Munca, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 5721-5746)
1966-04-01 / nr. 5721
Pag. 2-a FORŢA MOBILIZATOARE A ÎNTRECERII SOCIALISTE Oltenia — în trecut unul din ţinuturile mult rămase în urmă din punct de vedere economic şi socialcultural — se înfăţişează astăzi ca o regiune înfloritoare, în plin avînt. Datorită politicii de industrializare socialistă, înfăptuită cu consecvență de Partidul Comunist Român, aici a fost creată o puternică industrie extractivă, au fost ridicate noi obiective energetice, chimice, electrotehnice, de prelucrare a lemnului, ale industriei bunurilor de consum. Regiunea este astăzi un vast șantier. Muncind cu înflăcărare, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate, oamenii muncii din această regiune au înregistrat, în perioada sesenatului, un ritm mediu anual de creştere a producţiei globale industriale de 18,4 la sută. In 1965, planul de producţie pe regiune a fost îndeplinit în proporţie de 101 la sută, dîndu-se în plus însemnate cantităţi de lignit, ţiţei, antracit, zahăr etc. La obţinerea rezultatelor economice enunţate în darea de seamă, a spus în cuvîntul său tovarăşul Nicolae Covlea, secretar al Comitetului regional de partid Oltenia, o contribuţie de seamă au avut-o sindicatele, care, sub conducerea şi îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid au reuşit să mobilizeze mai activ oamenii muncii la îndeplinirea obiectivelor din planul de stat. Consiliul regional al sindicatelor şi-a îmbunătăţit munca de îndrumare şi control a organelor sindicale punînd în centrul preocupărilor organizarea mai bună a întrecerii socialiste, a adunărilor grupelor sindicale şi consfătuirilor de producţie, studierea, sintetizarea şi generalizarea experienţei înaintate în producţie, întărirea disciplinei tehnologice şi a muncii. Vorbitorul a dat totodată o serie de indicaţii privind lichidarea unor lipsuri ce se manifestă în activitatea organelor şi organizaţiilor sindicale din regiune, pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. In acest an — a spus vorbitorul — producţia globală industrială a regiunii Oltenia va creşte cu 27,3 la sută. Sindicatele, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, să-şi sporească capacitatea organizatorică, să desfăşoare o largă muncă politico-educativă de masă, să-şi perfecţioneze neîncetat stilul şi metodele de muncă, generalizînd experienţa înaintată, stimulînd energia, iniţiativa şi talentul oamenilor muncii pentru traducerea în viaţă a sarcinilor izvorîte din Hotărîrile Congresului al IX-lea al P.C.R. Marea majoritate a participanţilor la plenara de constituire a Consiliului regional al sindicatelor Oltenia, între care tovarăşii Dumitru Tiştea, inginer la Exploatarea minieră Rovinari, Constantin Smeu, preşedintele comitetului sindicatului schelei de extracţie Ţicleni, Maria Ciobanu, inginer la C.I.L. Tg. Jiu, şi alţii, subliniind, cu legitimă satisfacţie, realizările cu care oamenii muncii din regiune întîmpină cea de a 45-a aniversare a creării Partidului Comunist Român, au arătat că acest lucru se datoreşte şi faptului că organele şi organizaţiile sindicale din regiune au pus în centrul activităţii lor problemele economice, s-au preocupat de ridicarea nivelului de organizare a întrecerii socialiste. In cuvîntul său, tovarăşul Ion Iliescu, inginer la uzinele „Electroputere“Craiova, a remarcat sprijinul dat de Consiliul regional şi Consiliul local al sindicatelor în organizarea mai temeinică a procesului de producţie şi crearea condiţiilor optime pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Darea