Munca, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5798-5824)

1966-07-01 / nr. 5798

Dezbaterile sesiunii Marii Adunări Naționale Cuvântul deputatului Constantin Dragan Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este chemată să dea putere de lege planului cincinal pen­tru perioada 1966—1970, care prin nivelul produc­ției, ritmul și proporțiile prevăzute înmănunchează o intensă și vastă activitate a conducerii de partid stat, pe linia îmbunătăți­și­rii și perfecționării conti­nue a planificării și con­ducerii economiei, orien­tării eforturilor poporului nostru spre rezolvarea problemelor hotărâtoare ale măreței opere de edificare a societății noastre socia­liste. Examinat temeinic, pe ramuri, ministere și­­ sfa­turi populare, fundamentat științific pe baza condiții­lor și posibilităților reale de care dispune economia, planul cincinal pe care »intem­ chemați să-l discu­tăm și să-l aprobăm este o expresie puternică a muncii și gîndirii colec­tive, constituie pe bună dreptate un plan al între­gului popor, orientat cu claritate de politica mar­­xist-leninistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă a țării, dezvoltarea armo­nioasă a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartiza­rea judicioasă a forțelor de producție pe teritoriul țării, vor ridica la o viață economică și culturală ac­tivă toate raioanele țării, dintre care încă 70 vor primi o bază industrială , vor situa patria noastră, la sfirșitul acestui cincinal, în rîndul țărilor cu o eco­nomie dezvoltată. Amploarea dezvoltării economiei este susținută de volumul­ investitiilor prevă­zute în cincinal, de peste 280 miliarde lei — egal cu fondurile alocate in ulti­mii 15 ani, ceea ce expri­mă in mod elocvent forța economică la care a ajuns țara noastră,­­ potențialul de care dispunem pentru a face noi și însemnați pași înainte pe drumul desă­­virșirii construcției socia­liste. înseși realizările pe cele 5 luni ale primului an al cincinalului dovedesc că am pornit bine. îndepli­nirea cu 102,2 la sută a planului producției indus­triale și obținerea peste prevederi a unei producții de 1,5 miliarde lei — rea­lizări care se apropie de angajamentele luate de în­treprinderi în întrecerea socialistă pe întregul an — exprimă realismul planu­rilor noastre, entuziasmul și hotărîrea oamenilor muncii de a înfăptui obiec­tivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase pe care le-a deschis Con­gresul al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute în planul cincinal reprezintă și pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a capacității lor organizato­rice, în vederea stimulării inițiativei creatoare și a spiritului gospodăresc al maselor pentru folosirea cit mai rațională a mijloa­celor materiale și bănești de care dispune economia noastră. o în aceste condiții capătă importanță deosebită examinarea atentă de că­tre ministere, în colaborare cu uniunile sindicale, măsurilor care trebuie să fie a luate pentru înlăturarea unor neajunsuri care s-au manifestat în anii trecuți privind nominalizarea pla­nului, asigurarea reparti­țiilor de materiale și a unei aprovizionări ritmice. În­cheierea contractelor cu beneficiarii și respectarea planurilor de cooperare, stabilirea consumurilor specifice și a criteriilor de determinare a calității, a­­plicarea corectă a cointe­resării materiale. De mare însemnătate pentru activitatea sindica­telor sunt îndrumările cu­prinse in cuvin­tarea rosti­tă de tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. Re­unind în rîndurile lor pe principalii făuritori ai bu­nurilor materiale, sindica­tele vor desfășura o inten­să activitate organizatorică și cultural-educativă în rândul oamenilor muncii pentru dezvoltarea con­științei lor socialiste, a ati­tudinii înaintate față de muncă, a răspunderii pen­tru realizarea planurilor de producție. întărind co­laborarea cu conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sindicale vor organiza pe­riodic dezbaterea principa­lelor probleme ale activi­tății economice și de pro­ducție din fiecare între­prindere, atrăgînd masele la conducerea și organiza­rea producției, la exercita­rea opiniei colective, ge­neralizând experiența îna­intată a oamenilor muncii. Folosind