Munca, mai 1966 (Anul 22, nr. 5747-5770)
1966-05-03 / nr. 5747
Pag. 2.a Ieri în etapa a 19-a la fotbal : Eficienţa apărărilor sau lipsă de finalizare? • După 540 de minute doar 11 goluri • Performerele etapei: Rapid, Ştiinţa Craiova şi Crişul • Gazdele au luat numai şapte puncte din cele douăsprezece puse în joc Aşteptată cu un deosebit interes, etapa a 19-a a campionatului categoriei A de fotbal (mai puţin meciul Steaua—Siderurgistul, amînat) nu a adus clarificările scontate. Dimpotrivă, rezultatele înregistrate ieri fac ca spectaculoasa cursă de urmărire dintre Petrolul şi Rapid să devină din ce în ce mai pasionantă, iar la periferia clasamentului lucrurile să se încurce, de o asemenea manieră, încît nici măcar echipele cu 18 puncte să nu fie scutite de „frigurile“ retrogradării. Luată în ansamblu, etapa de ieri a dezamăgit. In primul rînd, este îngrijorător faptul că după 540 de minute de joc înaintașii, au marcat numai 11 goluri, ceea ce constituie „un record“ al ineficacităţii campionatului. Orice s-ar spune, la mijloc nu este vorba de eficienţa apărărilor, ci mai degrabă de o totală lipsă de finalizare, despre care amintim de atîta vreme. Cît priveşte latura spectaculară a partidelor, cu mici excepţii, ea a fost scăzută. Echipele, ignorînd pe spectatori, au jucat crispat ţintind numai punctele. Interesant de subliniat că gazdele n-au mai avut cuvîntul hotărîtor, întrucît cinci din cele douăsprezece puncte puse în joc au revenit oaspeţilor. Fără îndoială, că dintre rezultatele etapei se detaşează performanţa Rapidului, care, dovedindu-se mai matură în joc, a reuşit să învingă pe braşoveni, acolo unde cu un an în urmă, „stegarii“ i-au spulberat speranţele la titlu. A doua surpriză a fost furnizată de formaţia craioveană Ştiinţa al cărei rezultat, nesperat, de egalitate obţinut la Arad, a produs ameţeală în rîndul echipei antrenată de Dumitrescu III. Drama textiliştilor a declanşat-o atacantul central Silviu Stănescu, debutant în echipa Ştiinţa (autorul golului) şi numai henţul făcut de Bîtlan în careu (transformat de Ţîrlea) a salvat pe U.T.A. de la înfrîngere. Oricum, oltenii se pare că stau acum sub un acoperiş mai liniştitor, în timp ce pentru arădani încep „marile probleme“. Cît roata carului este şi punctul „ciupit“ de deţinătoarea locului 13, Crişul, la Iaşi, înfruntînd o linie de atac care s-a năpustit „orbeşte" spre poarta lui Eremia şi apărîndu-se supranumeric, orădenii au scos x-ul pe care şi l-au propus, în speranţa că, poate, îşi vor prelungi existenţa în prima categorie a ţării. La Ploieşti, lidera clasamentului, echipa Petrolul, a făcut K.O. formaţia Farul menţinîndu-şi pe mai departe preţiosul avantaj de un punct asupra feroviarilor bucureşteni. In sfîrşit, cele două jocuri disputate în familie (Dinamo Bucureşti— Dinamo Piteşti şi Politehnica— Universitatea) n-au adus nici ele nici un element demn de a fi remarcat. Dinamoviştii bucureşteni, fără patru titulari, au reuşit să conducă numai patru minute prin golul lui Pîrcălab, deoarece Naghi a restabilit echilibrul pe tabela de marcaj, datorită unei greşeli copilăreşti a portarului Datcu. La Timişoara „Polii", fără să strălucească, a izbutit să învingă pe colega lor din Cluj, Universitatea, din a cărei formaţie au lipsit cinci jucători de bază. S. TRANDAFIRESCU REZULTATE TEHNICE Petrolul—Parul 3—0 Steagul Roşu—Rapid 0—2 Dinamo Buc.—Dinamo Piteşti 1—1 C.S.M.S.—Crişul 0—0 Politehnica—Universitatea 2—0 U.T.A.