Munca, iulie 1966 (Anul 22, nr. 5798-5824)

1966-07-22 / nr. 5816

Anul XXII nr. 5816 vineri 22 iulie 1966 4 pagini 25 bani Fermentul afluxului de idei creatoare Primul popas l-am făcut la Uzina metalurgică, imi­tate care, până mai anii tre­cuți, se număra printre înt­treprinderile criticate pen­tru nerealizarea sarcinilor de plan. Acum situația este alta. — Revirimentul — ne spune Gheorghe Tabue, președintele comitetului sindicatului — se datorește fără îndoială preocupării susținute a întregului co­lectiv pentru îmbunătățirea continuă a activității de producție. Aș vrea să subli­niez că oamenii s-au obiș­nuit să privească munca lor nu numai prin prisma rolu­lui lor de executanți, ci și de organizatori și conducă­tori ai producției. Numeroase fapte vin să confirme afirmația de mai sus. Ne referim, mai cu seamă, la preocupările do­vedite de colectiv pentru îmbunătățirea calității țevi­lor zincate în scopul redu­cerii procentului declasate­lor și sporirii pe această cale a volumului de bene­ficii. Atent la aceste frămîntări ale colectivului, comitetul sindicatului i-a încurajat strădaniile, urmărind în­deaproape înfăptuirea pro­punerilor făcute, ceea ce a atras obținerea primelor rezultate pozitive. In prezent, un colectiv studiază posibilitatea auto­matizării extragerii țevilor din baia de zinc, ceea ce, după spusele inginerului Panaitis Vlahidis, va avea ca rezultat „creșterea sub­stanțială a productivității muncii, îmbunătățirea cali­tății produselor, reducerea consumului specific de zinc și — un fapt deosebit de important — îmbunătățirea condițiilor de muncă“. Probleme importante de producție s-au ridicat și în fața colectivului uzinei de mase plastice. Preocuparea pentru descoperirea și pu­nerea în valoare a rezer­velor existente a devenit și aici cotidiană. Numai în acest an în a­­dunările lunare ale­­ grupe­lor sindicale s-au făcut 60 de propuneri valoroase — îmi spunea Constantin Bunduc — președintele co­mitetului sindicatului. Ex­plicația afluxului crescînd al ideilor cu care oamenii vin în sprijinul îmbunătă­țirii procesului de produc­ție este aceea că noi îi sti­mulăm prin toate mijloa­cele. In afară de faptul că ne îngrijim să se afișeze în secții propunerile reieșite din dezbaterile de la locu­rile de muncă și să se dea la timp răspuns asupra sta­diului îndeplinirii lor, am inițiat de curînd și o emi­siune săptămînală la stația de radioamplificare în care popularizăm cele mai bune propuneri făcute în legă­tură cu producția. Aflăm despre modul cum s-au eliminat astfel golurile de producție, ce apăreau u­­neori, despre rezolvarea problemei garniturilor. în prezent, atenția colectivului este îndreptată spre folo­sirea unei alte rezerve im­portante și anume : adapta­rea instalațiilor existente pentru producerea unui nu­măr mai mare de sortimen­te decît cel prevăzut în IACOB LUPU (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate țările, uniți-vă I ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA In numărul de azi • PE COORDONATELE ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITĂȚII, ÎN­TĂRIRII SIMȚULUI GOSPODĂRESC ȘI CREȘTERII OPERATIVITĂȚII (Conferința Uniunii sindicatelor din instituțiile administrative de stat și sfaturi populare). PRIVIRE IN CĂMARA REZERVELOR INTERNE Conducătorii producției au in grijă nu numai valori materiale și financiare, ci și altele de un fel deosebit, care nu sunt prinse în nici unul din capitolele evidenței contabile, ideile oameni­lor. Despre modul cum sunt fructificate aceste valori potențiale, rod al gîndirii colective, creatoare a maselor, vorbesc rindurile care urmează. Cînd tezaurizarea duce la risipă Craiova estivală • Fiecare acțiune — un punct de atracție • Plăcut, dar și util • Aerul curat și iarba verde nu sunt suficiente • Drumețind după... mijloace de