Munca, mai 1966 (Anul 22, nr. 5747-5770)

1966-05-03 / nr. 5747

Pag. 2.a Ieri în etapa a 19-a la fotbal : Eficienţa apărărilor sau lipsă de finalizare? • După 540 de minute doar 11 goluri­­ • Performerele etapei: Rapid, Ştiinţa Craiova şi Crişul • Gazdele au luat numai şapte puncte din cele douăsprezece puse în joc Aşteptată cu un deosebit interes, etapa a 19-a a campionatului cate­goriei A de fotbal (mai puţin me­ciul Steaua—Siderurgistul, amînat) nu a adus clarificările scontate. Dimpotrivă, rezultatele înregistrate ieri fac ca spectaculoasa cursă de urmărire dintre Petrolul şi Rapid să devină din ce în ce mai pasio­nantă, iar la periferia clasamentu­lui lucrurile să se încurce, de o asemenea manieră, încît nici măcar echipele cu 18 puncte să nu fie scutite de „frigurile“ retrogradării. Luată în ansamblu, etapa de ieri a dezamăgit. In primul rînd, este în­grijorător faptul că după 540 de minute de joc înaintașii, au marcat numai 11 goluri, ceea ce constituie „un record“ al ineficacităţii cam­pionatului. Orice s-ar spune, la mijloc nu este vorba de eficienţa apărărilor, ci mai degrabă de o to­tală lipsă de finalizare, despre care amintim de atîta vreme. Cît pri­veşte latura spectaculară a parti­delor, cu mici excepţii, ea a fost­ scăzută. Echipele, ignorînd pe spectatori, au jucat crispat ţintind numai punctele. Interesant de sub­liniat că gazdele n-au mai avut cu­­vîntul hotărîtor, întrucît cinci din cele douăsprezece puncte puse în joc au revenit oaspeţilor. Fără îndoială, că dintre rezulta­tele etapei se detaşează perfor­manţa Rapidului, care, dovedin­­du-se mai matură în joc, a reuşit să învingă pe braşoveni, acolo unde cu un an în urmă, „stegarii“ i-au spulberat speranţele la titlu. A doua surpriză a fost furnizată de formaţia craioveană Ştiinţa al că­rei rezultat, nesperat, de egalitate obţinut la Arad, a produs ameţeală în rîndul echipei antrenată de Dumitrescu III. Drama textiliştilor a declanşat-o atacantul central Sil­viu Stănescu, debutant în echipa Ştiinţa (autorul golului) şi numai henţul făcut de Bîtlan în careu (transformat de Ţîrlea) a salvat pe U.T.A. de la înfrîngere. Oricum, ol­tenii se pare că stau acum sub un acoperiş mai liniştitor, în timp ce pentru arădani încep „marile pro­bleme“. Cît roata carului este şi punctul „ciupit“ de deţinătoarea locului 13, Crişul, la Iaşi, înfrun­­tînd o linie de atac care s-a năpus­tit „orbeşte" spre poarta lui Ere­­mia şi apărîndu-se supranumeric, orădenii au scos x-ul pe care şi l-au propus, în speranţa că, poate, îşi vor prelungi existenţa în prima categorie a ţării. La Ploieşti, lidera clasamentului, echipa Petrolul, a făcut K.O. formaţia Farul menţi­­nîndu-şi pe mai departe preţiosul avantaj de un punct asupra fero­viarilor bucureşteni. In sfîrşit, cele două jocuri dispu­tate în familie (Dinamo Bucureşti— Dinamo Piteşti şi Politehnica— Universitatea) n-au adus nici ele nici un element demn de a fi re­marcat. Dinamoviştii bucureşteni, fără patru titulari, au reuşit să conducă numai patru minute prin golul lui Pîrcălab, deoarece Naghi a restabilit echilibrul pe tabela de marcaj, datorită unei greşeli copi­lăreşti a portarului Datcu. La Ti­mişoara­ „Polii", fără să strălu­cească, a izbutit să învingă pe co­lega lor din Cluj, Universitatea, din a cărei formaţie au lipsit cinci jucători de bază. S. TRANDAFIRESCU REZULTATE TEHNICE Petrolul—Parul 3—0 Steagul Roşu—Rapid 0—2 Dinamo Buc.—Dinamo Piteşti 1—1 C.S.M.S.—Crişul 0—0 Politehnica—Universitatea 2—0 U.T.A.