—Ştiinţa Craiova 1—1 CLASAMENTUL 1. Petrolul 19 12 2 40:14 29 2. Rapid 19 13 2 4 35:15 28 3. C.S.M.S. 19 9 4 6 24:24 22 4. Dinamo Piteşti 19 8 4 7 36:31 20 5. Dinamo Buc. 19 7 5 7 28:25 19 6. Steaua 18 5 8 5 25:16 18 7. Steagul Roşu 19 8 2 9 30:25 18 8. Ştiinţa Craiova 19 6 6 7 17:24 18 9. Univ. Cluj 19 5 8 6 17:25 18 10. U.T.A. 19 5 7 8 23:30 17 11. Politehnica Tim. 19 7 3 9 17:27 17 12. Farul 19 6 3 10 20:30 15 13. Crişul 19 4 7 8 19:29 15 14. Siderurgistul 18 3 4 11 25:41 10 NICOLAE GH. LUPU In ziua de 30 aprilie s-a stins din viaţă profesorul dr. N. Gh. Lupu, membru titular al Academiei Republicii Socialiste România din anul 1948, directorul Institutului de Medicină Internă, valoros om de ştiinţă, deschizător de noi drumuri in ştiinţa medicală românească. Acad. N. Gh. Lupu s-a născut la 24 februarie 1884, în satul Arsura, raionul Huşi. Studiile medicale le-a făcut la Facultatea de Medicină din Bucureşti. A fost elevul profesorului Ion Cantacuzino, în al cărui laborator de medicină experimentală şi-a făcut ucenicia de cercetător. După terminarea facultăţii, a făcut stagii de specializare la Berlin, Berna şi Paris, desăvirşindu-şi formaţia de clinician cu studii temeinice de anatomie patologică, bacteriologie şi parazitologie. Rodnica sa activitate didactică Începe din 1920, în 1931, preia conducerea catedrei de anatomie-patologică, dezvoltind concepţiile marelui său înaintaş Victor Babeş, iar în 1936 devine titularul Clinicii Medicale Colentina din Bucureşti, pe care a condus-o pînă spre sfîrşitul vieţii sale. A fost decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi apoi rector al Institutului de medicină şi farmacie de la înfiinţarea acestuia pînă în anul 1953. Din anul 1949, acad. N. Gh. Lupu a condus, ca director, primul institut de cercetări ştiinţifice în domeniul medicinii interne. A fost un remarcabil animator al vieţii ştiinţifice medicale din ţara noastră, participînd intens la activitatea Uniunii Societăţilor de Ştiinţă Medicale. Personalitatea ştiinţifică viguroasă, marea sa putere de observaţie şi sinteză, devotamentul nemărginit faţă de om, i-au permis lui N. Gh. Lupu să desfăşoare o multilaterală muncă de cerce- ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI PREVEDERILOR SOCIALE ★ Pentru organizarea funeraliilor acad. prof. dr. N. Gh. Lupu a fost constituită o comisie formată din : acad. Miron Niculescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreeşdinte al Marii Adunări Naţionale, acad. Ştefan ★ Corpul defunctului se află depus la Facultatea de medicină din b-dul dr. Petru Groza nr. 8. Accesul publicului este permis în ziua de 3 mai între orele 10—13 şi 16—20, şi miercuri 4 mai între orele 9—12, tare ştiinţifică în aproape toate domeniile importante ale medicinii. Concretizată în peste 400 de lucrări cunoscute în ţară şi peste hotare, activitatea sa ştiinţifică îmbogăţeşte patrimoniul ştiinţei medicale româneşti şi universale. Acad. N. Gh. Lupu a participat cu lucrări valoroase la numeroase manifestări ştiinţifice de peste hotare. A fost membru fondator al Societăţii internaţionale de medicină internă şi membru al mai multor societăţi ştiinţifice străine. Ca desăvîrşit pedagog, prof. N. Gh. Lupu a format timp de aproape jumătate de secol multe generaţii de medici precum şi numeroşi cercetători ştiinţifici. întreaga sa viaţă, opera sa, se caracterizează printr-o înaltă conştiinţă cetăţenească şi patriotică pusă în slujba ocrotirii sănătăţii şi a prosperităţii poporului român. Ca cetăţean, medic, profesor, om de ştiinţă, acad. N. Gh. Lupu a desfăşurat continuu o importantă activitate obştească şi a militat activ pentru apărarea păcii în lume. Cunoscut activist pe tărîm obştesc, N. Gh. Lupu a fost ales deputat in toate legislaturile Marii Adunări Naţionale. Pentru activitatea sa deosebită pe linie ştiinţifică, didactică şi obştească, a fost distins cu titlul