunărea şi Brateş, unde în permanenţă găsiţi specialităţi de artă culinară, bufet asortat, băuturi alese. Muzică şi dans.

Next