—Ştiinţa Craiova 1—1 CLASAMENTUL 1. Petrolul 19 12­­ 2 40:14 29 2. Rapid 19 13 2 4 35:15 28 3. C.S.M.S. 19 9 4 6 24:24 22 4. Dinamo Piteşti 19 8 4 7 36:31 20 5. Dinamo Buc. 19 7 5 7 28:25 19 6. Steaua 18 5 8 5 25:16 18 7. Steagul Roşu 19 8 2 9 30:25 18 8. Ştiinţa Craiova 19 6 6 7 17:24 18 9. Univ. Cluj 19 5 8 6 17:25 18 10. U.T.A. 19 5 7 8 23:30 17 11. Politehnica Tim. 19 7 3 9 17:27 17 12. Farul 19 6 3 10 20:30 15 13. Crişul 19 4 7 8 19:29 15 14. Siderurgistul 18 3 4 11 25:41 10 NICOLAE GH. LUPU In ziua de 30 aprilie s-a stins din viaţă profesorul dr. N. Gh. Lupu, mem­bru titular al Academiei Republicii So­cialiste România din anul 1948, directo­rul Institutului de Medicină Internă, valoros om de ştiinţă, deschizător de noi drumuri in ştiinţa medicală româ­nească. Acad. N. Gh. Lupu s-a născut la 24 fe­bruarie 1884, în sa­tul Arsura, raionul Huşi. Studiile me­dicale le-a făcut la Facultatea de Me­­dicină din Bucureşti. A fost elevul profe­sorului Ion Cantacu­­zino, în al cărui la­borator de medicină experimentală şi-a făcut ucenicia de cercetător. După ter­minarea facultăţii, a făcut stagii de spe­cializare la Berlin, Berna şi Paris, desă­­virşindu-şi formaţia de clinician cu stu­dii temeinice de ana­tomie patologică, bacteriologie şi pa­­razitologie. Rodnica sa activitate didactică Începe din 1920, în 1931, preia conducerea ca­tedrei de anatomie-patologică, dezvol­­tind concepţiile marelui său înaintaş Victor Babeş, iar în 1936 devine titula­rul Clinicii Medicale Colentina din Bucureşti, pe care a condus-o pînă spre sfîrşitul vieţii sale. A fost decan al Fa­cultăţii de Medicină din Bucureşti şi a­­poi rector al Institutului de medicină şi farmacie de la înfiinţarea acestuia pînă în anul 1953. Din anul 1949, acad. N. Gh. Lupu a condus, ca director, pri­mul institut de cercetări ştiinţifice în domeniul medicinii interne. A fost un remarcabil animator al vie­ţii ştiinţifice medicale din ţara noastră, participînd intens la activitatea Uniunii Societăţilor de Ştiinţă Medicale. Personalitatea ştiinţifică viguroasă, marea sa putere de observaţie şi sinte­ză, devotamentul nemărginit faţă de om, i-au permis lui N. Gh. Lupu să des­făşoare o multilaterală muncă de cerce- ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI PREVEDERILOR SOCIALE ★ Pentru organizarea funeraliilor acad. prof. dr. N. Gh. Lupu a fost constituită o comisie formată din : acad. Miron Niculescu, preşedintele Academiei Re­publicii Socialiste România, acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreeşdinte al Marii Adunări Naţionale, acad. Ştefan ★ Corpul defunctului se află depus la Facultatea de medicină din b-dul dr. Petru Groza nr. 8. Accesul publicului este permis în ziua de 3 mai între orele 10—13 şi 16—20, şi miercuri 4 mai între orele 9—12, tare ştiinţifică în aproape toate dome­niile importante ale medicinii. Concre­tizată în peste 400 de lucrări cunoscute în ţară şi peste hotare, activitatea sa ştiinţifică îmbogăţeşte patrimoniul şti­inţei medicale româneşti şi universale. Acad. N. Gh. Lupu a participat cu lu­crări valoroase la numeroase manifes­tări ştiinţifice de peste hotare. A fost membru fondator al Societăţii internaţio­nale de medicină internă şi membru al mai multor societăţi ştiinţifice străine. Ca desăvîrşit pe­dagog, prof. N. Gh. Lupu a format timp de aproape jumăta­te de secol multe generaţii de medici precum şi numeroşi cercetători ştiinţifici. întreaga sa viaţă, opera sa, se caracte­rizează printr-o înal­tă conştiinţă cetăţe­nească şi patriotică pusă în slujba ocro­tirii sănătăţii şi a prosperităţii poporu­­lui român. Ca cetăţean, me­dic, profesor, om de ştiinţă, acad. N. Gh. Lupu a desfăşurat continuu o importantă activitate obştească şi a militat activ pentru apărarea păcii în lume. Cunoscut activist pe tărîm obştesc, N. Gh. Lupu a fost ales deputat in toate legislaturile Marii Adunări Naţionale. Pentru activitatea sa deosebită pe linie ştiinţifică, didactică şi obştească, a