de medic emerit, profesor emerit, om de ştiinţă, emerit, laureat al Premiului de Stat şi a primit cele mai Înalte ordine ale ţării şi Înalte distincţii străine, încetarea din viaţă a acad. N. Gh. Lupu reprezintă o grea pierdere pentru ştiinţa medicală românească, pe care a slujit-o cu o mare putere de dăruire în întreaga sa activitate de medic, profesor fondator de şcoală, remarcabil om de ştiinţă român şi activist de frunte pe tărâm obştesc. MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI UNIUNEA SOCIETĂŢILOR DE ŞTIINŢE MEDICALE ★ Mihcu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, acad. Ştefan Bălan, ministrul invăţămintului, prof. Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, acad. Theodor, Burghele, rectorul Institutului de Medicină şi Farmacie București. ★ Mitingul de doliu va avea loc miercuri 4 mai ora 12, la Facultatea de medicină, iar înhumarea la Cimitirul Belu la ora 13:30. In intilnirile INTERNAŢIONALE DE RUGBI CU ECHIPE FRANCEZE Două victorii şi un meci egal Mare bucurie a fost în rîndurile jucătorilor de la Steaua la aflarea rezultatului pe care selecţionata de rugbi a Bucureştiului l-a obţinut la Toulouse (Franţa), unde a învins cu scorul de 22—6 selecţionata Pirineilor. Pentru a învinge în Franţa, rugbiştii bucureşteni au jucat excelent, impunîndu-şi jocul, aducînd o victorie de prestigiu. Aceasta a fost sîmbătă... Ieri, pe stadionul Republicii, a fost rindul juniorilor bucureşteni şi a echipei Steaua se susţină meciuri cu selecţionata de juniori a Pirineilor şi selecţionata armatei franceze. Tinerii noştri rugbişti ne-au adus satisfacţia că au cîştigat întîlnirea cu scorul de 17—3. Cum s-ar spune, ei şi-au luat revanşa. Meciul nu a fost de un nivel tehnic ridicat, dar a plăcut pentru dirzenia şi dorinţa de afirmare, atuuri caracteristici tineretului. Superiori în jocul la margine şi cu o linie de treisferturi impetuoasă, juniorii noştri au creat unele faze foarte frumoase, încheiate cu încercări spectaculoase. Un rezultat mai puţin aşteptat, a fost înregistrat în meciul cu selecţionata armatei franceze : 3—3. Adversarul a fost bine pregătit şi deosebit de puternic. Nouă insă ne-a lipsit clarviziunea din alte partide, ne-a surprins jocul viguros al oaspeţilor. Omul nostru nr. 1. Alexandru Penciu, excelent în com nu a reuşit să transforme nici o lovitură de pedeapsă. Şi încercările lui Mateescu au fost tot fără succes. Bilanţul celor trei întîlniri cu echipele Franţei ne este favorabil. El trebuie să constituie un îndemn pentru o pregătire şi mai temeinică, întrucît pe rugbiştii noştri fruntaşi îi aşteaptă noi întîlniri internaţionale. PETRE COSMANESCU antrenor al echipei Steaua -------------- AGENDĂ FOTBALIŞTII de la STEAUA au reuşit duminică seara, in compania formaţiei braziliene Vasco da Gama, să ne mai amintească de ceea ce se numeşte fotbal. Jucînd in viteză, cu pase derutante, in adîncime, mizînd pe incisivitatea lui Sorin Avram şi Creiniceanu (de mult n-au mai făcut un asemenea meci), pe eficacitatea lui Pavlovici, bucureştenii au surclasat nesperat de uşor pe brazilieni cu scorul de 4—1. A fost un recital fotbalistic plăcut de care spectatorii îşi vor aduce aminte cu plăcere. VOLEI Astăzi, Sala sporturilor de la FIPreasca va găzdui întîlnirea de volei dintre echipele masculine Rapid şi Dinamo Bucureşti din cadrul campionatului republican. Jocul va începe la ora 18.00.1 ATLETISM CU PRILEJUL unui concurs de atletism desfăşurat la Walnut în California, Pennel a cîştigat proba de săritură cu prăjina realizînd 5,18 m. Jim Greel s-a clasat pe primul loc în cursa de 5 000 m plat cu rezultatul de 14T0’800 iar proba de 440 yarzi garduri a