Munca, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5798-5824)
1966-07-01 / nr. 5798
Dezbaterile sesiunii Marii Adunări Naționale Cuvântul deputatului Constantin Dragan Actuala sesiune a Marii Adunări Naționale este chemată să dea putere de lege planului cincinal pentru perioada 1966—1970, care prin nivelul producției, ritmul și proporțiile prevăzute înmănunchează o intensă și vastă activitate a conducerii de partid stat, pe linia îmbunătățișirii și perfecționării continue a planificării și conducerii economiei, orientării eforturilor poporului nostru spre rezolvarea problemelor hotărâtoare ale măreței opere de edificare a societății noastre socialiste. Examinat temeinic, pe ramuri, ministere și sfaturi populare, fundamentat științific pe baza condițiilor și posibilităților reale de care dispune economia, planul cincinal pe care »intem chemați să-l discutăm și să-l aprobăm este o expresie puternică a muncii și gîndirii colective, constituie pe bună dreptate un plan al întregului popor, orientat cu claritate de politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă a țării, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartizarea judicioasă a forțelor de producție pe teritoriul țării, vor ridica la o viață economică și culturală activă toate raioanele țării, dintre care încă 70 vor primi o bază industrială , vor situa patria noastră, la sfirșitul acestui cincinal, în rîndul țărilor cu o economie dezvoltată. Amploarea dezvoltării economiei este susținută de volumul investitiilor prevăzute în cincinal, de peste 280 miliarde lei — egal cu fondurile alocate in ultimii 15 ani, ceea ce exprimă in mod elocvent forța economică la care a ajuns țara noastră, potențialul de care dispunem pentru a face noi și însemnați pași înainte pe drumul desăvirșirii construcției socialiste. înseși realizările pe cele 5 luni ale primului an al cincinalului dovedesc că am pornit bine. îndeplinirea cu 102,2 la sută a planului producției industriale și obținerea peste prevederi a unei producții de 1,5 miliarde lei — realizări care se apropie de angajamentele luate de întreprinderi în întrecerea socialistă pe întregul an — exprimă realismul planurilor noastre, entuziasmul și hotărîrea oamenilor muncii de a înfăptui obiectivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase pe care le-a deschis Congresul al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute în planul cincinal reprezintă și pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a capacității lor organizatorice, în vederea stimulării inițiativei creatoare și a spiritului gospodăresc al maselor pentru folosirea cit mai rațională a mijloacelor materiale și bănești de care dispune economia noastră. o în aceste condiții capătă importanță deosebită examinarea atentă de către ministere, în colaborare cu uniunile sindicale, măsurilor care trebuie să fie a luate pentru înlăturarea unor neajunsuri care s-au manifestat în anii trecuți privind nominalizarea planului, asigurarea repartițiilor de materiale și a unei aprovizionări ritmice. Încheierea contractelor cu beneficiarii și respectarea planurilor de cooperare, stabilirea consumurilor specifice și a criteriilor de determinare a calității, aplicarea corectă a cointeresării materiale. De mare însemnătate pentru activitatea sindicatelor sunt îndrumările cuprinse in cuvintarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Reunind în rîndurile lor pe principalii făuritori ai bunurilor materiale, sindicatele vor desfășura o intensă activitate organizatorică și cultural-educativă în rândul oamenilor muncii pentru dezvoltarea conștiinței lor socialiste, a atitudinii înaintate față de muncă, a răspunderii pentru realizarea planurilor de producție. întărind colaborarea cu conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sindicale vor organiza periodic dezbaterea principalelor probleme ale activității economice și de producție din fiecare întreprindere, atrăgînd masele la conducerea și organizarea producției, la exercitarea opiniei colective, generalizând experiența înaintată a oamenilor muncii. Folosind mai bine formele