de seamă şi numeroşi vorbitori au relatat că în anii şesenatului, regiunii Oltenia i-au fost alocate fonduri de investiţii de aproape 17 miliarde lei. Printre obiectivele construite s-au citat: Combinatul chimic, o fabrică de ciment la Tg. Jiu şi alta de prefabricate în Craiova ; Complexul de industrializare a lemnului de la Turnu Severin. Se află în plină construcţie noul gigant — sistemul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier". Tovarăşii Ică Iulius, Plenara de constituire a Consiliului regional al sindicatelor Oltenia preşedintele Consiliului local al sindicatelor Craiova, Ion Radu, preşedintele consiliului sindicatelor de la Porţile de Fier, Dumitru Ploştinaru, preşedintele comitetului sindicatului şantierului de la Bîrseşti, au arătat că organele sindicale din regiune, pornind de la biroul executiv al Consiliului regional, nu au făcut tot ce trebuia pentru a sprijini conducerile tehnicoadministrative în organizarea muncii pe şantiere pentru folosirea de soluţii tehnice avansate în construcţii, pentru crearea celor mai bune condiţii de muncă şi viaţă constructorilor. Pentru acest an s-au alocat regiunii Oltenia investiţii de cca. 4 miliarde lei, în aproape toate raioanele se vor construi noi obiective economice şi social-culturale. Vorbitorii au cerut C.R.S. şi biroului său executiv să sprijine sindicatele de pe şantierele de construcţii să generalizeze experienţa bună acumulată pînă în prezent în vederea îndeplinirii exemplare a planului de investiţii pe fiecare şantier, să ajute la lichidarea lipsurilor semnalate. Regiunea Oltenia are o pondere însemnată în agricultura ţării. La plenară s-a arătat că anul trecut, cu toate condiţiile de secetă, gospodăriile agricole de stat au obţinut o producţie medie la grîu de 2 210 kg, realizînd totodată în plus o cantitate de produse agroalimentare, în cuvîntul lor Ilie Codratu, preşedintele Comitetului sindicatului de la S.M.T.Cîrcea, Petre Gomnotîrceanu, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Băileşti, s-au referit la acţiunile întreprinse de biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor pentru extinderea experienţei înaintate a unităţilor agricole fruntaşe în întrecerea socialistă. In acelaşi timp ei au dezbătut lipsurile ce au mai existat în activitatea sindicatelor din G.A.S. şi S.M.T făcînd propuneri preţioase. Cu simţ de răspundere au analizat participanţii la plenară diferitele aspecte ale activităţii sindicatelor în domeniul protecţiei muncii, al asigurărilor sociale, munca cultural-educativă de masă, stilul şi metodele de muncă folosite de organele şi organizaţiile sindicale. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Anton Stoianovici, membru în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor. Lucrările plenarei — a arătat vorbitorul — au fost rodnice, propunerile, sugestiile, criticile aduse sunt dovezi concludente ale preocupării şi exigenţei pentru ridicarea activităţii sindicale la nivelul sarcinilor puse de partid. S-au relevat aici o seamă de succese, s-a subliniat experienţa pozitivă dobîndită de organele sindicale din regiune, s-a pus un accent deosebit pe ceea ce trebuie să facem în viitor, pe problemele de care urmează să ne ocupăm mai îndeaproape şi cu mai multă competenţă. Acesta este un lucru bun. Realizările sunt mari, însufleţitoare. Specific oamenilor muncii din ţara noastră, este hotărîrea de a munci mai bine, de a obţine realizări şi mai mari pentru că de acestea depinde întărirea şi înflorirea României socialiste, creşterea continuă a nivelului de viaţă a poporului nostru. In