revenit lui Peterson in 52’’2/10. Boston a cîştigat „lungimea“ cu 8,03 m. TENIS IN SFERTURILE DE FINALĂ ale competiţiei internaţionale de tenis pentru „Cupa Davis" se vor desfăşura următoarele meciuri : Spania—Brazilia, Polonia—R.A.U. ; Franţa—Canada ; Cehoslovacia—Izrael (grupa A) ; Elveţia— R.F. Germană ; Ungaria—Anglia — Italia—Maroc ; Olanda—Republica Sud-Africană (grupa B). Meciurile vor avea loc in zilele de 13, 14 si 15 mai. Informaţii Consiliul Central al Sindicatelor a oferit duminică seara o masă tovărăşească în cinstea delegaţiilor sindicale de peste hotare invitate cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai. Au participat tovarăşul Constantin Drăgan, preşedintele C.C.S., membri ai Prezidiului, activişti ai sindicatelor. ★ In cursul zilei de 2 mai, oaspeţii de peste hotare au vizitat oraşul Bucureşti, construcţiile şi cartierele noi. In seara aceleiaşi zile, delegaţiile străine au luat parte la un spectacol oferit de Ansamblul artistic al Consiliului Central al Sindicatelor. ★ Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind de la Londra delegaţia Uniunii Sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii din Republica Socialistă România, condusă de Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii, care, la invitaţia Sindicatului Muncitorilor din transporturi şi necalificaţi din Marea Britanie, a făcut o vizită în această ţară. ★ Luni a plecat la Moscova delegaţia guvernamentală română, condusă de Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, care va participa la inaugurarea expoziţiei economice a Republicii Socialiste România. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ, de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi de alte persoane oficiale. A fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) MUNKA Ce ? Mai, fora întreagă a scris un emoţionant poem, dăltuit de vigoarea şi frumuseţea nesfîrşitelor coloane, desfăşurate pe străzile oraşelor şi centrelor muncitoreşti. In anii noştri de împliniri şi victorii, primăvara are o prezenţă unică. Ea se află, cu puterea ei neasemuită, în inimi şi izbucneşte mereu proaspătă, tînără, in tot ceea ce oamenii noştri, sub conducerea partidului, tac, ridicînd ţara pe treptele tot mai inalte ale progresului şi civilizaţiei. Dăruită oamenilor, primăvara şi-a luat strălucirea din munca oamenilor. Ea s-a născut in adincul abatajelor, de unde se smulg energia furnalelor şi tăria oţelului din cuptoare, s-a născut pe înălţimile schelelor şi sub noua geometrie a uzinelor, s-a născut în trăinicia barajelor hidrocentralelor, în laboratoare şi amfiteatre, unde ştiinţa dezvăluie miezul materiei, pe întinsele cîmpii, unde tractoarele şi chimia ridică rodnicia ogoarelor. S-a născut din bucuriile milioanelor de locuitori ai acestor pămînturi româneşti. Iat-o acum, cu necurmata ei tinereţe, la marea sărbătoare. Privit din înălţimile noilor sale construcţii, Bucureştiul avea în dimineaţa zilei de 1 Mai un farmec inedit. Se asemăna cu o imensă harfă vie, pe care oamenii se adunau intr-un uriaş fluviu. Intîiului de Mai, oamenii muncii din Capitală, ca şi din întreaga ţară, i-au ieşit înainte cu daruri de pref, rod al înfăptuirii entuzistelor angajamente luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului. Pe ansamblul oraşului, sarcinile planului de stat pe primul trimestru au fost depăşite cu aproape două procente. Ca un laitmotiv, revin în coloane machetele noilor produse ale metalurgiştilor şi constructorilor de maşini, confirmînd talentul, capacitatea lor creatoare , locomotiva Diesel de 1 200 c.p., utilaje petroliere şi chimice pentru combinatele aflate în construcţie, aparataj electric