de influențare obștească, sindicatele vor milita și în viitor pentru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor neglijenți, indisciplinați, din vina cărora se produc rebuturi, avarii, mărfuri de calitate necorespunzătoare și pierderi de orice natură, popularizînd totodată pe toți acei care prin exemplul lor dau dovadă în muncă de conștiinciozitate și răspundere față de îndeplinirea sarcinilor. Sindicatele vor sprijini măsurile menite să cointereseze material pe fiecare om al muncii la îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, concomitent cu întărirea răspunderii materiale atît a muncitorilor cît și a conducătorilor producției. Folosind prilejul apropiatelor conferințe pe țară ale uniunilor pe ramuri de producție ale sindicatelor, a căror menire este să analizeze activitatea din ultimii cinci ani și să stabilească sarcinile de viitor ale sindicatelor respective, în problemele specifice de ramură, ne propunem să asigurăm o largă dezbatere a obiectivelor actualului plan cincinal, să acordăm o deosebită atenție măsurilor ce trebuie luate pentru creșterea contribuției sindicatelor și a maselor largi de oameni ai muncii la îmbunătățirea organizării producției, la descoperirea și valorificarea cât mai deplină a rezervelor interne și la sporirea eficienței activității economice. Dezvoltarea rapidă a economiei naționale, diversificarea producției, asimilarea și introducerea în fabricație a unor noi tipuri de mașini, instalații complexe și produse noi, extinderea procedeelor tehnologice avansate, a mecanizării și automatizării producției, impun necesitatea asigurării unor cadre temeinic pregătite, capabile să stăpinească și să folosească tehnica noua cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre. Proiectul planului cincinal prevede că din cei aproape 1 milion de salariați, care urmează să fie angajați în această perioadă, 584 000 vor fi cadre calificate, din care aproximativ 334 000 vor fi muncitori calificați prin școli. Pregătirea temeinică a tuturor acestor cadre, ca și creșterea calificării actualilor muncitori, impun sporirea preocupării tuturor factorilor chemați să-și aducă contribuția la această direcție. Sarcina dată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind sporirea numărului de elevi și a duratei de școlarizare prin școlile profesionale pentru meseriile de mare complexitate, concomitent cu scurtarea duratei de școlarizare la meseriile mai puțin complexe pune în fața uniunilor sindicatelor pe ramuri îndatorirea de a examina, împreună cu ministerele, cerințele actuale și de perspectivă, a ajuta la stabilirea măsurilor pentru pregătirea acestor cadre și a urmări modul în care absolvenții sunt repartizați și folosiți în întreprinderi. Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspunderea ministerelor și conducerilor întreprinderilor pentru buna organizare și desfășurare a cursurilor de ridicare a calificării, să se asigure cainteresarea materială a lectorilor care predau la aceste cursuri. Vom sprijini conducerile ministerelor și întreprinderilor în organizarea cursurilor de calificare, care a specializare și ridicalificării și vom lărgi totodată propaganda cunoștințelor tehnice, economice și de cultură generală în rîndul salariaților prin formele obștești de care dispun sindicatele. Sarcinile complexe ale cincinalului impun necesitatea ca Ministerul Invățămîntului și ministerele de resort, cu sprijinul uniunilor sindicatelor pe ramuri de producție, să urgenteze elaborarea noii reglementări privind pregătirea cadrelor. Consecvența cu care partidul nostru realizează politica sa economică se reflectă deopotrivă în grija pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor. Importantele fonduri alocate pentru dezvoltarea bazei materiale necesară acțiunilor socialculturale însumează pe întregul cincinal cifra de 9,3 miliarde lei, depășind prevederile din Directivele Congresului al IX-lea P.C.R. cu suma de 1,3 milliarde lei. Se vor construi 300 000 apartamente, circa noi localuri pentru instituțiile de învățămînt, artă și cultură, numeroase spitale și policlinici moderne, noi