continuare, vorbitorul s-a oprit asupra acţiunilor ce vor trebui organizate de Consiliul regional, consiliile locale, raionale şi comitetele sindicatelor în vederea creşterii eficienţei întrecerii socialiste pentru îndeplinirea cu succes a angajamentelor luate de colectivele de muncă pe întregul an cu etapă la 8 Mai, a 45-a aniversare a creării Partidului Comunist Român. Şi de acum înainte sindicatele au datoria să sprijine activ conducerile tehnico-administrative în organizarea superioară, ştiinţifică a producţiei, în pregătirea muncitorilor şi ridicarea continuă a calificării lor profesionale. Numai în acest fel maşinile şi utilajele de înaltă tehnicitate cu care au fost utilate întreprinderile vor putea fi folosite la întreaga lor capacitate. Un loc important l-au ocupat, în cuvîntul tovarăşului Anton Stoianovici, măsurile şi acţiunile care urmează a fi întreprinse de organele sindicale în scopul respectării de către conducerile tehnico-administrative a legislaţiei de protecţie a muncii. Totodată, vorbitorul s-a referit la necesitatea de a se intensifica activitatea cultural-educativă. Sindicatele trebuie să dovedească un mai mare simţ gospodăresc în folosirea fondurilor de asigurări sociale şi financiare de care dispun. îndeplinirea în bune condiţiuni a sarcinilor importante şi multilaterale care stau în faţa sindicatelor cere îmbunătăţirea continuă a stilului şi metodelor de muncă, respectarea cu stricteţe a principiului muncii şi conducerii colective, exercitarea unui control permanent şi exigent. * Plenara a ales biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor. Ca preşedinte al Consiliului a fost ales tovarăşul Marin Popa, iar ca secretar tovarăşul Florea Pîrvulescu. LUCIAN BĂRBIERI Şi NICOLAE BIVOLU CHEM DEM GHEORGHE FIMON Miez de noapte. Deschid uşa încetişor, ca să n-o trezesc pe nevastă-mea. N-am anunţat-o că sosesc azi. Ca surpriza să fie deplină, n-aprind lumina. Scot pardesiul şi dau să-l agăţ. Simt că îngheţ. Pe cuierul din hol e un palton bărbătesc. Pipăi şi o pălărie şi un baston. Mă gîndesc la puşca de vînătoare, dar renunţ, pentru că nu ştiu pe unde o fi băgată. Abia m-am mutat în blocul ăsta nou, în ajun de plecarea In concediu, şi n-am apucat să despachetez toate lucrurile. îmi vine în minte că adulterul cere martori. Ies fuga să trezesc vecinii și— Și în culoar văd un ştergător străin, care-mi spune c-am greşit uşa. Măi, să fie! Liftul încă nu funcţionează, etajele nu sînt numerotate, uşile-s toate la fel. Trebuia să număr scările. Uite un prag zgîriat, mi se pare, de mine, cînd am împins frigiderul. Bag cheia, deschid şi... „Scuzele mele!“ Am dat peste o femeie sumar învestmîntată. La a treia încercare sînt întîmpinat cu un făcăleţ (pregătit, de fapt, pentru un Costică oarecare, obișnuit să vină la ore mici), la a patra nimeresc unul care mă iscodește. „Ai iarba fiarelor, puişorule !“. Chiar la asta nu mă gîndisem. Cum naiba s-a brodit cheia mea pe toate uşile ? ! Nu mai am curajul să încerc. Prefer s-aştept zorii pe scări, ghemuit lingă un calorifer, decit să fiu luat drept Al Capone. Cum stau aşa cu cheia în palmă, toropit de oboseală, numa’ ce o văd că se dă de trei ori peste cap şi se face o fată cu totul şi cu totul de aur. — Care vasăzică, aşa arăţi tu, Iarba Fiarelor ?! — Nu, îmi răspunde zîna, ofensată, nu mă cheamă aşa. Eu descui capete, nu broaşte. Eu sînt Cheia de Aur. — Aşa ?! Atunci, fii bună şi umblă şi la tigva mea, c-o simt încuiată — Ce vrei să ştii ? — De ce nu-mi rezistă nici o uşă, fără să zic „Sesam deschide-te !