mai bine for­mele de influențare ob­ștească, sindicatele vor milita și în viitor pentru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor neglijenți, indisciplinați, din vina cărora se produc rebuturi, avarii, mărfuri de calitate necorespunză­toare și pierderi de orice natură, popularizînd tot­odată pe toți acei care prin exemplul lor dau dovadă în muncă de conștiinciozi­tate și răspundere față de îndeplinirea sarcinilor. Sin­dicatele vor sprijini mă­surile menite să cointere­seze material pe fiecare om al muncii la îndepli­nirea și depășirea sarcini­lor de plan, concomitent cu întărirea răspunderii materiale atît a muncito­rilor cît și a conducători­lor producției. Folosind prilejul apro­piatelor conferințe pe țară ale uniunilor pe ramuri de producție ale sindicatelor, a căror menire este să a­­nalizeze activitatea din ul­timii cinci ani și să stabi­lească sarcinile de viitor ale sindicatelor respective, în problemele specifice de ramură, ne propunem să asigurăm o largă dezbate­re a obiectivelor actualu­lui plan cincinal, să acor­dăm o deosebită atenție măsurilor ce trebuie luate pentru creșterea contribu­ției sindicatelor și a ma­selor largi de oameni ai muncii la îmbunătățirea organizării producției, la descoperirea și valorifi­carea cât mai deplină a re­zervelor interne și la spo­rirea eficienței activității economice. Dezvoltarea rapidă a e­­conomiei naționale, diver­sificarea producției, asimi­larea și introducerea în fa­bricație a unor noi tipuri de mașini, instalații com­plexe și produse noi, ex­tinderea procedeelor teh­nologice avansate, a me­canizării și automatizării producției, impun necesita­tea asigurării unor cadre temeinic pregătite, capabi­le să stăpinească și să fo­­losească tehnica noua cu care sunt înzestrate între­prinderile noastre. Proiectul planului cinci­nal prevede că din cei a­­proape 1 milion de sala­riați, care urmează să fie angajați în această peri­oadă, 584 000 vor fi cadre calificate, din care aproxi­mativ 334 000 vor fi mun­citori calificați prin școli. Pregătirea temeinică a tu­turor acestor cadre, ca și creșterea calificării actua­lilor muncitori, impun spo­rirea preocupării tuturor factorilor chemați să-și a­­ducă contribuția la această direcție. Sarcina dată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind sporirea număru­lui de elevi și a duratei de școlarizare prin școlile pro­fesionale pentru meseriile de mare complexitate, con­­­­comitent cu scurtarea du­ratei de școlarizare la me­seriile mai puțin complexe pune în fața uniunilor sin­dicatelor pe ramuri înda­torirea de a examina, îm­preună cu ministerele, ce­rințele actuale și de pers­pectivă, a ajuta la stabi­lirea măsurilor pentru pre­gătirea acestor cadre și a urmări modul în care ab­solvenții sunt repartizați și folosiți în întreprinderi. Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspunderea ministerelor și conducerilor întreprin­derilor pentru buna orga­nizare și desfășurare a cursurilor de ridicare a ca­lificării, să se asigure ca­interesarea materială a lec­torilor care predau la a­­ceste cursuri. Vom sprijini conducerile ministerelor și întreprinderilor în organi­zarea cursurilor de califi­care, care a specializare și ridi­calificării și vom lărgi totodată propaganda cunoștințelor tehnice, eco­nomice și de cultură gene­rală în rîndul salariaților prin formele obștești de care dispun sindicatele. Sarcinile complexe ale cincinalului impun necesi­tatea ca Ministerul Invă­­țămîntului și ministerele de resort, cu sprijinul uni­unilor sindicatelor pe ra­muri de producție, să ur­genteze elaborarea noii re­glementări privind pregă­tirea cadrelor. Consecvența cu care partidul nostru realizează politica sa economică se reflectă deopotrivă în gri­ja pentru ridicarea conti­nuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al între­gului popor. Importantele fonduri alocate pentru dez­voltarea bazei materiale necesară acțiunilor social­­culturale însumează pe în­tregul cincinal cifra de 9,3 miliarde lei, depășind pre­vederile din Directivele Congresului al IX-lea P.C.R. cu suma de 1,3 mi­­l­liarde lei. Se vor construi 300 000 apartamente, circa noi localuri pentru instituțiile de învățămînt, artă și cul­tură, numeroase spitale și