complexe sanatoriale și de odihnă în stațiunile balneo-climaterice și altele, care vor asigura un grad tot mai înalt de cultură și de învățămînt, de îngrijire și reconfortare a sănătății oamenilor muncii, intr-un cuvînt un trai tot mai civilizat pentru cei ce muncesc și familiile lor. In contextul măsurilor prevăzute în actualul plan cincinal pe linia ridicării continue a nivelului de trai — alături de importantele mijloace materiale alocate de stat — se înscriu și sumele ce depășesc peste o jumătate de miliard lei, provenite din fondurile sindicatelor și cele de asigurări sociale. Aceste fonduri sunt destinate pentru lărgirea bazei de tratament și odihnă în stațiunile balneo-climaterice, pentru construirea unei tabere de copii pe litoral, a cărei primă etapă de 3 000 locuri va intra în funcțiune încă în acest cincinal, a 18 edificii culturale ale sindicatelor în marile centre industriale și orășenești, precum și numeroase săli necesare desfășurării activității culturale în întreprinderile și noile combinate, ceea ce va permite dezvoltarea in continuare a activității culturale de masă. Ca o manifestare a grijii partidului și statului, respectului față de cei care a ani de-a rîndul și-au adus contribuția lor valoroasă la făurirea valorilor materiale și spirituale ale societății noastre,în actualul plan cincinal sunt prevăzute importante sume pentru îmbunătățirea tuturor categoriilor de pensii. Potrivit prevederilor, pensiile se vor majora începînd de la 1 ianuarie 1967, în medie cu 24 la sută, față de anul 1966. Sindicatele se angajează să-și aducă întreaga contribuție la această importantă acțiune. An de an, mijloace tot mai importante alocă statul nostru pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, protecția muncii fiind o problemă de stat. Existența încă în unele întreprinderi a unor accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale implică întărirea în continuare a răspunderii tuturor factorilor, luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea unor condiții care să înlăture cauzele care pot provoca accidente. Organele și organizațiile sindicale vor întări controlul obștesc asupra respectării legislației de protecția muncii, vor intensifica munca de educație în rîndul tuturor salariaților pentru respectarea riguroasă a tuturor normelor de tehnica securității și igienă a muncii. Reprezentând interesele maselor largi de salariați, sindicatele vor intensifica controlul obștesc asupra unităților de deservire a populației, vor veghea la aplicarea și respectarea cu strictețe a legislației de salarizare și a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin contribuția la îmbunătățirea și respectarea legislației muncii. Și eu, ca și ceilalți deputați, îmi exprim deplinul acord cu prevederile planului cincinal, avînd ferma convingere că cifrele vor deveni fapte, la a căror realizare ne vom aduce contribuția în mod activ. Asigurarea Adunare Națională că Uniunea Generală a Sindicatelor, care cuprinde milioane de salariați membri de sindicat, va munci cu pasiune și își va aduce din plin aportul la creșterea continuă a potențialului economic al țării, la folosirea cit mai judicioasă a resurselor materiale, pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper și luminos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Cuvintul deputatului Gheorghe Roșu In actualul cincinal, economia regiunii Bacău va înregistra noi pași pe drumul neîntreruptei sale dezvoltări, fiind prevăzute să intre în funcțiune noi capacități de producție ale industriei chimice și ale sectorului de industrializare a lemnului. Experiența dobîndită cu prilejul construirii și dării în folosință, în anii sesenalului, a altor obiective industriale, ne-a arătat că terminarea și punerea funcțiune la termenele preîn văzute în planul de stat, sau chiar înainte de termen, a capacităților de producție sînt condiționate de elaborarea la timp a proiectelor și documentațiilor, de judicioasa corelare a graficelor de lucrări cu termenele de livrare a utilajelor și instalațiilor din țară și din import, de urmărirea cit mai operativă a