“ 7 — Se vede că matale, spre deosebire de cei care se ocupă cu producerea feroneriei, nu pui preţ pe zicale, proverbe. Oare poţi nega că „lacătul e făcut pentru oameni cinstiţi" ? — E drept. La o adică, cu un şperaclu... — Atunci ce rost are să produci cu zeci de matriţe . Faci un singur calapod şi zbîrnîi, pe bandă industrială. — Aha ! Acum înţeleg ! Deci, din cauza zicalelor, nu se fabrică nici siguranţe de chei, nici broaşte îngropate cu cilindru de siguranţă. Dar, apropo de calapod, de ce şifonierul pe care l-am cumpărat de curînd are două broaşte galbene şi una albă ? Aici nu merge cu calapodul 7 — Asta-i niţel mai complicată. Două dintre broaşte sînt făcute la U.R.E.M.O.A.S., o uzină din Bucureşti, modernă, specializată, care are băi de uicheiaj perfecte. Dar, pentru că întreprinderea asta n-a asimilat nici o treime din produsele pe care le avea în plan, fabricile de mobilă folosesc şi producţia „Fierarului“ din Arad, o fabricuţă cu tehnologie rudimentară. Culmea e că U.R.E.M.O.A.S.ul se plînge de comenzi, adică n-are toată producţia nominalizată. — Nu fii rea, zino, nu mă încurca, că simt că-mi plesnește capul. Cum adică, n-a apucat nici să asimileze și n-are comenzi ? — Nu te teme, că asta-i menirea mea să descui capete. Lucrurile sînt limpezi. Broaştele la uși, la șifoniere, cremoanele de ferestre, mînerele, şiloiurile, robinetele, bateriile, sunt produse de modă. Asta a înţeles-o „Fierarul" din Arad, care oferă lucruri noi. — Te cred şi eu că-i convine La trei nicovale şi un baros e uşor să schimbi fabricaţia. Dar U.R.E.M.O.A.S.-ul (doamne, ce fantezie au avut cei care i-au dat titulatura !) nu-şi poate schimba de pe o zi pe alta fabricaţia pe linii tehnologice. — Dacă aşteaptă să-i ofere beneficiarul mostre ! Mostra, oferită de fabrica de mobilă, să zicem, e şi ea o marfă cumpărată, pe care un producător a creat-o, a asimilat-o. De cînd a fost concepută şi pînă a fost vîndută a trecut un timp. Deci, ceea ce iau de „mostră", e, în fond, un lucru perimat, demodat, pe care abia de acum încolo m-apuc să-l asimilez. — Şi între timp piaţa nu stă în loc... — întocmai. Dar ia gîndeşte-te ce ar însemna dacă n-ar aştepta de-a gata, dacă ar crea şi ar oferi o concepţie proprie. — Asta presupune un atelier de creaţie in uzina metalurgică, ca la fabricile de confecţii. — Fireşte, dacă-i modă! Produsele astea sunt accesorii ale apartamentului, ale mobilei, sunt parte a frumosului cotidian. — Vai, zînă, tu vorbeşti de estetică şi feroneriştii n-au prea rezolvat nici utilul! Altfel n-aş fi aici la ceasu' cînd tot omul se odihneşte... Na, c-a dispărut Cheia de Aur ! S-o fi ferind de zori, care între timp au năvălit prin ferestre sau s-o fi grăbind la Direcţia generală de echipament metalic şi instalaţii din M.I.C.M. ? Mai ştii, o avea ceva de descuiat pe acolo! MUNKA Zilnic la biblioteca sindicatului întreprinderii miniere Gura Barza, vin numeroşi prieteni ai cărţii pentru a împrumuta ultimele noutăţi literare Foto : C. PETRE CONSULTAŢIE Concediul de odihnă suplimentar pentru vechime neîntreruptă in muncă Potrivit dispoziţiilor normative în vigoare, muncitorii beneficiază în afara concediului anual de odihnă — de bază — şi de un concediu suplimentar a cărui durată este stabilită în mod diferenţiat, în funcţie de grupa de salarizare în care întră meseria din care fac parte, precum şi în raport de numărul anilor de vechime neîntreruptă în muncă, ce i-au prestat. La data reglementării dreptului la concediul suplimentar de odihnă, —1951 — salarizarea muncitorilor era diferenţiată pe patru grupe şi opt categorii, în raport de ramură, calificarea şi condiţiile lor