fost distins cu titlul de medic emerit, profesor emerit, om de ştiinţă, emerit, laureat al Premiului de Stat şi a primit cele mai Înalte ordine ale ţării şi Înal­te distincţii străine, încetarea din viaţă a acad. N. Gh. Lupu reprezintă o grea pierdere pentru ştiinţa medicală românească, pe care a slujit-o cu o mare putere de dăruire în întreaga sa activitate de medic, profesor fondator de şcoală, remarcabil om de ştiinţă român şi activist de frunte pe tărâm obştesc. MINISTERUL ÎNV­ĂŢĂMÎNTULUI UNIUNEA SOCIETĂŢILOR DE ŞTIINŢE MEDICALE ★ Mihcu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, acad. Ştefan Bălan, ministrul invăţămintului, prof. Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi preve­derilor sociale, acad. Theodor, Burghele, rectorul Institutului de Medicină şi Far­macie București. ★ Mitingul de doliu va avea loc miercuri 4 mai ora 12, la Facultatea de medicină, iar înhumarea la Cimitirul Belu la ora 13:30. In intilnirile INTERNAŢIONALE DE RUGBI CU ECHIPE FRANCEZE Două victorii şi un meci egal Mare bucurie a fost în rîndurile jucă­torilor de la Steaua la aflarea rezulta­tului pe care selecţionata de rugbi a Bucureştiului l-a obţinut la Toulouse (Franţa), unde a învins cu scorul de 22—6 selecţionata Pirineilor. Pentru a învinge în Franţa, rugbiştii bucureşteni au jucat excelent, impunîndu-şi jocul, aducînd o victorie de prestigiu. Aceasta a fost sîmbătă... Ieri, pe stadionul Republicii, a fost rindul juniorilor bucureşteni şi a echi­pei Steaua se susţină meciuri cu selec­ţionata de juniori a Pirineilor şi selec­ţionata armatei franceze. Tinerii noştri rugbişti ne-au adus satisfacţia că au cîştigat întîlnirea cu scorul de 17—3. Cum s-ar spune, ei şi-au luat revanşa. Meciul nu a fost de un nivel tehnic ridicat, dar a plăcut pentru dirzenia şi dorinţa de afirmare, atuuri caracteris­tici tineretului. Superiori în jocul la margine şi cu o linie de treisferturi im­petuoasă, juniorii noştri au creat unele faze foarte frumoase, încheiate cu în­cercări spectaculoase. Un rezultat mai puţin aşteptat, a fost înregistrat în meciul cu selecţionata armatei franceze : 3—3. Adversarul a fost bine pregătit şi deosebit de puter­nic. Nouă insă ne-a lipsit clarviziunea din alte partide, ne-a surprins jocul viguros al oaspeţilor. Omul nostru n­r. 1. Alexandru Penciu, excelent în com n­­u­ a reuşit să transforme nici o lovitură de pedeapsă. Şi încercările lui Mateescu au fost tot fără succes. Bilanţul celor trei întîlniri cu echi­pele Franţei ne este favorabil. El tre­buie să constituie un îndemn pentru o pregătire şi mai temeinică, întrucît pe rugbiştii noştri fruntaşi îi aşteaptă noi întîlniri internaţionale. PETRE COSMANESCU antrenor al echipei Steaua --------------­ AGENDĂ FOTBALIŞTII de la STEAUA au reu­şit duminică seara, in compania forma­ţiei braziliene Vasco da Gama, să ne mai amintească de ceea ce se numeşte fotbal. Jucînd in viteză, cu pase deru­tante, in adîncime, mizînd pe incisivita­tea lui Sorin Avram şi Creiniceanu (de mult n-au mai făcut un asemenea meci), pe eficacitatea lui Pavlovici, bucureşte­­nii au surclasat nesperat de uşor pe brazilieni cu scorul de 4—1. A fost un recital fotbalistic plăcut de care spectatorii îşi vor aduce aminte cu plăcere. VOLEI Astăzi, Sala sporturilor de la FIP­­reasca va găzdui întîlnirea de volei din­tre echipele masculine Rapid şi Dinamo Bucureşti din cadrul campionatului re­publican. Jocul va începe la ora 18.00.1 ATLETISM CU PRILEJUL unui concurs de atle­tism desfăşurat la Walnut în Califor­nia, Pennel a cîştigat proba de săritură cu prăjina realizînd 5,18 m. Jim Greel s-a clasat pe primul loc în cursa de 5 000 m plat cu rezultatul de 14T0’800 iar proba de 440 yarzi garduri a revenit lui Peterson