execuției lucrărilor. Atunci cînd nu se respectă însă aceste condiții esențiale în realizarea investițiilor, cînd organele centrale, ministerele nu intervin cu operativitate pentru coordonarea eforturilor și pentru rezolvarea unor neajunsuri, survin deficiențe concretizate în ultimă instanță în nerespectarea termenelor prevăzute în grafic și în planul de stat. Un exemplu recent, concludent în această direcție, îl constituie lucrările de extindere a capacității de producție la Uzina de fire și fibre sintetice Săvinești. Datorită unor defecțiuni de genul celor amintite s-au produs întîrzieri la punerea în funcțiune, și, cu toate eforturile constructorilor, rămînerile în urmă au fost numai în parte recuperate. Măsura luată de conducerea partidului, de a se elabora planul cincinal cu defalcarea sarcinilor pe ani, pe ministere și întreprinderi, deschidereale posibilități de îmbunătățire activității în toate direcțiile, dar mai ales pentru realizarea la termenele prevăzute a noilor obiective. Sunt convins că o dată cu aprobarea de către sesiunea Marii Adunări Naționale a planului pe cinci ani prin cunoașterea în perspectivă a ceea ce avem de îndeplinit, se va putea face o judicioasă punere de acord a termenelor de dare în funcțiune cu datele cînd documentațiile tehnice și furniturile trebuie să fie pe șantiere. Va trebui să folosim cu mai bine aceste condiții, să perfecționăm permanent procesul de înfăptuire a investițiilor. In acest sens, pentru unul din marile obiective prevăzute a fi construite în cincinal în regiunea Bacău, fabrica de melană și fire cord din cadrul Uzinei de fire și fibre sintetice Săvinești, este absolut necesar ca organele de stat să studieze și să găsească posibilitatea devansării termenului de începere a lucrărilor cu circa 3 luni, cerință impusă de necesitatea continuității în activitatea grupului de șantiere Săvinești. In legătură cu activitatea de punere în valoare investițiilor, un aspect pe a care-l consider foarte important este atingerea parametrilor proiectați ai noilor capacități de producție. Multe din instalațiile puse în funcțiune în desenal în regiunea noastră au atins principalii indici prevăzuți în proiect. Dar mai avem și unele obiective importante, la care parametrii proiectați nu au fost realizați. Printre acestea se numără linia de fabricare a butadienei de la Combinatul de cauciuc sintetic, fabrica de policlorură de vinil de la Combinatul chimic Borzești, instalația de fabricare a acrilonitrilului de la Uzina de fire și fibre sintetice Săvinești. Consider că ministerele, organele centrale de proiectare și avizare au datoria să studieze cu cea mai mare grijă alegerea soluțiilor tehnologice a utilajului noilor investiții. Comitetul regional de partid va avea permanent în atenție realizarea la termen a noilor capacități de producție și a parametrilor prevăzuți în proiecte, mobilizînd colectivele de proiectanți, constructori, mentori să desfășoare o activitate susținută pentru respectarea termenelor înscrise în planul de stat. Ne vom preocupa de educarea maselor în spiritul întăririi disciplinei in muncă, creării unei opinii de masă a împotriva nepăsării si a neglijentei, asigurînd cele mai bune condiții desfășurării normale a producției în întreprinderile din regiune. Sînt convins că prevederile planului cincinal de dezvoltare a economiei naționale pînă în 1970 vor fi realizate și depășite. Permiteți-mi să transmit celui mai înalt for al țării hotărîrea oamenilor muncii din regiunea Bacău de a îndeplini cu succes importantele prevederi ale planului cincinal. Cuvintul deputatului Neculai Agachi Siderurgiștii hunedoreni sînt hotărîți să respecte întocmai indicațiile conducerii de partid și de stat cu privire la ridicarea nivelului calitativ al oțelurilor aliate, acordînd o intenție deosebită purității, gradului de omogenitate a acestor oțeluri, caracteristicilor de rezistență și tenacitate. Fondurile de investiții acordate pentru construirea unor noi unități, dar mai ales pentru dezvoltarea și modernizarea sectoarelor existente în uzinele de la Hunedoara, Reșița și Brăila, vor asigura producției