policlinici moderne, noi complexe sanatoriale și de odihnă în stațiunile bal­­neo-climaterice și altele, care vor asigura un grad tot mai înalt de cultură și de învățămînt­, de îngrijire și reconfortare a sănătății oamenilor muncii, intr-un cuvînt un trai tot mai civi­lizat pentru cei ce muncesc și familiile lor. In contextul măsurilor prevăzute în actualul plan cincinal pe linia ridicării continue a nivelului de trai — alături de importantele mijloace materiale alocate de stat — se înscriu și su­mele ce depășesc peste o jumătate de miliard lei, provenite din­ fondurile sindicatelor și cele de asi­gurări sociale. Aceste fon­duri sunt destinate pentru lărgirea bazei de tratament și odihnă în stațiunile bal­­neo-climaterice, pentru construirea unei tabere de copii pe litoral, a cărei primă etapă de 3 000 locuri va intra în funcțiune încă în acest cincinal, a 18 edi­ficii culturale ale sindica­telor în marile centre in­dustriale și orășenești, pre­cum și numeroase săli ne­cesare desfășurării activi­tății culturale în întreprin­derile și noile combinate, ceea ce va permite dezvol­tarea in continuare a acti­vității culturale de masă. Ca o manifestare a grijii partidului și statului, respectului față de cei care a ani de-a rîndul și-au a­­dus contribuția lor va­loroasă la făurirea valo­rilor materiale și spiritua­le ale societății noastre,­­în actualul plan cincinal sunt prevăzute importante sume pentru îmbunătățirea tu­turor categoriilor de pen­sii. Potrivit prevederilor, pensiile se vor majora în­­cepînd de la 1 ianuarie 1967, în medie cu 24 la sută, față de anul 1966. Sindicatele se angajează să-și aducă întreaga con­tribuție la această impor­tantă acțiune. An de an, mijloace tot mai importante alocă sta­tul nostru pentru îmbună­tățirea condițiilor de mun­că, protecția muncii fiind o problemă de stat. Exis­tența încă în unele între­prinderi a unor accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale implică întă­rirea în continuare a răs­punderii tuturor factorilor, luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea unor condiții care să înlăture cauzele care pot provoca accidente. Organele și or­ganizațiile sindicale vor în­tări controlul obștesc asu­pra respectării legislației de protecția muncii, vor in­tensifica munca de educa­ție în rîndul tuturor sala­riaților pentru respectarea riguroasă a tuturor norme­lor de tehnica securității și igienă a muncii. Reprezentând interesele maselor largi de salariați, sindicatele vor intensifica controlul obștesc asupra u­­nităților de deservire a populației, vor veghea la aplicarea și respectarea cu strictețe a legislației de sa­larizare și a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin con­tribuția la îmbunătățirea și respectarea legislației muncii. Și eu, ca și ceilalți depu­tați, îmi exprim deplinul acord cu prevederile pla­nului cincinal, avînd ferma convingere că cifrele vor deveni fapte, la a căror re­alizare ne vom aduce con­tribuția în mod activ. Asi­gur­­area Adunare Na­țională că Uniunea Gene­rală a Sindicatelor, care cuprinde milioane de sala­riați membri de sindicat, va munci cu pasiune și își va aduce din plin aportul la creșterea continuă a po­tențialului economic al țării, la folosirea cit mai judicioasă a resurselor ma­teriale, pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper și luminos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Cuvintul deputatului Gheorghe Roșu In actualul cincinal, eco­nomia regiunii Bacău va înregistra noi pași pe dru­mul neîntreruptei sale dez­voltări, fiind prevăzute să intre în funcțiune noi ca­pacități de producție ale in­dustriei chimice și ale sec­torului de industrializare a lemnului. Experiența dobîndită cu prilejul construirii și dării în folosință, în anii sese­­nalului, a al­tor obiective industriale, ne-a arătat că terminarea și punerea funcțiune la termenele pre­în văzute în planul de stat, sau chiar înainte de ter­men, a capacităților de producție sînt condiționa­te de elaborarea la timp a proiectelor și documenta­țiilor, de judicioasa core­lare a graficelor de lucrări cu termenele de livrare a utilajelor și instalațiilor din țară și din import, de urmărirea cit mai operati­vă a execuției lucrărilor. Atunci cînd nu se