de muncă. De la această dată, economia noastră naţională s-a dezvoltat în ritm înalt: producţia industrială care a înregistrat sporuri continue, s-a diversificat , au apărut noi ramuri de producţie industrială, s-a ridicat simţitor nivelul tehnic, precum şi calificarea muncitorilor, în toate domeniile de activitate. Corespunzător cu noile condiţii de dezvoltare a economiei s-a impus perfecţionarea sistemului socialist de salarizare . In cadrul acestei acţiuni s-a luat si măsura de desfiinţare a clasificării meseriilor în grupele de salarizare. In prezent meseriile, specialităţile si funcţiile au o clarificare zecimală prevăzută în nomenclatorul general al meseriilor pentru care au fost elaborate noi indicatoare tarifare de calificare. Dat fiind faptul că reglementarea acordării concediului suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă a fost menţinută fără a se modifica prevederile referitoare la diferenţierea duratei acestuia în funcţie de grupele de salarizare, întreprinderile au întîmpinat unele greutăţi în pune-ION STROESCU consilier al Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salariirea de acord a denumirilor, aprobate în anul 1949, a meseriilor existente la acea dată cu denumirile stabilite pentru aceleaşi meserii în prezent. De asemenea, s-au întîmpinat greutăți și la încadrarea — prin asimilare — a noilor meserii apărute după anul 1949, în grupele de salarizare stabilite. Pentru înlăturarea acestor dificultăți Comitetul de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii, de acord cu Consiliul Central al Sindicatelor, a stabilit — pentru fiecare meserie, specialitate și funcţie pentru care s-au elaborat noile indicatoare tarifare de calificare — încadrarea corespunzătoare în grupele de salarizare pe baza cărora se stabileşte durata concediului suplimentar. Precizarea acestei încadrări sub forma unui tabel comparativ difuzat la unităţi va asigura interpretarea unitară si aplicarea corectă a prevederilor legale privind acordarea acestui drept. In acest mod întreprinderile si instituţiile vor putea stabili grupele de salarizare în care se încadrează muncitorii din unităţile respective, fără să mai trebuie să analizeze comparativ, pentru fiecare caz în parte, dispoziţiile corespunzătoare aprobate în anul 1949, sau să ceară aprobarea organelor ierarhic superioare pentru asimilarea, din punctul de vedere al încadrării în grupele de salarizare, a meseriilor apărute după acest an. Trebuie subliniat că încadrarea muncitorilor în aceeaşi meserie într-o anumită grupă de salarizare se aplică pentru toţi cei prevăzuţi în indicatoarele tarifare corespunzătoare, indiferent de unitatea unde lucrează. Astfel, muncitorii sudori sunt încadraţi în grupa I-a de salarizare şi beneficiază în consecinţă de aceeaşi durată a concediului suplimentar, indiferent dacă sunt angajaţi ai şi unei întreprinderi de transport, de construcţii montaj etc. Potrivit precizărilor Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă şi Salarii şi Consiliului Central al Sindicatelor, beneficiază de acest concediu cu începere din anul 1966 şi muncitorii anga- I jaţi în unităţile bugetare, pentru ■ întreţinerea şi deservirea instala- Bj ţiilor de încălzire centrală, a in- stalaţiilor sanitare, de lumină şi 0 forţă, în ateliere de tîmplărie etc., ■ durata concediilor ce li se cuvine , fiind egală cu aceea stabilită pen- tru muncitorii din aceleaşi mese- grii care lucrează în unităţi econo- mice. ■ Un electrician de întreţinere, de fl pildă, care se încadrează în gru- pa 2-a de salarizare, are dreptul " la un concediu