de oțeluri aliate o bază tehnică puternică, capabilă să răspundă necesităților actuale ale industriei construcției de mașini. Ridicarea nivelului calitativ al producției impune și rezolvarea problemei calității materialelor refractare, folosite, în principal, la operația de turnare a oțelului. Apreciem că baza de materii prime necesară fabricației șamotei de calitate superioară este rămasă în urmă față de necesitățile siderurgiei, în special, în ceea ce privește sortarea și înnobilarea argilelor extrase. De aceea, consider necesar ca Ministerul Minelor să abordeze cu mai multă hotărîre această problemă pentru a o rezolva în cel mai scurt timp posibil. Creșterea producției siderurgice impune revizuirea și îmbunătățirea condițiilor fundamentale care reglementează distribuția și consumul de metal. Anumite reglementări stabilite în urmă cu 10—12 ani, perfect valabile în acel timp, sînt astăzi depășite, constituind o frină în calea aprovizionării în mod ritmic cu metal a tuturor consumatorilor, influențînd negativ și folosirea rațională a agregatelor din siderurgie. O problemă importantă pentru întreprinderile siderurgice o constituie fluctuația încă mare a cadrelor, îndeosebi a celor cu pregătire superioară. Consider ca deosebit de prețioasă indicația cuprinsă in cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind importanța pe care o are aplicarea justă a politicii partidului de cointeresare materială a oamenilor muncii pentru înfăptuirea prevederilor, cincinalului, și pentru progresul,economiei noastre. Este firesc ca acela, care are dragoste de muncă, de întreprinderea în care lucrează, să fie stimulat și prețuit. Totodată, este logic ca cei cărora nu le place munca să răspundă pentru faptele lor. Propun ca pentru stabilizarea cadrelor din sectorul siderurgic, în special a celor cu pregătire superioară, să se adopte un sistem de cointeresare mai bună pentru ca acestea să lucreze neîntrerupt în unitățile direct productive și a-și aduce astfel o cea mai mare contribuție la rezolvarea diferitelor probleme complexe ale producției. Sunt întru totul de acord cu proiectul de lege privind dezvoltarea economiei naționale pe perioada 1966—1970. Cuvântul deputatului Remus Răduleț Cercetătorii științifici, a a căror activitate are un rol însemnat previziunea pe baze statistice, apreciază în mod deosebit efortul făcut de partid pentru conducerea planificată pe termen de mai mulți ani economiei naționale, fiindcă aceasta asigură stabilitatea necesară în muncă, dă producției perspectiva de care are nevoie pentru asigurarea mijloacelor documentației tehnico-economice și a proiectelor pentru viitoarele obiective, punând astfel în evidență superioritatea economiei noastre socialiste. Oamenii de știință au participat efectiv, cu entuziasm și satisfacție, la alcătuirea planului de stat și cu deosebire a secțiunii sale privitoare la cercetarea științifică. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus la Consfătuirea constructorilor de mașini că sînt necesare eforturile unite ale cercetătorilor și proiectanților din institutele departamentale și laboratoarele uzinale, din institutele și învățămîntul Academiei superior, pentru înlăturarea în timpul cel mai scurt a rămînerilor în urmă din anumite domenii ale cercetării. In lumina prevederilor Directivelor Congresului al IX-lea al partidului, atenția membrilor Academiei s-a concentrat, in sesiunea anuală din aprilie, asupra căilor de valorificare a rezultatelor cercetărilor din domeniul științelor tehnice și ale naturii, pentru nevoile producției. Darea de seamă a Academiei pe anul 1965 releva numărul restrîns al temelor cu finalitate aplicativă, absența unei corelații mai strînse între rezultatele cercetării fundamentale și cercetarea aplicativă din același domeniu. Planului de cercetări al Academiei i s-au adus îmbunătățiri din acest punct de vedere. Ele se reflectă și în structura celor 51 de teme cuprinse în proiectul planului de stat pe anii 1966-1970. Pornind de la sarcina principală ce i-a fost încredințată de partid și guvern, Consiliul Național al Cercetării Științifice a antrenat