Munca, august 1966 (Anul 22, nr. 5825-5848)
1966-08-02 / nr. 5825
Anul XXII nr. 5825 marţi 2 august 1966 4 pagini 25 bani BACĂU Din hala de montaj a întreprinderii mecanice Roman a ieşit zilele acestea cea de-a 3 000-a maşinăunealtă pentru întreprinderea de prelucrare a lemnului. In cei 5 ani care au trecut de la reprofilarea întreprinderii romaşcane, colectivul acesteia a reuşit să asimileze şi să introducă în fabricaţia de serie un număr de 28 tipuri de maşini unelte destinate economiei forestiere. Totodată au fost obţinute succese însemnate în ridicarea calităţii produselor, îmbunătăţindu-se necontenit parametrii tehnico-funcţionali ai acestora. GALAŢI La Şantierul naval din Galaţi, noua cală eliberată nu de mult de către constructorii de nave gălăţeni prin lansarea la apă a primului mineralier de 10.200 —12.500 t.d.w. cunoaşte în aceste zile o activitate febrilă. Execuţia celui de al doilea mineralier se află într-o fază destul de avansată , aproape 50 la sută din secţiile navei au fost asamblate, iar primele două etape ale vasului au fost predate pentru sudură. BANAT In noul cartier reşitean „Lunca Bîrzavei“ constructorii şantierului T.R.C. Banat au terminat şi dat recent în folosinţă un nou bloc cu 120 de apartamente. TG. JIU: Bilanţuri diferite Articol în care se vorbeşte despre cauzele rămînerii în urmă a construcţiei fabricii de azbociment din cadrul Complexului Tîrgu Jiu, unde investiţiile alocate în primul trimestru au fost utilizate doar în proporţie de 75 la sută. Sunt relevate, de asemenea, posibilităţile ce pot fi folosite în scopul urgentării lucrărilor. In apropierea oraşului se înalţă impunătoarele edificii ale Complexului de materiale de construcţie, cea mai mare unitate de acest fel din ţară. In timp ce la primele trei linii tehnologice intrate în funcţiune parametrii proiectaţi au fost atinşi, producîndu-se peste prevederi, în primul semestru din acest an, 5 578 tone ciment, construcţia din etapa a doua a rămas în urmă. Aşadar, două bilanţuri. Constructorul — Şantierul 601 al întreprinderii nr. 6 construcţii-montaje Craiova — ar putea să obiecteze, spunînd că, după datele sale, planul valoric al investiţiilor la fabricile de ciment şi de var a fost realizat. Nimeni nu contestă acest lucru. Numai, că la capitolul realizări fizice există o serioasă rămînere în urmă. Să exemplificăm: la schimbătorul de căldură, lucrare principală în ansamblul construcţiei, de 15 zile nu s-a pus „o cărămidă“, sporind rămînerea în urmă faţă de grafic. La platforma de coacere, de la hala morilor de ciment, situaţia este asemănătoare : 20 de zile întîrziere faţă de prevederi. Construcţia fabricii de azbociment este rămasă în urmă. Din suma de 10 073 000 lei planificaţi pentru lucrări în primul semestru s-au realizat doar 7 550 000 lei, ceea ce reprezintă mai puţin de 75 la sută din investiţia alocată. Căror cauze se datoresc rămînerile în urmă ? întrebarea a fost pusă atît beneficiarului, cît şi constructorului. Ing. Marin Stoian, directorul complexului: „Principala cauză, după mine, este aceea că lucrarea de la fabrica de azbociment a început mai tîrziu faţă de grafic, în primul rînd datorită lipsei proiectului". „La ora actuală , ne-a afirmat constructorul, reprezentat de tov. Teodor Păcionea, şeful serviciului planificarea la fabrica de azbociment ne lipseşte documentaţia tehnică pentru NICOLAE BIVOLU DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3-a) Vedere panoramică a noilor construcţii din Piatra Neamţ Foto : M. ALEXE TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAAGHIM TEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletazi din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA 5 de muncă. De la o şedinţă la alta. I • PE MERIDIANELE SOCIALISMULUI — De la Kirdjali 1 la Madan. IN VIATA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE - Stil şi metode 1 1 I 'iirmiTiiiiiiMiniiHiiiiiniiiriiTniinimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinTiiiiiiiiiiniiiiiiiiiillinillllllllHlIlllllllllliyiliiiillJiiiiiilllIliiiiiiiiiiniiiiiiiiilllUCf Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Eforie Nord, au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea C.C. al P.C.R., la convorbiri au participat tovarășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv* al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca au luat parte tovarăşii: Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Danemarca, Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Danemarca. (Agerpres) ★ Vizita in Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. Printre raze.Foto : V. POLIZACHE electrician Bucureşti CUM VA PETRECE ŞI TIMPUL LIBER ? Pentru a investiga modul în care îşi