suplimentar de aceeaşi durată indiferent dacă fu g crează într-o uzină electrică, intr-un atelier de întreţinere al unei fabrici textile sau în admi- nistraţia centrală a unui minister, * într-o instituţie de învăţămînt supperior etc. După cum se ştie, întrucît dispoziţiile normative privind încă gurarea în grupele de salarizare s-au referit exclusiv la muncitori, personalul tehnic-administrativ şi de conducere nu beneficiază în prezent de concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă. Acest personal, în măsura în care îndeplineşte funcţii cu program nenormat de muncă are dreptul la un concediu de 15—24 g zile lucrătoare, a cărui durată se stabileşte, în unităţile unde se în- cheie contracte colective de muncă prin anexa la aceste contracte, iar în celelalte unităţi prin dispo gziţia conducerii organului central dată de acord cu comitetul uniunii sindicatelor de ramură. Muncitorii care îndeplinesc funcţii cu program nenormat de muncă pot opta fie pentru conce- diul de bază la care se adaugă i concediul suplimentar pentru ve _ chime neîntreruptă în muncă, fie g pentru concediul pentru muncă nenormată, dacă acest concediu _ are o durată mai mare. Muzeu în aer liber Lucrătorii Muzeului de istorie şi etnografie din Goleşti fac studii şi cercetări în vederea depistării şi achiziţionării celor mai reprezentative unităţi gospodăreşti specifice zonelor cu producţii viticole şi pomicole. Două dintre acestea — una pomicolă şi alta viticolă — vor fi amplasate pe cele 12 ha destinate organizării primului muzeu in aer liber din ţară pe această temă. ANSAMBLUL ARTISTIC AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR ANUNŢA: CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi: — 3 dansatori — 1 tenor — corist — 1 bas — corist — 1 soprană — corist — 1 artistă — corist Se primesc candidaţi numai cu domiciliul în Bucureşti. Concursul va avea loc duminică 17 aprilie a.c. orele 10 dimineaţa. Înscrierile se fac la Secretariatul literar, str. Blănari nr. 21, telefon : 13,15,88 — zilnic între orele 9—14 şi 17—20. Exponatele vor fi prezentate la Congresul internaţional privind organizarea muzeelor în aer liber, care va avea loc în ţara noastră, spre sfîrşitul anului. « (Coresp. „Munca“) * Nr. 5721 Cinematografe CORĂBIILE LUNGI, rulează la Patria (tel. 11 86 25), orele: 8,30; 11; 13,30; 16; 18,45; 21,15. RASCOALA — cinemascop, rulează la București (tel. 15 61 54) orele : 8,45; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Grivita (tel. 17 08 58) orele: 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. LA PORTILE PAMINTULUI - cinemascop, rulează la Republica (tel. 11 03 72) orele: 10; 12; 14.45; 16.45; 18.45. 21. LUMINA VERDE — cinemascop, rulează la Luceafărul (tel. 15 87 67) orele : 10; 12; 14; 16; 18.15; 20.30. Rahova (tel. 23 91 00) orele : 16; 18.15; 20.30. FIFI ÎNARIPATUL, rulează la Capitol (tel. 16 29 17) orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Tomis (tel. 21 49 46) orele: 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21. Modern (tel. 23 71 01) orele 10; 12; 15; 17; 19; 21. TRANZIT — cinemascop, rulează la Festival (tel. 15 63 84) orele 10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Feroviar (tel. 16 22 73) orele: 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. TOM JONES, rulează la Victoria (tel. 16 28 79) orele: 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Lira (tel. 317171) orele 15; 17,45; 20,30. UNCHIUL MEU, rulează la Central (tel. 14 12 24) orele : 9,30; 11,45; 16,15; 18,30; 20,45. DEPĂȘIREA, rulează la Lumina (tel. 16 23 35) orele: 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 21. 