întreaga noastră rețea de unități cu sarcini științifice în elaborarea și analizarea propunerilor pentru tematica de cercetare, în stabilirea principalelor direcții de dezvoltare a științei în următorii cinci ani. Peste 600 de specialiști din producție, economiști, cercetători, cadre universitare, academicieni și cadre de conducere din ministere au dezbătut în comun, în Comisiile de ramură ale consiliului, programul cercetării științifice, legătura sa cu planul economic de stat, cu cerințele de dezvoltare ale științei și tehnicii. Prin munca lor, 480 de teme din toate domeniile au fost înscrise in planul de stat, în locul celor 150 de teme propuse inițial de organizațiile centrale ce au unități de cercetare. Atenția Consiliului Național al Cercetării Științifice este îndreptată în principal pe problemele hotărîtoare nominalizate in programul unitar al cercetării — și în primul rind spre cele cuprinse în planul de stat. In preocuparea de a spori contribuția pentru producție a cercetării unor teme cuprinse în planul unitar, Consiliul Național al Cercetării Științifice a stabilit cu Comitetul de împreună Stat al Planificării un număr de probleme care implică o concentrare puternică a forțelor de cercetare din mai multe unități, cum sunt coroziunea, catalizatorii, apele reziduale sau echilibrul biologic în Delta Dunării, și urmărește direct desfășurarea muncii pentru rezolvarea acestor probleme de mare însemnătate economică. De mare însemnătate economică secțiunea pentru știință a proiectului de plan, a spus vorbitorul, prevede suma de 1923 milioane lei pentru investițiile din perioada 1966 —1970, față de cele de 1 500 milioane din Directive, ceea ce creează posibilitatea extinderii și modernizării unor institute de cercetare și a înființării de institute noi. Planul de stat prevede creșterea numărului de oameni ai muncii cuprinși în cercetare, de la 42 600 în anul 1965 până la cca. 55 000 în 1970. Rezultă de aici o sarcină de mare răspundere pentru crearea de condiții adecvate pentru cercetători, pentru formarea cadrelor de cercetare necesare în vechile și noile sectoare, răspundere care revine ,atît ministerelor productive cit și Academiei"și" Ministerului Invățămimului. Oamenii muncii din unitățile de ccercetare, de studii. . .și' proiectare înțeleg să-și desfășoare activitatea în condiții și cu rezultate demne de epoca în care trăim— contribuind astfel la ridicarea României socialiste spre culmile tot mai înalte ale civilizației și culturii. Cuvintul depus Clement Rusu Proiectul planului cincinal pe care-l dezbatem asigură o continuă dezvoltare armonioasă regiunii Cluj. Producția globală va ajunge în anul 1970 la circa 12 miliarde lei; volumul investițiilor pe cincinal depășește 8,5 miliarde lei, din care circa 4 miliarde lei pentru industrie. ■ Dezvoltarea industriei regiunii în cincinal va duce la creșterea numărului de salariați ocupați în industrie cu 19 la sută. Amplasarea unor noi întreprinderi industriale în raioanele Bistrița și Cîmpeni, alături de cele realizate în perioadele anterioare la Gherla, Dej, Aiud și dezvoltarea unor unități din alte raioane și orașe face ca repartizarea forțelor de producție să fie în concordanță cu cerințele, asigurînd valorificarea superioară a resurselor naturale, ridicarea nivelului economic și social-cultural al raioanelor și orașelor regiunii. In cadrul investițiilor pentru învățămînt se acordă o atenție deosebită orașului Cluj, ca puternic centru universitar, prin construirea a noi cămine, care vor spori capacitatea de cazare pentru studenți cu peste 3 500 de locuri, a unei noi cantine de mare capacitate, prin începerea construcției unor noi clădiri pentru Institutul politehnic și Institutul agronomic și a altor obiective menite să contribuie la dezvoltarea învățămîntului superior, la asigurarea unor condiții de studiu și de trăi mai bune pentru studenți. Un volum însemnat din investițiile social-culturale va fi alocat pentru construirea a circa 15 000 de apartamente, care vor îmbunătăți condițiile de locuit, îndeosebi în orașele Cluj și Turda. După ce a arătat realizările obținute