Munca, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5772-5797)
1966-06-01 / nr. 5772
e IN MUNCA NOASTRA DE AZI, ZIUA DE MAINE A COPIILOR IOSIF ANTOHI dr. conf. univ Cine străbate azi meleagurile României romîne impresionat nu numai de amploarea şi caracterul modern al industriei socialiste sau de orizontul larg deschis al cîmpului lucrat cu mijloacele cele mai avansate, ci şi de multitudinea construcţiilor destinate celei mai tinere generaţii. Şcoli de toate categoriile, terenuri de sport, laboratoare şi biblioteci, lăcaşuri de stimulare a talentelor artistice, teatre cu profil special, palate şi case ale pionierilor şi atîtea altele, te întîmpina pretutindeni împreună cu glasul de argint al copiilor şi cu ochii lor plini de neastîmpârul vîrstei. Poate niciodată, nici o generaţie de copii din ţara noastră nu a aflat şi asimilat atîtea minunate tîlcuri despre istoria, despre prezentul şi viitorul luminos al acestui popor. Niciodată slova tipărită, exprimînd cele mai noi şi prețioase cunoştinţe, nu a pătruns atît de intim şi adînc în existenta copilului. In acest cincinal sînt alocate încă 3,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea bazei materiale a învâtâmîntului de toate gradele , la cele peste 24 000 săli de clasă construite între 1960— 1965, se vor mai adăuga din fondurile statului încă peste 4 000 de săli de clasă pentru școlile de cultură generală, profesionale și tehnice. Graiul cifrelor mai spune ca peste 1 300 000 ele mici cetateni ai patriei sînt pionieri . Consiliul Naţional al Organizaţiei de Pionieri, condus şi îndrumat direct de P.C.R., contribuie la educarea acestora în spiritul înaltelor principii ale comunismului. Statul nostru creează tot mai mult condiții pentru ca fiecare copil sâ se bucure de copilărie fericită. Nu spune oare de ajuns în acest sens, şi faptul că peste două milioane de copii îşi petrec vacanţa în tabere, colonii şi în excursii ? Politica înalt patriotică a partidului şi guvernului face din preocuparea pentru tînăra generaţie o sarcină de bază a însuşi statului socialist, în copilul de astăzi îşi pune nădejdea istoria de mîine a poporului nostru, ale cărui temelii trainice au fost şi sînt zi de zi consolidate prin activitatea entuziastă a milioanelor de oameni ai muncii spre bucuria şi slava patriei socialiste. ’ Anul XXII nr. 5772 miercuri 1 iunie 1966 4 pagini 25 bani 1 IUNIE. ZIUA COPILULUI Ce voi fi ? ÎNTREBAREA întrebărilor fiecărui COPIL ALECU POPOVICI Ştiu că nu este deloc uşor să creşti copiii, să te ocupi de fiecare în parte, să-i asiguri fiecăruia cele de trebuinţă. Şi, mai ales, că la fiecare an de vîrstă pe care il împlinesc se adaugă mereu un număr mai mare la încălţăminte, cîţiva centimetri la hăinuţe, o puzderie de întrebări („De ce este aşa ? Dar asta ?") cărora trebuie să le răspunzi din ce in ce mai bine şi mai exact. Dar, cu cită nestrămutată încredere poţi să te ocupi de copii, cind în jurul tău totul e pentru ei, de la suma lunară „pentru copil" pe care o încasezi, pînă la cifrele înscrise în planul cincinal, în care, de pildă, printre sutele de mii de cadre calificate pentru socialism se află şi copilul tău. Spune Ion Creangă în „Amintiri din copilărie": „Mama era în stare să toarcă-n furcă şi să învăţ mai departe". Am revăzut, recent, imagini filmate înfăţişînd vizita conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile moldoveneşti, trecînd pe acolo unde au trăit şi creat marii contemporani ai lui Creangă, Eminescu şi Alecsandri. Pionieri cu obrajii (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Ce se întreprinde pentru ca produsele textile să fie neşifonabile şi mai uşoare • îmbrăcăminte... răcoroasă pentru vară • Materiale care nu se şifonează • Paltoane din moltopren Ne răspunde dr. inginer SEMERAD RADULESCU, directorul Institutului de cercetări textile .Din capul locului precizăm că obiectul discuţiei noastre nu-1 vor constitui durabilitatea şi aspectul materialelor textile. De astă dată ne interesează alte calităţi ale acestora, fără de care nu putem atribui unui obiect vestimentar atributul „comod“. In primul rînd, fiindcă suntem în pragul verii, vă rugăm să ne spuneţi care este rezultatul cercetărilor întreprinse de institut pentru realizarea unor materiale răcoroase, potrivite anotimpului ? — Precum se ştie din bătrîni, unul posedă calităţi deosebite In această privinţă, dar este şifonabil. Fibrele sintetice poliesterice nu se şifonează. In schimb, nu absorb transpiraţia şi, deci, nu asigură condiţii igienice