in 52’’2/10. Boston a cîşti­gat „lungimea“ cu 8,03 m. TENIS IN SFERTURILE DE FINALĂ ale competiţiei internaţionale de tenis pen­tru „Cupa Davis" se vor desfăşura ur­mătoarele meciuri : Spania—Brazilia­­, Polonia—R.A.U. ; Franţa—Canada ; Ce­hoslovacia—Izrael (grupa A) ; Elveţia— R.F. Germană ; Ungaria—Anglia — Ita­lia—Maroc ; Olanda—Republica Sud-Africană (grupa B). Meciurile vor avea loc in zilele de 13, 14 si 15 mai. Informaţii Consiliul Central al Sindicatelor a oferit duminică seara o masă tovă­răşească în cinstea delegaţiilor sin­dicale de peste hotare invitate cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai. Au participat tovarăşul Constan­tin Drăgan, preşedintele C.C.S., membri ai Prezidiului, activişti ai sindicatelor. ★ In cursul zilei de 2 mai, oaspeţii de peste hotare au vizitat oraşul Bucureşti, construcţiile şi cartie­rele noi. In seara aceleiaşi zile, delegaţiile străine au luat parte la un spectacol oferit de Ansamblul artistic al Consiliului Central al Sindicatelor. ★ Duminică s-a înapoiat în Capi­tală, venind de la Londra delega­ţia Uniunii Sindicatelor din între­prinderile de transporturi şi tele­comunicaţii din Republica Socia­listă România, condusă de Ale­xandru Grecu, preşedintele Comi­tetului Uniunii, care, la invitaţia Sindicatului Muncitorilor din tran­sporturi şi necalificaţi din Marea Britanie, a făcut o vizită în aceas­tă ţară. ★ Luni a plecat la Moscova dele­gaţia­­ guvernamentală română, condusă de Mihai Marinescu, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, care va participa la inau­gurarea expoziţiei economice a Re­publicii Socialiste România. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Vic­tor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ, de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi de alte persoane oficiale. A fost de faţă A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) MUNKA Ce ? Mai, fora întreagă a scris un emoţionant poem, dăltuit de vigoarea şi frumuseţea nesfîrşite­­lor coloane, desfăşurate pe stră­zile oraşelor şi centrelor muncito­reşti. In anii noştri de împliniri şi victorii, primăvara are o prezen­ţă unică. Ea se află, cu puterea ei neasemuită, în inimi şi izbucneşte mereu proaspătă, tînără, in tot ceea ce oamenii noştri, sub con­ducerea partidului, tac, ridicînd ţara pe treptele tot mai inalte ale progresului şi civilizaţiei. Dăruită oamenilor, primăvara şi-a luat strălucirea din munca oamenilor. Ea s-a născut in adincul abata­jelor, de unde se smulg energia furnalelor şi tăria oţelului din cup­toare, s-a născut pe înălţimile schelelor şi sub noua geometrie a uzinelor, s-a născut în trăinicia barajelor hidrocentralelor, în la­boratoare şi amfiteatre, unde şti­inţa dezvăluie miezul materiei, pe întinsele cîmpii, unde tractoarele şi chimia ridică rodnicia ogoare­lor. S-a născut din bucuriile mi­lioanelor de locuitori ai acestor pămînturi româneşti. Iat-o acum, cu necurmata ei ti­nereţe, la marea sărbătoare. Privit din înălţimile noilor sale construcţii, Bucureştiul avea în dimineaţa zilei de 1 Mai un far­mec inedit. Se asemăna cu o imensă harfă vie, pe care oame­nii se adunau intr-un uriaş fluviu. Intîiului de Mai, oamenii muncii din Capitală, ca şi din întreaga ţară, i-au ieşit înainte cu daruri de pref, rod al înfăptuirii entu­­zistelor angajamente luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului. Pe ansamblul oraşu­­lui, sarcinile planului de stat pe primul trimestru au fost depă­şite cu aproape două procente. Ca un laitmotiv, revin în co­loane machetele noilor produse ale metalurgiştilor şi constructori­lor de maşini, confirmînd talen­tul, capacitatea lor creatoare , locomotiva Diesel de 1 200 c.p., utilaje petroliere şi chimice pentru