şi electrotehnic. Muncitorii din uzine cu vechi tradiţii, Griviţa Roşie, Timpuri Noi, 23 August, au păşit alături de colectivele întreprinderilor noi, Fabrica de maşini-unelte şi agregate, întreprinderea de piese radio şi semiconductori, Complexul pentru industrializarea lemnului, de constructorii noilor cartiere. La demonstraţie erau cercetători ştiinţifici, medici şi profesori, scriitori, compozitori şi sculptori — oameni care ridică spre culmi tradiţiile înaintate ale culturii româneşti, îmbogăţind patrimoniul de valori spirituale ale poporului, in coloane, printre muncitori cu tîmplele ca măru-n floare, se vedeau elevi ai şcolilor profesionale. Alăturarea aceasta de vîrstă este o expresie a minunatei ştafete a muncii, veşnica tinereţe a clasei noastre muncitoare. întreaga ţară şi-a potrivit, şi în această dimineaţă, ceasul după meridianul Bucureştiului. La ora cînd in Piaţa Aviatorilor răsunau urale, la Hunedoara, în noul centru al oraşului, siderurgiştii purtau cu mîndrie, prin faţa tribunei, steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. In cinstea glorioasei aniversări a partidului, jurnaliştii şi ofelarii de aici şi-au consolidat prestigiul cîştigat în întrecerea socialistă, dind peste plan 15 500 tone fontă și 14 000 tone o fel — mesaj arzător trimis constructorilor de mașini. Cu simțul său din veac pentru frumos, poporul nostru a pregătit celui de-al 22-lea Indi Mai liber o haină strălucitoare. Intr-o revărsare impresionantă, coloanele aduc cu ele mărturii ale talentului. Fascinează armonia culorilor, amănuntul capătă putere de simbol. De la creanga înflorită, pînă la majestuosul car alegoric, pregătite cu migală, cu simț artistic, totul ne spune că lumea noastră este o lume însorită, a dragostei de viață. Frumosul cere frumos. Imensul covor floral fesul de primăvară pe plaiurile țării a fost îmbogoțit, în prima zi de Mai, de mîinile măiestre ale oamenilor. In bătrînul Iași întinerit, din Păcurari pînă în Piața Unirii, coloanele au trecut printre blocurile noi, cu balcoane împodobite de florile velinţelor moldoveneşti. Muncitorii Nicolinei, citadelă cu vechi tradiţii revoluţionare, au păşit laolaltă cu cel mai tînăr colectiv al Iaşului industrial, cu metalurgiştii Uzinei de țevi sudate. Succesele obținute în întîmpinarea aniversării partidului sunt simbolizate prin ingenioase care alegorice, sunt înscrise pe grafice și panouri. Intre faptele de întrecere ale ieșenilor se numără primul turbogenerator care a început să dea energie la întreaga sa capacitate în noua termocentrală, şapte sute de tone de artere de oţel, cele nouă mii de confecţii trimise peste plan în magazine, mobila a cărei faimă a trecut şi hotarele patriei. Cînd şi-a pus forastraiul de beteală al coloanelor de rafinare şi paietele noilor fierbătoare sferice ? O, nu peste noapte, aşa cum caişii se scaldă în floare — ci ca rodire a unor planuri îndelung chibzuite de partid. Au apărut pe harta patriei nestemate flori industriale. Imaginea lor ne-o dau rîndurile chimiştilor, care demonstrează la Piatra Neamţ şi Turnu Măgurele, la Craiova şi Tîrgu Mureş. Uzine noi, profesii noi în vechi tîrguri ridicate la rangul oraşelor industriale. La Bacău, la Piteşti, căutătorii aurului negru au raportat îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea aniversării partidului. La Ploieşti, demonstraţia petroliştilor au deschis-o constructorii de maşini de la uzinele „1 Mai". Cu puternicele instalaţii de foraj, cu rafinăriile moderne petroliştii şi chimiştii reuşesc să scoată importante cantităţi de fiţer, iar din acesta, peste 200 de produse de înaltă calitate. Cu aproape şaizeci de milioane lei şi-au