respectă însă aceste condiții esen­țiale în realizarea investi­țiilor, cînd organele cen­trale, ministerele nu inter­vin cu operativitate pentru coordonarea eforturilor și pentru rezolvarea unor ne­ajunsuri, survin deficiențe concretizate în ultimă in­stanță în nerespectarea ter­menelor prevăzute în gra­fic și în planul de stat. Un exemplu recent, concludent în această direcție, îl con­stituie lucrările de extin­dere a capacității de pro­ducție la Uzina de fire și fibre sintetice Săvinești. Datorită unor defecțiuni de genul celor amintite s-au produs întîrzieri la pu­nerea în funcțiune, și, cu toate eforturile constructo­rilor, rămînerile în urmă au fost numai în parte re­cuperate. Măsura luată de condu­cerea partidului, de a se elabora planul cincinal cu defalcarea sarcinilor pe ani, pe ministere și întreprin­deri, deschide­reale posibi­lități de îmbunătățire activității în toate direcții­­­le, dar mai ales pentru rea­lizarea la termenele prevă­zute a noilor obiective. Sunt convins că o dată cu apro­barea de către sesiunea Marii Adunări Naționale a planului pe cinci ani prin cunoașterea în perspectivă a ceea ce avem de îndepli­nit, se va putea face o ju­dicioasă punere de acord a termenelor de dare în func­țiune cu datele cînd docu­mentațiile tehnice și furni­turile trebuie să fie pe șan­tiere. Va trebui să folosim cu­ mai bine aceste condi­ții, să perfecționăm perma­nent procesul de înfăptuire a investițiilor. In acest sens, pentru unul din marile obiective prevă­zute a fi construite în cin­cinal în regiunea Bacău, fabrica de melană și fire cord din cadrul Uzinei de fire și fibre sintetice Săvi­nești, este absolut necesar ca organele de stat să stu­dieze și să găsească posibi­litatea devansării termenu­lui de începere a lucrări­lor cu circa 3 luni, cerință impusă de necesitatea con­tinuității în activitatea gru­pului de șantiere Săvinești. In legătură cu activitatea de punere în valoare investițiilor, un aspect pe a care-l consider foarte im­portant este atingerea pa­rametrilor proiectați ai noi­lor capacități de producție. Multe din instalațiile puse în funcțiune în dese­­nal în regiunea noastră au atins principalii indici pre­văzuți în proiect. Dar mai avem și unele obiective im­portante, la care parametrii proiectați nu au fost reali­zați. Printre acestea se nu­mără linia de fabricare a butadienei de la Combina­tul de cauciuc sintetic, fa­brica de policlorură de vi­nil de la Combinatul chi­mic Borzești, instalația de fabricare a acrilonitrilului de la Uzina de fire și fibre sintetice Săvinești. Consider că ministerele, organele centrale de pro­iectare și avizare au dato­ria să studieze cu cea mai mare grijă alegerea soluții­lor tehnologice a utilajului noilor investiții. Comitetul regional de partid va avea permanent în atenție realizarea la ter­men a noilor capacități de producție și a parametrilor prevăzuți în proiecte, mo­­bilizînd colectivele de pro­iectanți, constructori, men­­tori să desfășoare o acti­vitate susținută pentru res­pectarea termenelor înscri­se în planul de stat. Ne vom preocupa de educarea maselor în spiritul întăririi disciplinei in muncă, creării unei opinii de masă a împotriva nepăsării si a ne­glijentei, asigurînd cele mai bune condiții desfășu­rării normale a producției în întreprinderile din re­giune. Sînt convins că prevede­rile planului cincinal de dezvoltare a economiei na­ționale pînă în 1970 vor fi realizate și depășite. Per­­miteți-mi să transmit celui mai înalt for al țării ho­tărîrea oamenilor muncii din regiunea Bacău de a îndeplini cu succes impor­tantele prevederi ale pla­nului cincinal. Cuvintul deputatului Neculai Agach­i Siderurgiștii hunedoreni sînt hotărîți să respecte în­tocmai indicațiile conduce­rii de partid și de stat cu privire la ridicarea nivelu­lui calitativ al oțelurilor aliate, acordînd o intenție deosebită purității, gradu­­lui de omogenitate a aces­tor oțeluri, caracteristicilor de rezistență și tenacitate. Fondurile de investiții acordate pentru construi­rea unor noi unități, dar mai ales pentru dezvolta­rea și modernizarea sec­toarelor existente în uzine­le de la Hunedoara, Reșița și Brăila, vor asigura pro­ducției de oțeluri aliate o bază tehnică puternică, ca­pabilă să răspundă