pielii. Am reuşit să realizăm, în laboratoarele noastre, ţesături mixte din cu fibre poliesterice, care se combină bine, sunt aspectuoase şi păstrează proprietăţile principale ale materialelor respective, răcorozitatea şi şifonabilitate redusă. De asemenea, (Continuare în pag. 3-a) DIN PATRU PUNCTE CARDINALE MARI GREVE IN ITALIA Saigon: CRIZA POLITICĂ RAMINE DESCHISĂ Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului BRAŞOV. De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu, Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţită de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, primvicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4 000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă —a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. ...Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Braşov. La una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Bîrsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiana, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului —a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că, în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele din realizările noastre. Braşovul — a continuat el —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenţii şi alte maşini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia româno-iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suveranul Iranului şi-a exprimat (Continuare în pag. 3-a) Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini A doua zi a lucrărilor Lucrările consfătuirii constructorilor de maşini au continuat marţi. In cursul dimineţii au avut loc discuţii în cadrul secţiilor de specialitate. După-amiază, în şedinţă plenară, au fost prezentate concluziile dezbaterilor din aceste secţii, după care au continuat discuţiile pe marginea raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării elaborat de Congresul al IX- lea al partidului. Ei au analizat pe larg, în lumina experienței dobîndite, căile (Continuare în pag. 2 a) O CERTITUDINE ŞI O OBLIGAŢIE DE PRESTIGIU TOMA GEORGE MAIORESCU Sub bolta Ateneului Român se desfăşoară în prezent consfătuirea unuia dintre tinerele şi talentatele detaşamente ale constructorilor socialismului: creatorii de maşini. Ciţi ani au trecut de cînd ţara, care de-abia se ridica din molozul războiului, avea cu puţin peste 4 000 de tractoare, toate purtînd pe carcasa lor mărci străine? In primăvara aceasta au ieşit pe cîmpuri cam de douăzeci de ori pe-atitea şi toate purtînd aceeaşi inscripţie laconică: „Fa (Continuare în pag. 3-a) Noi surse de zăcăminte naturale pentru Combinatul siderurgic de la Galați Cu prilejul unor explorări efectuate în ultima vreme la Mahmudia, în apropiere de Tulcea, au fost descoperite mari zăcăminte de calcar superior bogat în carbonat de calciu. (circa 95 la sută). El constituie o sursă apropiată şi avantajoasă de aprovizionare cu calcarul şi dolomita necesare în procesul de producţie al Combinatului siderurgic de la Galaţi. Pentru valorificarea acestor rezerve care pot fi transportate la destinaţie mai ieftin pe calea apei, pe Dunăre, sunt prevăzute măsuri importante, printre care: amenajarea carierelor și dotarea lor cu utilaje, construirea de drumuri de acces, precum și a unui port propriu. În discuţie, eficacitatea inovaţiilor Consiliul raional al sindicatelor Ploieşti a organizat marţi la clubul Uzinei mecanice din Plopeni o consfătuire pe tema dezvoltării mişcării de inovaţii şi invenţii. Au participat inovatori, responsabili ai comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, responsabili ai cabinetelor tehnice, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile, G.A.S.-urile şi S.M.T.-urile din raionul Ploieşti. (Coresp. „Munca") O delegaţie guvernamentală română va vizita Turcia O delegaţie guvernamentală română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. Sosirea de la Nicosia a tovarăşului Constantin Dragan Marţi a sosit la Bucureşti, venind de la Nicosia, tovarăşul Constantin Drăgan, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Republica Socialistă România, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de a 32-a sesiuni a Comitetului Executiv al F.S.M. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tovarăşii : Dumitru Gheorghiu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Iosif Anderco, Larisa Munteanu, Gheorghe Petrescu, Ion Preoteasa, secretari ai Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, membri ai Comitetului Executiv, activiști. "