trans­port • Bufetele volante — o raritate Ne aflăm în plină vară. Sălile de spectacole care au găzduit în anotimpul rece multiple manifestări cultural-artistice, deși n-au intrat în ...vacanță, au tot mai puțini oaspeți. Sezonul estival îndeamnă la petrecerea timpului liber în locuri pitorești și atră­gătoare, (parcuri, stadioane, păduri și ștranduri, grădini de vară etc.) participînd la acțiuni cultu­ral-educative și sportive, care să-i reconforteze după orele de muncă și să le îmbogățească viața spirituală. Unde își petrece timpul liber în zilele de repaus, sau după amiezele, craioveanul ? In ce măsură ac­țiunile organizate răspund, prin conținutul și va­rietatea lor tematică, interesului manifestat de oa­menii muncii ? Care este preocuparea organelor lo­cale în această direcție ? La aceste întrebări ne-au răspuns mai mulți muncitori, ingineri și funcțio­nari din localitate. PAVEL VASILE, muncitor la uzinele „Electroputere se — Intenții bune de a asigura o activitate culturală susținută exis­tă și în uzina noastră. Prin grija comitetului sindicatului se organi­zează acțiuni interesan­te. In mod deosebit de plac serile distractive în care de cele mai multe ori, muzica, dansul, poe­zia, sunt bine reprezen­tate. Ajunge însă să treci de poarta uzinei pentru a te edifica asupra unor minusuri în activitatea culturală. Parcurile și grădinile orașului găz­duiesc prea puține ma­nifestări. Se simte ne­voia organizării unei stagiuni de vară în „Parcul poporului“. Pro­gramele care se prezintă în momentul de față sînt cu totul insuficien­te. Am dori să vedem cu mai multă frecven­ță spectacole susținute de formații artistice de amatori ale căror re­pertorii sînt apreciate de publicul craiovean. Mă gîndesc la brigăzile și orchestrele de muzică ușoară de la direcția re­gională C.F.R., Combi­natul chimic, Fabrica de confecții. Curios este și un alt lucru. In (Continuare în pag. 3-a) La întreprinderea mini­eră Hunedoara există pă­rerea că sectorul transpor­turi auto și-ar putea aduce o contribuție și mai însem­nată la realizările colecti­vului dacă ar fi puse în valoare rezervele interne de care dispune. Dar să vedem despre ce este vorba. Aici parcul de autobas­culante, capacitatea fiecă­rei mașini nu sunt bine utilizate. In calea valorifi­cării acestei rezerve stau mai multe neajunsuri. De pildă, deși e bine știut că prelungirea vieții unei ma­șini depinde direct de exploatarea și întreținerea ei, totuși, conducerea în­treprinderii nu a înzestrat atelierul de reparații cu o rampă corespunzătoare din care cauză spălarea, grefa­­rea și executarea altor lu­crări de întreținere nu se pot face în cele mai bune condițiuni. Există o rampă improvizată din traverse de lemn, dar ea nu dă sa­tisfacție. De asemenea, de mai bine de un an de zile se tergiversează amenaja­rea unui șopron, sub care să se facă, pe timp nefa­vorabil, intervențiile cerute de numeroasele reparații accidentale. Propunerea fă­cută în acest sens în a­­dunările de grupă sindicală și în consfătuirile trimes­triale de producție a pri­mit doar un răspuns iniți­al : „S-a notat“ ! Rezolva­rea ei nici acum nu a fost precizată în timp, ca de altfel și a propunerii de a se numi un șef de garaj, care să se ocupe îndeaproa­pe de instruirea curentă a conducătorilor auto, de ur­mărirea exploatării și în­treținerii în bune condiți­­uni a autovehiculelor. Coeficientul de utilizare a parcului auto — și așa destul de scăzut — este puternic diminuat de ne­­concordanța ce există între numărul scriptic al mași­nilor din dotare și prezența practică acestora la lucru, situație a cărei rezolvare depășește competența în­ S. IONESCU (Continuare în pag. 3-a) Pregătire pentru excursia la munte... Foto: GH. VLAD FILIGRAN Fantezie silvestră Bucureștiul căruia (după Ionnescu — Gion) străinii i-au scris