800 DE LEGHE PE AMAZOANE, rulează la Union (tel. 13 49 04) orele 15,30; 18; 20,30. PROGRAM PENTRU COPII — dimineața ora 10. ANI CLOCOTITORI, rulează la Doina (tel. 16 35 38) orele : 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. Arta (tel. 21 31 86) orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. CEA MAI FRUMOASĂ, rulează la Giuleşti (tel. 17 55 46) orele 16; 18,15; 20,30. Moşilor (tel. 12 52 93) orele : 15,30; 18; 20,30. BEATA, rulează la înfrăţirea (tel. 17 31 64) orele: 10; 15,45; 18; 20,15. Aurora (tel. 35 04 66) orele: 9,45; 12; 14,15; 18,30; 18,45; 21. WINNETOU — cinemascop (seria Il-a), rulează la Excelsior (tel. 18 10 88), orele : 10; 12,30; 15,30; 18, 20,30. PROCESUL ALB, rulează la Dacia (tel. 16 26 10) orele: 9,45; 12,15; 15; 17,45; 20,30. Ferentari (tel. 23 17 50) orele: 15,30; 18, 20,30. PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii, rulează la Buzești (tel. 15 62 79) orele: 16; 19,30. ULTIMUL MILIARDAR, rulează la Crîngași (tel. 17 38 81) orele: 16; 18; 20. FATA DIN JUNGLA, rulează la Cotroceni (tel. 12 62 56) orele : 16; 18;15; 20,30. A FOST CÎNDVA HOT, rulează la Bucegi (tel. 17 05 47) orele : 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. Gloria (Aleea I.O.R. nr. 6) orele : 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. Floreasca (tel. 12 28 30) orele : 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. Flamura (tel. 23 07 40) orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. FEMEIA ÎN HALAT, rulează la Unirea (tel. 17 10 21) orele: 16; 18,15; 20,30. ÎN PUSTIUL PATAGONIEI, rulează la Flacăra (tel. 21 35 40) orele : 15,30; 18; 20,30. GUSTUL MIERII, rulează la Vitan (tel. 21 39 82) orele: 16; 18,15 20,15. CINE EŞTI DUMNEATA, DOMNULE SORGE?, rulează la Mioriţa (tel. 14 27 14) orele 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30. ARŞITA — cinemascop, rulează la Munca (tel. 21 50 97) orele: 16; 18,15; 20,30. VANINA VANINI, rulează la Popular (tel. 35 15 17) orele 16; 18,15; 20,30. Volga (tel. 11 91 26) orele 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30. CALEA VICTORIEI SAU CHEIA VISURILOR, rulează la Viitorul, (tel. 18 48 03) orele: 15,30; 18; 20,30. TRAGEȚI ÎN STANISLAS, rulează la Colentina (tel. 35 07 09) orele : 14; 16,15; 18,30; 20,45. BARCAGIUL — cinemascop, rulează la Melodia (tel. 12 06 88) orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. CRIMINALUL ÎN VACANȚĂ — cinemascop, rulează la Progresul (tel. 23 94 10) orele: 11,15; 17,30; 20. OLD SHATTERHAND - cinemascop. rulează la Drumul Sării (tel. 3128 13) orele: 15,30; 18; 20. CE S-A ÎNTIMPLAT CU BABY JANE? rulează la Pacea (tel. 31 32 52) orele 15,30; 18; 20;15. ȘAH LA REGE. rulează la Cosmos (tel. 35 19 15), orele : 16, 18; 20. TELEVIZIUNE VINERI 1 APRILIE 19,00 Telejurnalul de seară. 19,15 Pentru cei mici. 19,45 Pentru şcolari. 20,00 Săptămina. 21,15 Folclor bihorean. 21,40 Teleglob. Expediţie pe Valea Dracului (Alaska). 22,05 Muzică... de 1 aprilie, emisiune de micro-varietăţi. 22,40 Telejurnalul de noapte. 22,50 Buletinul meteorologic. 22,55 închiderea emisiunii. SÎMBĂTA 2 APRILIE 19,00 Telejurnalul de seară. 19,15 Film . Inimă rece. 20,40 Tele-enciclopedie. 21,40 Teatru în studio : Moartea Bessie! Smith de Eduard Albee. 23,00 Telesport. 23,10 Telejurnalul de noapte. 23,25 Buletinul meteorologic. 23,30 închiderea emisiunii. Vă invită să petreceţi o seară plăcută la restaurantele Ţiglina, Dunărea şi Brateş, unde în permanenţă găsiţi specialităţi de artă culinară, bufet asortat, băuturi alese. Muzică şi dans.