depăşit prevederile de plan colectivele regiunii Galaţi. Vorbesc aceste cifre despre munca entuziastă cu care sînt împlinite angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Mai. Nepreţuite comori pregătite pe calele şantierelor navale, pe schelele ce împînzesc platoul Fileştilor, unde se înalţă uriaşul siderurgic de la Dunăre, în complexele instalaţii ale combinatului de la Chişcani. Toate aceste daruri ale hărniciei şi puterii sale creatoare, poporul nostru muncitor le aduce drept recunoştinţă celui ce ne-a deschis drumul spre libertate, ne-a călăuzit şi ne călăuzeşte spre viitorul tot mai luminos, Partidului drag, inima caldă a ţării. Realizările dobîndite sub conducerea sa înţeleaptă, sînt rampa de lansare spre noile izbînzi ce vor da viață măreţelor obiective stabilite de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Cei ce au trecut, la marea sărbătoare a muncii, prin faţa tribunelor, mîndrindu-se cu succesele de pînă acum, au străbătut cu gîndul drumul parcurs, prezentul, viitorul. Cu toţii sînt stăpîniţi de mîndria omului care ştie că fiecare realizare poartă în ea sămînța altor înfăptuiri şi mai bogate. Aceasta este conştiinţa vie a unui întreg popor ce munceşte pentru el, pentru patria sa. GHEORGHE PANTAZI GHEORGHE FILIMON FLORIN PANTELIMONESCU Marea demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. 1-a) şi urale îndelungi pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Alexandru Moghioroş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, pe membrii supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretarii Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe vicepreşedinţii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, care urcă în tribuna oficială. In tribuna oficială iau loc, de asemenea, membri şi membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. In celelalte tribune sunt prezenţi conducătorii organizaţiilor de masă şi ai instituţiilor centrale, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor bucureştene, numeroşi fruntaşi în întrecerea socialistă, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. Asistă numeroşi oaspeţi de peste hotare, invitaţi la sărbătorirea Zilei internaţionale a oamenilor muncii. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România, începe mitingul — preludiu al marii demonstraţii a oamenilor muncii. El este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti. Ia cuvîntul tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cuvintarea este subliniată în repetate rînduri de aplauze şi urale îndelungate. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternică însufleţire. Douăzeci de trompeţi vestesc apoi sosirea pionierilor. Intr-o continuă revărsare, copii, îmbrăcaţi în costume de culoarea cerului de primăvară, pătrund în marea piaţă legănînd în mîinile tinere flori de toate culorile curcubeului; parcă vin în coloană înseşi poienile şi livezile ţării. In frunte o gardă de zece pionieri poartă tricolorul scump al ţării şi drapelul organizaţiei lor. După pionieri — însoţiţi tot timpul de aplauzele celor din tribune — pătrund în piaţă oamenii muncii. E o revărsare de forţă şi entuziasm. In fruntea coloanelor de demonstranţi e purtată de braţe vînjoase de muncitori o mare lozincă — „Trăiască 1 Mai". Urmează grupuri de muncitori purtînd portrete ale clasicilor marxism-leninismului. Alte grupuri compacte aduc cu si stemele Partidului Comunist Român şi Republicii Socialiste România, încadrate de rînduri nesfîrşite de steaguri roşii şi tricolore. In piaţă, deasupra căreia mai stăruie încă ecoul marii demonstrații, ce a durat patru ore, răsună din mii de piepturi imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni — Internaţionala. Ziua Tineretului din Republica Socialistă România 2 Mai, Ziua tineretului din Republica Socialistă România, a fost marcată de numeroase manifestări cultural-artistice şi sportive, care s-au desfăşurat în întreaga ţară, în centrele regionale şi raionale, în oraşe şi sate. In parcuri, la casele de cultură şi cluburile din Capitală, pe stadioane au avut loc spectacole susţinute de formaţii artistice fruntaşe de amatori şi competiţii sportive. La Teatrul de vară Herăstrău, elevi ai unor şcoli sportive au susţinut programe de gimnastică urmate de demonstraţiile lotului de judo al oraşului Bucureşti. Pe estrada amatorilor din incinta parcului Herăstrău, spectatorii au urmărit întrecerile la lupte, haltere, box, scrimă, iar pe lacul Herăstrău au avut loc competiţii de canotaj în cadrul concursului dotat cu cupa „2 Mai“. Pe alte terenuri, formaţiile de seniori şi juniori ale lotului republican de tenis de cîmp au oferit interesante competiţii iubitorilor acestui sport. La Palatul pionierilor din Dealul Cotrocenilor, pe estradele din grădina Cişmigiu, din parcurile 8 Mai, Obor, Viitor, din pădurile Snagov, Mogoşoaia, Andronache, ca şi pe cele amenajate în cartierele Otopeni, Niţu Vasile, Pajurei, Rahova, au fost organizate „Carnavaluri ale tineretului“. O vie animaţie a cunoscut în seara aceleiaşi zile Aleea trandafirilor din parcul Herăstrău, unde tineretul bucureştean s-a întîlnit pe ringul de dans. De ziua lor, tinerii din uzine, fabrici, şantiere, de pe ogoare, din şcoli şi universităţi au participat, de asemenea, la excursii de cunoaştere a trecutului de luptă a partidului, drumeţii şi serbări cîmpeneşti. (Agerpres) Nr. 5 747 Cuvintarea tovarăşului Paul Niculescu (Urmare din pag. 1-a) bombardamentelor împotriva R.D. Vietnam, pentru retragerea tuturor trupelor străine din Vietnamul de sud şi aplicarea acordurilor de la Geneva, pentru recunoaşterea Frontului de Eliberare Naţională ca unicul reprezentant al poporului sud-vietnamez. Incercind să stăvilească mersul înainte al omenirii, cercurile agresive imperialiste organizează comploturi, provocări, presiuni politice şi economice, intervenţii militare şi represiuni îndreptate împotriva intereselor şi securităţii popoarelor. Poporul român este solidar cu lupta popoarelor din întreaga lume pentru libertate şi independenţă, este alături de popoarele Asiei, Africii şi Americii Latine in lupta lor împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru dezvoltarea de sine stătătoare a economiei şi culturii pe calea progresului. Transmitem mesajul de solidaritate internaţionalistă al poporului român clasei muncitoare, tuturor forţelor înaintate din ţările capitaliste, care luptă împotriva dominaţiei monopolurilor, a exploatării şi asupririi, pentru democraţie, progres şi independenţă naţională. Partidul nostru adresează cu acest prilej un cald salut tovărăşesc tuturor partidelor comuniste frăţeşti — organizatori şi conducători ai luptei popoarelor pentru eliberare socială şi naţională — organizaţiilor şi mişcărilor democratice, progresiste şi socialiste. Exprimăm deplina noastră simpatie şi sentimentele de solidaritate faţă de luptătorii pentru cauza libertăţii şi fericirii popoarelor — comunişti, patrioţi şi alţi militanţi progresişti — care în numeroase ţări capitaliste şi coloniale înfruntă cu dîrzenie şi eroism prigoana şi teroarea, condiţiile grele ale luptei ilegale, cu încrederea neclintită în victoria idealurilor de libertate şi dreptate socială. Avînd convingerea profundă că de cea mai mare însemnătate pentru victoria cauzei socialismului şi păcii