în domeniul edilitar gospodăresc vorbitorul a spus : ." Planul cincinal prevede dezvoltarea în continuare a industriei locale din regiunea noastră, a cărei producție în 1970 va depăși valoarea de peste 1 miliard lei, cu un spor de circa 81 la sută față de 1965 . Așa cum s-a subliniat în cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., activitatea întreprinderilor de industrie locală se va orienta spre producția de serie mică, intr-un sortiment cit mai variat, precum și spre lărgirea și îmbunătățirea prestațiilor pentru populație, spre adaptarea lor la cerințele actuale. In următorii ani vom mari cu cel puțin 300 numărul produselor solicitate de cumpărători. Vor fi realizate noi tipuri de mobilier:mic, cu linie modernă, obiecte din mase plastice, articole <de uz casnic și gospodăresc, produse, alimentare și altele. Vom da o atenție deosebită infiltrțării'tîe centrerifs- ii comandă, în special pentru i( executarea de mobilă, atît * pentru satisfacerea cerințelor’ populației! cit și pen- - *•tru livrări la export, în legătură cu realizarea sarcinilor ce ne revin pri ț ”vind dezvoltarea industriei și locale și a prestațiilor către populație, solicităm un sprijin mai activ din partea unor organe centrale și în special din partea Comitetului de Stat'al Planificării, privind mai buna - corelare a cotelor și sortimentelor de materii prime și materiale ce ni se alocă cu sarcinile de producție, îndeplinirea cu succes a sarcinilor care stau în fața industriei locale a regiunii necesită să i se acorde o mai mare atenție repartizării de cadre tehnice și economice cu studii superioare și pentru economia locală. Exprimînd devotamentul unanim al oamenilor mun.Toți români, maghiari, germani și de alte naționalități; din regiunea" Cluj față î de politica partidului și a statului nostru" și recunoș■»fii’di , s. ..... Ștința pentru sprijinul permanent , acordat dezvoltării economice a regiunii noastre, asigur sesiunea“"ț Marii Adunări Naționale ! că ne vom mobiliza toate forțele pentru realizarea și * depășirea sarcinilor ce ne revin din planul cincinal. ■' . .ir Cuvintul deputatului Nicolae Doggendorf - îndeplinirea sarcinii trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965, ca S.M.T.-urile să diversifice mecanizarea lucrărilor, acordînd un puternic sprijin tehnic cooperativelor agricole, a constituit una din preocupările de bază ale unității noastre. Noi am înțeles importanța acestei sarcini și ne-am străduit să sprijinim cooperativele agricole de producție în mecanizarea muncilor grele din sectorul zootehnic, în aducerea apei în fiecare grajd, în prepararea hranei, în recoltarea mecanizată a furajelor fibroase și păstrarea acestora. De asemenea, un sprijin substanțial am acordat cooperativelor agricole de producție în rezolvarea problemelor legate de fertilizarea terenurilor cu îngrășăminte naturale, lucrare de mare volum, adaptînd în acest scop o serie întreagă de mașini. Cu toate aceste adaptări, noi nu putem satisface integral cererile cooperativelor agricole pentru efectuarea lucrărilor amintite. Este necesar să se urgenteze introducerea în fabricația de serie și livrarea unor utilaje necesare pentru administrarea îngrășămintelor naturale solide și lichide, a amendamentelor, a unor mașini pentru tractoarele cu putere sporită , a unor echipamente adaptate pe mașinile existente pentru aplicarea de îngrășăminte chimice și substanțe de combatere a dăunătorilor și buruienilor , a combinelor de recoltat porumb, fiind mult rămași in urmă față de cerințele mecanizării acestei lucrări. De asemenea, pentru folosirea mai completă a tractoarelor și a forței de muncă în perioadele cînd acestea sunt disponibile de la lucrările agricole, propun să se analizeze posibilitatea de a efectua și alte lucrări, cum sunt cele de îmbunătățiri funciare, de transporturi, de întreținere și reparare a drumurilor etc, solicitate de diferiți beneficiari. Recent, Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre cu privire la repararea mașinilor proprietate a cooperativelor agricole de către diferite întreprinderi, printre care și S.M.T.