combinatele aflate în construcţie, aparataj electric şi electrotehnic. Muncitorii din uzine cu vechi tra­diţii, Griviţa Roşie, Timpuri Noi, 23 August, au păşit alături de co­lectivele întreprinderilor noi, Fa­brica de maşini-unelte şi agrega­te, întreprinderea de piese radio şi semiconductori, Complexul pen­tru industrializarea lemnului, de constructorii noilor cartiere. La demonstraţie erau cercetători şti­inţifici, medici şi profesori, scri­itori, compozitori şi sculptori — oameni care ridică spre culmi tra­diţiile înaintate ale culturii româ­neşti, îmbogăţind patrimoniul de valori spirituale ale poporului, in coloane, printre muncitori cu tîm­­plele ca măru-n floare, se vedeau elevi ai şcolilor profesionale. Ală­turarea aceasta de vîrstă este o expresie a minunatei ştafete a muncii, veşnica tinereţe a clasei noastre muncitoare. întreaga ţară şi-a potrivit, şi în această dimineaţă, ceasul după meridianul Bucureştiului. La ora cînd in Piaţa Aviatorilor răsunau urale, la Hunedoara, în noul cen­tru al oraşului, siderurgiştii pur­tau cu mîndrie, prin faţa tribunei, steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. In cinstea glorioasei aniversări a partidului, jurnaliştii şi ofelarii de aici şi-au consolidat prestigiul cîştigat în întrecerea socialistă, dind peste plan 15 500 tone fontă și 14 000 tone o fel — mesaj arzător trimis constructori­lor de mașini. Cu simțul său din veac pentru frumos, poporul nostru a pregătit celui de-al 22-lea Ind­i Mai liber o haină strălucitoare. Intr-o revărsa­re impresionantă, coloanele aduc cu ele mărturii ale talentului. Fas­cinează armonia culorilor, amă­nuntul capătă putere de simbol. De la creanga înflorită, pînă la majestuosul car alegoric, pregă­tite cu migală, cu simț artistic, to­tul ne spune că lumea noastră este o lume însorită, a dragostei de viață. Frumosul cere frumos. Imensul covor floral fesul de primăvară pe plaiurile țării a fost îmbogoțit, în prima zi de Mai, de mîinile măiestre ale oamenilor. In bătrînul Iași întinerit, din Păcurari pînă în Piața Unirii, coloanele au trecut printre blocurile noi, cu bal­coane împodobite de florile velin­ţelor moldoveneşti. Muncitorii Ni­­colinei, citadelă cu vechi tradiţii revoluţionare, au păşit laolaltă cu cel mai tînăr colectiv al Iaşului in­dustrial, cu metalurgiştii Uzinei de țevi sudate. Succesele obținute în întîmpinarea aniversării partidului sunt simbolizate prin ingenioase care alegorice, sunt înscrise pe grafice și panouri. Intre faptele de întrecere ale ieșenilor se numără primul turbogenerator care a în­ceput să dea energie la întreaga sa capacitate în noua termocentra­lă, şapte sute de tone de artere de oţel, cele nouă mii de confecţii trimise peste plan în magazine, mobila a cărei faimă a trecut şi hotarele patriei. Cînd şi-a pus fora­straiul de be­teală al coloanelor de rafinare şi paietele noilor fierbătoare sfe­rice ? O, nu peste noapte, aşa cum caişii se scaldă în floare — ci ca rodire a unor planuri înde­lung chibzuite de partid. Au apă­rut pe harta patriei nestemate flori industriale. Imaginea lor ne-o dau rîndurile chimiştilor, care de­monstrează la Piatra Neamţ şi Tur­nu Măgurele, la Craiova şi Tîrgu Mureş. Uzine noi, profesii noi în vechi tîrguri ridicate la ran­gul oraşelor industriale. La Bacău, la Piteşti, căutătorii aurului negru au raportat îndeplinirea angaja­mentelor luate în cinstea aniversă­rii partidului. La Ploieşti, de­monstraţia petroliştilor au des­­chis-o constructorii de maşini de la uzinele „1 Mai". Cu puternicele instalaţii de foraj, cu rafinăriile moderne petroliştii şi chimiştii reu­şesc să scoată importante canti­tăţi de fi­ţer, iar din acesta, peste 200 de produse de înaltă calitate. Cu aproape şaizeci de