numele în osebi­te feluri: Bocoresch, Bokorest, Bocerestya, Bukuresch, Bocoresti, Bucureszti, Bukaresztach, Bokoreschia, Bogrist, Bochioresti, Buk­­uresti, Bucrest, Pogrest, Bukorezcie; a fost ridicat, potri­vit tradiției populare, de către legendarul Bucur Ciobanul: „Bucurel Ciobanul zicea să facă Bucurescii Pe Dîmbovița Că e apă de spălat Și cîmp mare de­ alergat..." Din vechi izvoade și din prețioase gra­vuri de epocă dato­rate unor artiști fran­cezi și nemți pere­grini în Valahia lui Țepeș ori Brîncovea­­nu, orașul ne apare într-adevăr cu „apă de spălat“ („faimoasa gîrlă Dîmbovița" cum GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 3-a) Vizita delegației sindica­telor din țara noastră in R. P. Bulgaria Delegația sindicatelor din țara noastră, condusă de tovarășul Constantin Dră­­gan, președintele Consiliu­lui Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, care face o vizită în R. P. Bulgaria, la invi­tația Consiliului Central al Sindicatelor din țara veci­­nă și prietenă, își continuă călătoria prin țară. După ce a fost oaspetele colecti­vului combinatului petro­chimic din Burgas, delega­ția s-a oprit în regiunea Stara­ Zagora. Aici s-a vi­zitat gospodăria agricolă de stat „V. I. Lenin“, cariera de lignit „Troianovo—1“ și cent­r­ala termoelectrică „Marița-Istok“, cel mai mare centru energetic al Bulgariei. Trecînd în regiunea Plov­div, oaspeții români au vi­zitat marele combinat tex­til „Marița“ din Plovdiv. La sosirea în întreprindere, delegația a fost întîmpina­­tă cu pîine și sare, cu flori și călduroase urări de bun sosit. Aici au fost vizitate principalele secții ale com­binatului, unde oaspeților li s-au împărtășit aspecte din munca și realizările a­­cestui colectiv. In toate popasurile făcu­te în diferite întreprinderi și localități, delegația a fost întîmpinată cu căldură de către conducătorii orga­nelor sindicale, care au prezentat delegației aspec­te din activitatea sindica­telor bulgare. La rîndul ei, delegația noastră a relatat despre preocupările sindi­catelor din Republica So­cialistă România, despre munca harnică a colective­lor întreprinderilor pentru îndeplinirea sarcinilor cin­cinalului. Joi după-amiază, delega­ția sindicatelor din Roma­ I. MOJA C. SINTE (Continuare în pag. 3-a) o nouă reglementare în legătură cu primi­rea, examinarea și rezolvarea cererilor, re­­clamațiilor, sesizărilor și propunerilor cetățenilor. Tinerețea cetății Sucevei Vulturii vor fi privit uimiți pe sub aripa lor. In veacuri de mult apuse, semețele ziduri ale Cetății de scaun a Sucevei. Astăzi, din carlinga păsărilor de oțel, ochiul „vulturesc" al aviatorilor, ale obiec­tivelor aparatelor de fotografiat, îmbrățișează această frumoasă imagine panoramică. In vatra slăvitei cetăți, magistralele confortului urbanistic modern, așează peste colbul de aur al hronicelor moldave, strălucire edilitară. TELEGRAMA Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului EDWARD OCHAB președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăși, VARȘOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România și al între­gului popor român, transmitem poporului frate po­lonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată și plină de abnegație, poporul polonez a obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări re­marcabile în dezvoltarea economiei, științei și cul­turii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că re­lațiile de prietenie trainică și colaborare multilate­rală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, între Partidul Comu­nist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele poporu­lui român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastră sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Repu­blicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next