necesi­tăților actuale ale indus­triei construcției de mașini. Ridicarea nivelului cali­tativ al producției impune și rezolvarea problemei ca­lității materialelor refrac­tare, folosite, în principal, la operația de turnare a oțelului. Apreciem că baza de materii prime necesară fabricației șamotei de ca­litate superioară este ră­masă în­ urmă față de nece­sitățile siderurgiei, în spe­cial, în ceea ce privește sortarea și înnobilarea ar­gilelor extrase. De aceea, consider necesar ca Minis­terul Minelor să abordeze cu mai multă hotărîre a­­ceastă problemă pentru a o­­ rezolva în cel mai scurt timp posibil. Creșterea producției si­derurgice impune revi­zuirea și îmbunătățirea condițiilor fundamentale care reglementează dis­tribuția și consumul de metal. Anumite reglemen­tări stabilite în urmă cu 10—12 ani, perfect va­labile în acel timp, sînt astăzi depășite, consti­tuind o frină în calea a­­provizionării în mod ritmic cu metal a tuturor consu­matorilor, influențînd ne­gativ și folosirea rațională a agregatelor din siderur­gie. O problemă importantă pentru întreprinderile si­derurgice o constituie fluc­tuația încă mare a cadre­lor, îndeosebi a celor cu pregătire superioară. Con­sider ca deosebit de preți­oasă indicația cuprinsă in cuvintul tovarășului Nico­lae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind importanța pe care o are aplicarea justă a po­liticii partidului de cointe­resare materială a oameni­lor muncii pentru înfăptui­rea prevederilor­, cincinalu­­lui, și pentru progresul,eco­nomiei noastre. Este firesc ca acela, care are dragoste de muncă, de întreprinde­rea în care lucrează, să fie stimulat și prețuit. Tot­odată, este logic ca cei că­rora nu le place munca să răspundă pentru faptele lor. Propun ca pentru sta­bilizarea cadrelor din sec­torul siderurgic, în special a celor cu pregătire superi­oară, să se adopte un sis­tem de cointeresare mai bună pentru ca acestea să lucreze neîntrerupt în uni­tățile direct productive și a-și aduce astfel o cea mai mare contribuție la rezol­varea diferitelor probleme complexe ale producției. Sunt întru totul de acord cu proiectul de­ lege pri­vind dezvoltarea econo­miei naționale pe perioada 1966—1970. Cuvântul deputatului Remus Răduleț Cercetătorii științifici, a­ a căror activitate are un rol însemnat previziunea pe baze statistice, apreci­ază în mod deosebit efor­tul făcut de partid pentru conducerea planificată pe­­ termen de mai mulți ani economiei naționale, fiindcă aceasta asigură sta­bilitatea necesară în muncă, dă producției perspectiva de care are nevoie pentru asigurarea mijloacelor do­cumentației tehnico-econo­­mice și a proiectelor pen­tru viitoarele obiective, punând astfel în evidență superioritatea economiei noastre socialiste. Oamenii de știință au participat efectiv, cu entu­ziasm și satisfacție, la alcă­tuirea planului de stat și cu deosebire a secțiunii sale privitoare la cerceta­rea științifică. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus la Con­sfătuirea constructorilor de mașini că sînt­ necesare e­­forturile unite ale cercetă­torilor și proiectanților din institutele departamentale și laboratoarele uzinale, din institutele și învățămîntul Academiei superior, pentru înlăturarea în tim­pul cel mai scurt a rămîne­­rilor în urmă din anumite domenii ale cercetării. In lumina prevederilor Directivelor Congresului al IX-lea al partidului, aten­ția membrilor Academiei s-a concentrat, in sesiunea anuală din aprilie, asupra căilor de valorificare a re­zultatelor cercetărilor din domeniul științelor tehnice și ale naturii, pentru nevo­ile producției. Darea de seamă a Academiei pe anul 1965 releva numărul res­­trîns al temelor cu finali­tate aplicativă, absența u­­nei corelații mai strînse între rezultatele cercetării fundamentale și cercetarea aplicativă din același do­meniu. Planului de cerce­tări al Academiei i s-au a­­dus îmbunătățiri din acest punct de vedere. Ele se re­flectă și în structura celor 51 de teme cuprinse în pro­iectul planului de stat pe anii 1966-1970. Pornind de la sarcina principală ce i-a fost încre­dințată de partid și guvern, Consiliul Național al Cer­cetării Științifice a antre­nat întreaga noastră rețea de unități cu sarcini știin­țifice în elaborarea