este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste mondiale, că interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste frăţeşti sînt precumpănitoare şi mai puternice decît deosebirile de vederi, partidul nostru a făcut şi va face şi în viitor tot ce depinde de el pentru întărirea unităţii sistemului mondial socialist şi a mişcării comuniste internaţionale. Manifestîndu-se activ pe arena mondială, România desfăşoară o activitate perseverentă pentru îmbunătăţirea climatului internaţional, asigurarea securităţii europene, promovează raporturi de bună vecinătate şi prietenie între ţările balcanice, dezvoltă relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Poporul român îşi exprimă încrederea că prin acţiunea unită şi hotărîtă, în vederea preîntîmpinării războiului, a tuturor celor cărora le sunt scumpe interesele fundamentale ale umanităţii, cauza păcii va triumfa ! Tovarăşi, Anul acesta, sărbătorim 1 Mai în preajma unui măreţ eveniment — împlinirea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, aniversare scumpă clasei muncitoare, întregului nostru popor. De-a lungul întregii sale existenţe, partidul nostru comunist n-a cunoscut îndatorire mai inaltă decît slujirea plină de devotament şi abnegaţie a intereselor poporului şi patriei, a cauzei socialismului. Mai puternic decît oricind, reunind în rîndurile sale peste un milion şi jumătate dintre cei mai înaintaţi muncitori, ţărani şi intelectuali, urmat cu încredere nestrămutată de întregul popor, Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste rolul de detaşament de avangardă al clasei muncitoare, de forţă politică conducătoare a societăţii noastre. Conducerea partidului nostru este ferm încredinţată că muncitorimea, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, vîrstnici şi tineri, bărbaţi şi femei, de toate naţionalităţile, vor munci cu toată energia şi priceperea pentru ca patria noastră, liberă şi stăpînă pe destinele sale, să devină tot mai puternică, să realizeze noi şi tot mai mari progrese pe drumul civilizaţiei socialiste ! Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Trăiască Republica Socialistă România. Trăiască poporul român — constructor al socialismului ! Să se întărească unitatea şi coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale ! Trăiască pacea în întreaga lume ! Sub conducerea Partidului Comunist Român, a Comitetului său Central, înainte, spre noi victorii în desăvîrşirea construcţiei socialiste ! In parcuri şi pe estrade Darnică în soare şi flori, dupăamiaza Intîiului de Mai a scos toţi bucureştenii la plimbare. Cu mic cu mare, oamenii umpleau străzile şi magistralele oraşului, într-un fel se reeditează atmosfera de dimineaţă : aceleaşi feţe zâmbitoare, aceleaşi haine de sărbătoare, aceeaşi mulţumire intimă şi unanimă totodată. Paşii, lejeri, duceau în mod firesc spre parcuri şi grădini, gazdele de drept ale marilor sărbători populare. Pe estradele împodobite festiv din parcurile Herăstrău, Vitan, 23 August, din pieţele Cringaşi, Rahova, din grădinile caselor de cultură şi ale cluburilor, sute şi mii de artişti amatori au chemat oamenii la cîntec şi joc. Formaţiile artistice de la uzinele „23 August“ sau „Vulcan“, din întreprinderile „Răscoala din 1907“ sau „Frigotehnica“, cunoscute bine bucureştenilor, au povestit pe fir de vers şi melodie despre succesele mari pe care colectivele lor de muncă le alătură succeselor întregului popor şi le închină partidului şi celor 45 de ani ai săi de luptă şi victorii. Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, devenită amfiteatru în aer liber, a atras oamenii cu puterea cîmpului magnetic al marii sărbători. OLGA ȚICLEANU ADRIANA LUSCALOV