-uri. Vreau să arăt că în această direcție, la stațiunea noastră au fost făcuți unii pași încă înainte de apariția hotăririi amintite și am dobîndit o oarecare experiență. Astfel, noi am reparat un număr tot mai mare de mașini agricole ale cooperativelor, fie, prin atelierul stațiunii,fie prin atelierele, mobile, ...care, deservesc, brigăzile de tractoare, în vederea folosirii judicioase a mecanizatorilor și în perioada' timpului_ nefavorabil .' lucrărilor cimp, propunem, să se strîn*hieze înființarea la sediile brigăzilor de tractoare a unor mici ateliere înzestrate cu cele necesare, care să efectueze îngrijiri, revizi și mici reparații atît la utilajele S.M.T. cit și la cele ale cooperativelor agricole. Perspectiva luminoasă a cincinalului ne , impune ..să luăm măsuri organizatorice și tehnice care să asigure realizarea sarcinilor mărețe ce ne stau în față, în scopul dei^oirifirii producției agricolă, “a creșterii nivelului de trăi al poporului nostru. In numele mecanizatorilor noștri și al alegătorilor pe care îi reprezint, asigur “Marea Adunăre Națională că nu vom precuceți nici un efort a pentru, traducerea în viață planului cincinal, pe“ care-1 votez cu toată in crederea. Cuvintul deputatului Dumitru . Realizările obținute pînă acum reprezintă o temelie trainică pentru îndeplinirea prevederilor viitorului cincinal. Aceste realizări constituie totodată o dovadă a realismului planurilor noastre economice, o expresie a concordanței dintre cerințele obiective de dezvoltare și posibilitățile efective, materiale și financiare, de care dispune economia noastră națională. In anii sesenalului încheiat, regiunea Suceava, în trecut mult rămasă în urmă din punct de vedere economic și cultural-social, a cunoscut o însemnată dezvoltare. Volumul producției globale industriale a sporit de peste două ori față de 1959. Au fost construite 20 de noi întreprinderi și secții. Realizări însemnate au fost obținute în cursul sesenalului și în domeniul dezvoltării producției agricole, vegetale și animale, în construcția de locuințe, școli, policlinici, spitale și alte unități social-culturale. Regiunea Suceava a beneficiat astfel din plin de roadele înfăptuirii politicii Înțelepte a partidului și statului nostru de dezvoltare echilibrată a economiei naționale pe ansamblu, de repartizare justă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, de ridicare permanentă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Desigur că în această perioadă bogată în mărețe înfăptuiri s-au manifestat și o serie de neajunsuri și greutăți, printre care insuficiența cadrelor cu calificare superioară, utilizarea capacităților de producție existente și a spațiilor productive nu este pe măsura posibilităților. De rezolvarea acestor probleme va trebui să ne ocupăm în viitor cu mai multă grijă. Prin proiectul planului cincinal, și regiunii Suceava i se deschid perspective frumoase. Producția globală industrială va crește în anul 1970 cu 62 .laișută față de anul 1965. .Volumul de investiții ce se alocă regiunii noastre este de circa 5,7 miliarde lei. Printre obiectivele mai importante care vor fi construite sau dezvoltate în cursul cincinalului, aș dori să amintesc Complexul minier Leșul Ursului-Fundul Moldovei, Fabrica de [UNK] mobilă de lă* Cimpulung Moldovenesc, fabricile de,plăci fibrolemnoase,, de ,trișotaie, încălț aminte de la Suceava, Fabrica de covoare de la Rădăuți. Fabrica de blănuri tricotate de la Fălticeni. O mare bogăție a regiuni.unii Suceava, că și a raionului Fălticeni, în care ,trata desfășor munca, este fonddul forestier. Pentru valorificarea lui mai avem multe de făcut, spre a ajunge la nivelul cerințelor pe care partidul ni le pune ii-o fată.Pentru obținerea unui volum mare? de masă lemnoasă, de calitate mai bună,la hectarul de pădure , este necesar ca Ministerul Economiei Forestiere să regle*ementeze mai precis probleme ca : timpul optim de exploatare a arboretelor in funcție de specie și climat, ■ [UNK] [UNK]' respectîndu-se condițiile pentru a asigura regenerarea naturală maximă ;-mo*. s, dalitatea conducerii -arbo- ■ ' . (Continuare in pag.' 4-oj