și ana­lizarea propunerilor pen­tru tematica de cercetare, în stabilirea principalelor direcții de dezvoltare a științei în următorii cinci ani. Peste 600 de specia­liști din producție, eco­nomiști, cercetători, ca­dre universitare, acade­micieni și cadre de con­ducere din ministere au dezbătut în comun, în Co­misiile de ramură ale con­siliului, programul cercetă­rii științifice, legătura sa cu planul economic de stat, cu cerințele de dezvoltare ale științei și tehnicii. Prin munca lor, 480 de teme din toate domeniile au fost în­scrise in planul de stat, în locul celor 150 de teme pro­puse inițial de organizații­le centrale ce au unități de cercetare. Atenția Consiliului Na­țional al Cercetării Științi­fice este îndreptată în prin­cipal pe problemele hotă­­rîtoare nominalizate in programul unitar al cerce­tării — și în primul rind spre cele cuprinse în pla­nul de stat. In preocupa­rea de a spori contribuția pentru producție a cercetă­rii unor teme cuprinse în planul unitar, Consiliul Na­țional al Cercetării Științi­fice a stabilit cu Comitetul de împreună Stat al Planificării un număr de probleme care implică o concentrare puternică a forțelor de cercetare din mai multe unități, cum sunt coroziunea, cataliza­torii, apele reziduale sau echilibrul biologic în Delta Dunării, și urmărește di­rect desfășurarea muncii pentru rezolvarea acestor probleme­­ de mare însem­nătate economică. De mare însemnătate e­­conomică secțiunea pentru știință a proiectului de plan, a spus vorbitorul, prevede suma de 1923 milioane lei pentru in­vestițiile din perioada 1966 —1970, față de cele de 1 500 milioane din Directi­ve, ceea ce creează posibi­litatea extinderii și moder­nizării unor institute de cercetare și a înființării de institute noi. Planul de stat prevede creșterea numărului de oa­meni ai muncii cuprinși în cercetare, de la 42 600 în anul 1965 până la cca. 55 000 în 1970­. Rezultă de aici o sarcină de mare răspunde­re pentru crearea de con­diții adecvate pentru cerce­­­­­tători, pentru formarea ca­drelor de cercetare nece­sare în vechile și noile sec­toare, răspundere care re­vine ,atît ministerelor­­ pro­ductive cit și Academiei"și" Ministerului Invățăm­imu­­lui. Oamenii muncii din uni­tățile­ de ccercetare, de stu­dii. . .și'­ proiectare înțeleg să-și desfășoare activitatea în condiții și cu rezultate demne de epoca în care trăim­­— contribuind ast­­­fel la­­ ridicarea României socialiste spre culmile tot­ mai înalte ale civilizației și culturii. Cuvintul depus Clement Rusu Proiectul planului cin­cinal pe care-l dezbatem asigură o continuă dezvol­tare armonioasă regiunii Cluj. Producția globală va ajunge în anul 1970 la circa 12 miliarde lei; volumul investițiilor pe cincinal de­pășește 8,5 miliarde lei, din care circa 4 miliarde lei pentru industrie. ■ Dezvoltarea industriei regiunii în cincinal va du­ce la creșterea numărului de salariați ocupați în in­dustrie cu 19 la sută. Am­plasarea unor noi între­prinderi industriale în ra­ioanele Bistrița și Cîmpeni, alături de cele realizate în perioadele anterioare la Gherla, Dej, Aiud și dez­voltarea unor unități din alte raioane și orașe face ca repartizarea forțelor de producție să fie în concor­danță cu cerințele, asigu­rînd valorificarea superi­oară a resurselor naturale, r­idicarea nivelului econo­mic și social-cultural al raioanelor și orașelor regi­unii. In cadrul investițiilor pentru învățămînt se acor­dă o atenție deosebită ora­șului Cluj, ca puternic cen­tru universitar, prin cons­truirea a noi cămine, care vor spori capacitatea de cazare pentru studenți cu peste 3 500 de locuri, a unei noi cantine de mare capa­citate, prin începerea cons­trucției unor noi clădiri pentru Institutul politehnic și Institutul agronomic și a altor obiective menite să contribuie la dezvoltarea învățămîntului superior, la asigurarea unor condiții de studiu și de trăi mai bune pentru studenți. Un volum însemnat din inve­stițiile social-culturale va fi alocat pentru cons­truirea a circa 15 000 de apartamente, care vor­­ îm­bunătăți­­ condițiile de lo­cuit, îndeosebi în orașele Cluj și Turda. După ce a arătat realiză­rile obținute în domeniul edilitar gospodăresc vorbi­torul a spus : ." Planul cincinal prevede dezvoltarea