milioane lei şi-au depăşit prevederile de plan colectivele regiunii Galaţi. Vorbesc aceste cifre despre mun­ca entuziastă cu care sînt împlinite angajamentele luate în cinstea zi­lei de 8 Mai. Nepreţuite comori pregătite pe calele şantierelor na­vale, pe schelele ce împînzesc pla­toul Fileştilor, unde se înalţă uria­şul siderurgic de la Dunăre, în complexele instalaţii ale combina­tului de la Chişcani. Toate aceste daruri ale hărniciei şi puterii sale creatoare, poporul nostru muncitor le aduce drept re­cunoştinţă celui ce ne-a deschis drumul spre libertate, ne-a călăuzit şi ne călăuzeşte spre viitorul tot mai luminos, Partidului drag, inima caldă a ţării. Realizările dobîndite sub conducerea sa înţeleaptă, sînt rampa de lansare spre noile iz­­bînzi ce vor da viață măreţelor obiective stabilite de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Cei ce au trecut, la marea săr­bătoare a muncii, prin faţa tribu­nelor, mîndrindu-se cu succesele de pînă acum, au străbătut cu gîndul drumul parcurs, prezentul, viitorul. Cu toţii sînt stăpîniţi de mîndria omului care ştie că fieca­re realizare poartă în ea sămînța altor înfăptuiri şi mai bogate. Aceasta este conştiinţa vie a unui întreg popor ce munceşte pentru el, pentru patria sa. GHEORGHE PANTAZI GHEORGHE FILIMON FLORIN PANTELIMONESCU Marea demonstraţie de 1 Mai­­ a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1-a) şi urale îndelungi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, pe membrii su­pleanţi ai Comitetului Executiv şi secretarii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe vi­cepreşedinţii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, care urcă în tribuna oficială. In tri­buna oficială iau loc, de asemenea, membri şi membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliu­lui de Stat şi ai guvernului. In celelalte tribune sunt prezenţi conducătorii organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor bucureştene, numeroşi fruntaşi în întrecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofi­ţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. Asistă numeroşi oaspeţi de pes­te hotare, invitaţi la sărbătorirea Zilei internaţionale a oamenilor muncii. Răsună solemn acordurile Imnu­lui de stat al Republicii Socialiste România, începe mitingul — preludiu al marii demonstraţii a oamenilor muncii. El este deschis de tovară­şul Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti. Ia cuvîntul tovarăşul Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cuvintarea este subliniată în re­petate rînduri de aplauze şi urale îndelungate. Mitingul ia sfîrşit într-o atmos­feră de puternică însufleţire. Douăzeci de trompeţi vestesc apoi sosirea pionierilor. Intr-o continuă revărsare, copii, îmbrăcaţi în costume de culoarea cerului de primăvară, pătrund în marea piaţă legănînd în mîinile tinere flori de toate culorile curcubeului; parcă vin în coloană înseşi poienile şi li­vezile ţării. In frunte o gardă de zece pionieri poartă tricolorul scump al ţării şi drapelul organi­zaţiei lor. După pionieri — însoţiţi tot tim­pul de aplauzele celor din tribu­ne — pătrund în piaţă oamenii muncii. E o revărsare de forţă şi entuziasm. In fruntea coloanelor de demonstranţi e purtată de braţe vînjoase de muncitori o mare lo­zincă — „Trăiască 1 Mai". Urmează grupuri de muncitori purtînd portrete ale clasicilor marxism-leninismului. Alte gru­puri compacte aduc cu si stemele Partidului Comunist Român şi Republicii Socialiste România, în­cadrate de rînduri nesfîrşite de steaguri roşii şi tricolore. In piaţă, deasupra căreia mai stăruie încă ecoul marii demon­strații, ce a durat patru ore, ră­sună din mii de piepturi imnul de luptă al clasei muncitoare de pre­tutindeni — Internaţionala. Ziua Tineretului din Republica Socialistă România 2 Mai, Ziua tineretului din Re­publica Socialistă R­omânia, a fost marcată de numeroase manifestări cultural-artistice şi sportive, care s-au desfăşurat în întreaga ţară, în centrele regionale şi raionale, în oraşe şi sate. In parcuri, la ca­sele de cultură şi cluburile din Capitală, pe stadioane au avut loc spectacole susţinute de formaţii artistice fruntaşe de amatori şi competiţii sportive. La Teatrul de vară Herăstrău, elevi ai unor şcoli sportive au susţinut programe de gimnastică urmate de demonstra­ţiile lotului de judo al oraşului Bucureşti. Pe estrada amatorilor din incinta parcului Herăstrău, spectatorii au urmărit întrecerile la lupte, haltere, box, scrimă, iar pe lacul Herăstrău au avut loc competiţii de canotaj în cadrul concursului dotat cu cupa „2 Mai“. Pe alte terenuri, formaţiile de se­niori şi juniori ale lotului repu­blican de tenis de cîmp au oferit interesante competiţii iubitorilor acestui sport. La Palatul pionierilor din Dea­lul Cotrocenilor, pe estradele din grădina Cişmigiu, din parcurile 8 Mai, Obor, Viitor, din pădurile Snagov, Mogoşoaia, Andronache, ca şi pe cele amenajate în cartie­rele Otopeni, Niţu Vasile, Pajurei, Rahova, au fost organizate „Car­navaluri ale tineretului“. O vie animaţie a cunoscut în seara ace­leiaşi zile Aleea trandafirilor din parcul Herăstrău, unde tineretul bucureştean s-a întîlnit pe ringul de dans. De ziua lor, tinerii din uzine, fa­brici, şantiere, de pe ogoare, din şcoli şi universităţi au participat, de asemenea, la excursii de cu­noaştere a trecutului de luptă a partidului, drumeţii şi serbări cîm­­peneşti. (Agerpres) Nr. 5 747 Cuvintarea tovarăşului Paul Niculescu (Urmare din pag. 1-a) bombardamentelor împotriva R.D. Vietnam, pentru retragerea tutu­ror trupelor străine din Vietna­mul de sud şi aplicarea acorduri­lor de la Geneva, pentru recu­noaşterea Frontului de Eliberare Naţională ca unicul reprezentant al poporului sud-vietnamez. Incercind să stăvilească mersul înainte al omenirii, cercurile agre­sive imperialiste organizează com­ploturi, provocări, presiuni politi­ce şi economice, intervenţii mili­tare şi represiuni îndreptate îm­potriva intereselor şi securităţii popoarelor. Poporul român este so­lidar cu lupta popoarelor din în­treaga lume pentru libertate şi in­dependenţă, este alături de popoa­rele Asiei, Africii şi Americii La­tine in lupta lor împotriva colo­nialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltarea de sine stătă­toare a economiei şi culturii pe calea progresului. Transmitem mesajul de solidari­tate internaţionalistă al poporului român clasei muncitoare, tuturor forţelor înaintate din ţările capi­taliste, care luptă împotriva do­minaţiei monopolurilor, a exploa­tării şi asupririi, pentru democra­ţie, progres şi independenţă naţio­nală. Partidul nostru adresează cu acest prilej un cald salut tovără­şesc tuturor partidelor comuniste frăţeşti — organizatori şi condu­cători ai luptei popoarelor pentru eliberare socială şi naţională — organizaţiilor şi mişcărilor demo­cratice, progresiste şi socialiste. Exprimăm deplina noastră simpa­tie şi sentimentele de solidaritate faţă de luptătorii pentru cauza libertăţii şi fericirii popoarelor — comunişti, patrioţi şi alţi militanţi progresişti — care în numeroase ţări capitaliste şi coloniale înfrun­tă cu dîrzenie şi eroism prigoana şi teroarea, condiţiile grele ale luptei ilegale, cu încrederea ne­clintită în victoria idealurilor de libertate şi dreptate socială. Avînd convingerea profundă că de cea mai mare însemnătate pen­tru victoria cauzei socialismului şi păcii este coeziunea ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste mon­diale, că interesele şi ţelurile co­mune ce unesc partidele comunis­te frăţeşti sînt precumpănitoare şi mai puternice decît deosebirile de vederi, partidul nostru a făcut şi va face şi în viitor tot ce depinde de el pentru întărirea unităţii sis­temului mondial socialist şi a miş­cării comuniste internaţionale. Manifestîndu-se activ pe arena mondială, România desfăşoară o activitate perseverentă pentru îm­bunătăţirea climatului internaţio­nal, asigurarea securităţii europe­ne, promovează raporturi de bună vecinătate şi prietenie între ţările balcanice, dezvoltă relaţii de co­laborare cu toate statele, indife­rent de orînduirea lor socială. Po­porul român îşi exprimă încrede­rea că prin acţiunea unită şi ho­­tărîtă, în vederea preîntîmpinării războiului, a tuturor celor cărora le sunt scumpe interesele funda­mentale ale umanităţii, cauza pă­cii va triumfa ! Tovarăşi, Anul acesta, sărbătorim 1 Mai în preajma unui măreţ eveniment — împlinirea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Ro­mân, aniversare scumpă clasei muncitoare, întregului nostru po­por. De-a lungul întregii sale exis­tenţe, partidul nostru comunist n-a cunoscut îndatorire mai inaltă decît slujirea plină de devotament şi abnegaţie a intereselor poporu­lui şi patriei, a cauzei socialis­mului. Mai puternic decît oricind, re­unind în rîndurile sale peste un milion şi jumătate dintre cei mai înaintaţi muncitori, ţărani şi inte­lectuali, urmat cu încredere ne­strămutată de întregul popor, Par­tidul Comunist Român îşi îndepli­neşte cu cinste rolul de detaşa­ment de avangardă al clasei mun­citoare, de forţă politică conducă­toare a societăţii noastre. Condu­cerea partidului nostru este ferm încredinţată că muncitorimea, ţă­rănimea, intelectualitatea, toţi oa­menii muncii, vîrstnici şi tineri, bărbaţi şi femei, de toate naţio­nalităţile, vor munci cu toată energia şi priceperea pentru ca patria noastră, liberă şi stăpînă pe destinele sale, să devină tot mai puternică, să realizeze noi şi tot mai mari progrese pe drumul civilizaţiei socialiste ! Trăiască 1 Mai, Ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce mun­cesc ! Trăiască Republica Socialistă România. Trăiască poporul român — constructor al socialismului ! Să se întărească unitatea şi coe­ziunea ţărilor socialiste, a mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Sub conducerea Partidului Co­munist Român, a Comitetului său Central, înainte, spre noi victorii în desăvîrşirea construcţiei socia­liste ! In parcuri şi pe estrade Darnică în soare şi flori, după­­amiaza Intîiului de Mai a scos toţi bucureştenii la plimbare. Cu mic cu mare, oamenii umpleau stră­zile şi magistralele oraşului, în­­tr-un fel se reeditează atmosfera de dimineaţă : aceleaşi feţe zâmbi­toare, aceleaşi haine de sărbătoa­re, aceeaşi mulţumire intimă şi unanimă totodată. Paşii, lejeri, duceau în mod fi­resc spre parcuri şi grădini, gaz­dele de drept ale marilor sărbă­tori populare. Pe estradele împo­dobite festiv din parcurile Herăs­trău, Vitan, 23 August, din pieţele Cringaşi, Rahova, din grădinile ca­selor de cultură şi ale cluburilor, sute şi mii de artişti amatori au chemat oamenii la cîntec şi joc. Formaţiile artistice de la uzinele „23 August“ sau „Vulcan“, din în­treprinderile „Răscoala din 1907“ sau „Frigotehnica“, cunoscute bine bucureştenilor, au povestit pe fir de vers şi melodie despre suc­cesele mari pe care colectivele lor de muncă le alătură succeselor în­tregului popor şi le închină parti­dului şi celor 45 de ani ai săi de luptă şi victorii. Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, devenită amfi­teatru în aer liber, a atras oamenii cu puterea cîmpului magnetic al marii sărbători. OLGA ȚICLEANU ADRIANA LUSCALOV

Next