în continuare a industriei locale din regiu­nea noastră, a cărei pro­ducție în 1970 va depăși valoarea de peste 1 miliard lei, cu un spor de circa 81 la sută față de 1965 . Așa cum s-a subliniat în cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plena­ră a C.C. al P.C.R., activita­tea întreprinderilor de in­dustrie locală se va orienta spre producția de serie mică, intr-un sortiment cit mai variat, precum și spre lărgirea și îmbunătățirea prestațiilor pentru popu­lație, spre adaptarea lor la cerințele actuale. In urmă­torii ani vom mari cu cel puțin 300 numărul produ­selor solicitate de cumpă­rători. Vor fi realizate noi tipuri de mobilier:mic, cu linie modernă, obiecte din mase plastice, articole <de uz casnic și gospodăresc,­­ produse, alimentare și alte­­­­­le. Vom da o atenție deose­­­­bită infiltrțării'tîe centrerifs- ii comandă,­ în special pentru i( executarea de mobilă, atît * pentru satisfacerea cerin­­­­țelor’ populației! cit și pen- - *•­tru livrări la export, în legătură cu realizarea sarcinilor ce ne revin pri­ ț ”vind dezvoltarea industriei ș­­i locale și a prestațiilor că­­tre populație, solicităm un­­ sprijin­­ mai activ din partea­­ u­nor organe centrale și­­ în special din partea Co­­­­mitetului de Stat'al Plani­­­­ficării, privind mai buna - corelare a cotelor și sorti­­­­mentelor de materii prime­­ și materiale ce ni se alocă cu sarcinile de producție, îndeplinirea cu succes a­­ sarcinilor care stau în fața industriei locale a regiunii necesită să i se­ acorde o mai­­ mare atenție repartizării­­ de cadre tehnice și econo­mice cu studii superioare și­ pentru economia locală. Exprimînd devotamentul unanim al­ oamenilor mun­.T­oți români, maghiari, ger­­­­mani și de alte naționalități­­; din regiunea­" Cluj față î de politica partidului și a statului nostru" și recunoș­■»fii’di , s. ..... Șt­­ința pentru sprijinul per­manent , acordat dezvoltă­­­rii­­ economice a regiunii­­ noastre, asigur sesiunea“"­­ț Marii Adunări­­ Naționale ! că ne vom mobiliza toate forțele pentru realizarea și­­ * depășirea sarcinilor ce ne­­ revin din planul cincinal. ■' . .ir Cuvintul deputatului Nicolae Doggendorf - îndeplinirea sarcinii tra­sate de Plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 noiem­­­­brie 1965, ca S.M.T.-urile să diversifice mecanizarea lucrărilor, acordînd un pu­ternic sprijin tehnic coo­perativelor agricole, a con­stituit una din preocupări­le de bază ale unității noastre. Noi am înțeles im­portanța acestei sarcini și ne-am străduit să sprijinim cooperativele agricole de producție în mecanizarea muncilor grele din secto­rul zootehnic, în aducerea apei în fiecare grajd, în prepararea hranei, în re­coltarea mecanizată a fura­jelor fibroase și păstrarea acestora. De asemenea, un sprijin substanțial am a­­cordat cooperativelor agri­cole de producție în rezol­varea problemelor legate de fertilizarea terenurilor cu îngrășăminte naturale, lucrare de mare volum, a­­daptînd în acest scop o se­rie întreagă de mașini. Cu toate aceste adaptări, noi nu putem satisface inte­gral cererile cooperative­lor agricole pentru efectu­area lucrărilor amintite. Este necesar să se urgen­teze introducerea în fabri­cația de serie și livrarea unor utilaje necesare pen­tru administrarea îngrășă­mintelor naturale solide și lichide, a amendamentelor, a unor mașini pentru trac­toarele cu putere sporită , a unor echipamente adap­tate pe mașinile existente pentru aplicarea de îngră­șăminte chimice și sub­stanțe de combatere a dău­nătorilor și buruienilor , a combinelor de recoltat po­rumb, fiind mult­­­ rămași in urmă față de cerințele mecanizării acestei lucrări. De asemenea, pentru folo­sirea mai completă a trac­toarelor și a forței de mun­că în perioadele cînd aces­tea sunt disponibile de la lucrările agricole, propun să se analizeze posibilita­tea de a efectua și alte lu­crări, cum sunt cele de îm­bunătățiri funciare, de transporturi, de întreținere și reparare a drumurilor etc, solicitate de diferiți beneficiari. Recent, Consiliul de Mi­niștri a emis o hotărî­re cu privire la repararea mași­nilor proprietate a coope­rativelor agricole de către diferite întreprinderi, prin­tre care și S.M.T.-uri. Vreau să arăt că în această direcție, la stațiunea noas­tră au fost făcuți unii pași încă înainte de apariția hotăririi amintite și am dobîndit o oarecare expe­riență. A­stfel, noi am repa­­­rat un număr tot mai mare de mașini agricole ale coo­pera­tivelor, fie, prin­ ate­lierul stațiunii,­fie prin a­­telierele, mobile, ...care, de­servesc, brigăzile de trac­toare, în vederea folosirii judicioase a­ mecanizatori­lor și în perioada' timpului_ nefavorabil .' lucrărilor cimp, propunem, să se str­în*­hieze înființarea la sediile brigăzilor de tractoare a unor mici ateliere înzes­trate cu­ cele necesare, care să efectueze îngrijiri, revi­­­z­i și mici reparații atît la utilajele S.M.T. cit și la cele ale cooperativelor a­­gricole. Perspectiva luminoasă a cincinalului ne , impune ..să luăm măsuri organizatori­­­ce și tehnice care să asi­gure realizarea­­ sarcinilor mărețe ce ne stau în față, în scopul dei^oirifirii pro­­­­ducției agricolă, “a creșterii nivelului d­e trăi al poporu­lui nostru. In numele me­canizatorilor noștri și al alegătorilor pe care îi re­prezint, asigur “Marea A­­­dunăre Națională că nu­­ vom precuceți nici un efort a pentru, traducerea în viață planului­­­­ cincinal, pe“ care-1 votez cu toată in­­­ crederea. Cuvintul deputatului Dumitru . Realizările obținute pînă acum reprezintă o temelie trainică pentru îndeplini­rea prevederilor viitorului cincinal. Aceste realizări constituie totodată o dova­dă a realismului planurilor noastre economice, o expre­sie a concordanței dintre cerințele obiective de dez­voltare și posibilitățile efective, materiale și finan­ciare, de care dispune eco­nomia noastră națională. In anii sesenalului în­cheiat, regiunea Suceava, în trecut mult rămasă în urmă din punct de vedere economic și cultural-social, a cunoscut o însemnată dezvoltare. Volumul pro­ducției globale industriale a sporit de peste două ori față de 1959. Au fost con­struite 20 de noi întreprin­deri și secții. Realizări însemnate au fost obținute în cursul se­­senalului și în domeniul dezvoltării producției agri­cole, vegetale și animale, în construcția de locuințe, școli, policlinici, spitale și alte unități social-culturale. Regiunea Suceava a bene­ficiat astfel din plin de roa­dele înfăptuirii politicii În­țelepte a partidului și sta­tului nostru de dezvoltare echilibrată a economiei na­ționale pe ansamblu, de re­partizare justă a forțelor de producție pe întreg teri­toriul țării, de ridicare per­manentă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Desigur că în această pe­rioadă bogată în mărețe înfăptuiri s-au manifestat și o serie de neajunsuri și greutăți, printre care insu­ficiența cadrelor cu califi­care superioară, utilizarea capacităților de producție existente și a spațiilor pro­ductive nu este pe măsura posibilităților. De rezolva­rea acestor probleme va trebui să ne ocupăm în vii­tor cu mai multă grijă. Prin proiectul planului cincinal, și regiunii Sucea­va i se deschid perspective­­ frumoase. Producția globa­­lă industrială va crește în anul 1970 cu­ 62 .laișută față de anul­ 1965. .Volumul­­ de­­ investiții ce se alocă re­giunii noastre este de circa 5,7 miliarde­­ lei. Printre obiectivele mai importante care vor fi construite sau dezvoltate în cursul cinci­nalului, aș dori să amintesc Complexul minier Leșul Ursului-Fundul Moldovei, Fabrica­­ de­­ [UNK] mobilă de lă* C­im­pu­l­un­g Mold­o­ven­es­c, fabricile de,plăci fibrolem­­­­noase,, de ,trișota­ie, încăl­­­­­ț amin­te de la Suceava, Fa­brica de covoare de la Ră­­­­­dăuți. Fabrica de blănuri tricotate de la Fălticeni. O mare bogăție a regiu­n­i.u­nii Suceava, că și a raio­nului Fălticeni, în care ,trat­a desfășor munca, este fon­­­d­­dul forestier. Pentru valo­­rificarea­ lui mai avem mul­te de făcut, spre a ajunge la nivelul cerințelor pe care partidul ni le pune­ ii-­o fată.­­Pentru obținerea unui­ volum mare? de masă lem­noasă, de calitate mai bună,­­­la hectarul de pădure , este necesar ca Ministerul Eco­­­nomiei Forestiere să regle*­e­menteze mai precis proble­­­­me ca : timpul optim de exploatare a arboretelor in­­ funcție­ de specie și climat, ■ [UNK] [UNK]' respectîndu-se condițiile pentru a asigura regenera­rea naturală maximă ;-m­o*. s, dalitatea conducerii -arbo- ■ '­ . (Continuare in pag.' 4-oj

Next