petrec timpul liber oamenii muncii de la două uzine cu profil diferit, am ales Braşovul, citaş cu tradiţii în ale drumeţiei, bogat în monumente istorice. La acestea adăugîndu-se teatrul, cinematografele, muzeele, cluburile şi (din păcate) o singură expoziţie, se părea că vom întîlni pe braşoveni asaltaţi de oferte care mai de care mai plăcute, mai ingenioase, pentru petrecerea orelor libere. Recenta anchetă efectuată (atît direct cît şi prin chestionare) în rîndul a sute de muncitori de la uzinele „Tractorul“ şi „Partizanul roşu“ a relevat o serie de aspecte demne de laudă, cît şi neajunsuri. Ne-am adresat tovarăşului Nichita Petrineac, membru în biroul executiv al Consiliului local al Uniunii Generale a Sindicatelor, care ne-a spus : „Intr-adevăr, în afara celor cinci cinematografe, a Teatrului de Stat şi a muzeelor, în oraşul nostru există o stagiune permanentă în cadrul căreia dau spectacole echipele artistice ale sindicatelor din întreprinderi, pe estradele de la Poiana Nouă şi Poiana Braşov, la cluburi şi săli culturale. De curînd am iniţiat seri distractive cu: prezentări de diapozitive turistice, demonstraţii de dans, scurte concursuri distractive pe diverse teme, prezentarea modei etc. Amintesc şi iniţiativa tinerilor din uzina „Tractorul“ de a organiza drumeţii, iniţiativă care se extinde. In oraş sunt 170 de sindicate, dar nu toate au club propriu. Pentru a veni în ajutorul celor dornici să activeze s-au înfiinţat şase centre cu instructori unde pot să se pregătească toţi tinerii din întreprinderile fără cluburi“. Mai multe excursii! Cea mai frecventă dorinţă înregistrată în ancheta noastră a fost: „Mai multe excursii“. La „Tractorul“ anul acesta se vor organiza drumeţii pentru circa 1 800 de muncitori. Intr-o regiune cu tradiţii în acest sens, numărul e totuşi mic faţă de cei 13 000 de muncitori ai uzinei. în plus, marea majoritate a celor chestionaţi ar vrea să călătorească mai departe de împrejurimile Braşovului sau ale regiunii; cei de la „sectorul depozite" şi alţii care depun o muncă auxiliară ar vrea să obţină şi ei locuri la excursii; alţii doresc să-şi petreacă concediul în străinătate prin O.N.T. cu înlesniri (plata în rate anticipat). De ce nu ? Unii doresc mai multe amenajări de camping şi locuri sporite la cabane. E oare atît de greu de rezolvat ? Tinerele muncitoare de la „Partizanul roşu“ cred că posibilităţile de organizare a vizitelor în colectiv la diverse monumente şi locuri istorice din regiune şi din ţară (Doftana, Bran şi chiar Muzeul de Istorie al oraşului Braşov) sunt insuficient TEODOR MATEESCU RODICA GÂRLEANU (Continuare în pag. 3 a) Cheile Bicazului şi Lacul Roşu sunt două puncte turistice, mult vizitate, de colective de oameni ai muncii din regiunea Bacău şi alte localităţi din ţară. In clişeu : Un grup de turişti din oraşul Gh. Gheorghiu- Dej, în popas la Lacul Roşu Foto : S. EMIL ***************************** ** ******* La izvoarele eficacităţii Pagina publicată recent de ziarul „Munca“ sub acest titlu a stîrnit un viu interes în rîndurile cititorilor. Iată cîteva din opiniile exprimate asupra problemelor controversate la masa rotundă, care a avut loc la Bucureşti, supuse dezbaterii cititorilor noştri. ZOLTÁN FALUVÉGI, secretar al Consiliului local Tîrgu Mureş al Uniunii Generale a Sindicatelor : „După părerea mea este bine ca la comitetul sindicatului să existe un grafic, în care să fie evidenţiate datele controalelor. Acest grafic permite secretarului şi altor membri ai comitetului să urmărească operativ şi centralizat activitatea echipelor, să verifice pe teren dacă se efectuează controlul la data şi ora fixată, cu exigenţa cuvenită. Ţinerea unui asemenea grafic nu ştirbeşte iniţiativa responsabililor de echipă în condiţiile cînd îşi fixează ei datele, iar comitetul sindicatului le înscrie în evidenţa sa, ca un program minimal de activitate. In legătură cu durata mandatului unei echipe cred că trebuie menţinută la un an. Scurtarea acesteia, cu dese rocade între unităţi, ar crea perturbări de ordin organizatoric, iar prelungirea ei la doi ani ar implica realegeri de responsabili sau membri ai echipelor în unele întreprinderi cu fluctuaţii de cadre, cum sunt în construcţii, ca şi cu prilejul plecărilor la şcoli sau cursuri de calificare cu scoatere din producţie. In oraşul Tîrgu Mureş am reuşit să asigurăm participarea gospodinelor la controalele efectuate de echipele din care fac parte, cu concursul Comitetului orăşenesc al femeilor. Totodată, consiliul local a luat iniţiativa de a le invita pe gospodine la sediul său, unde le-a pus în legătură cu responsabilii de echipă, stabilind împreună zilele şi orele convenabile pentru control, modul în care să le anunţe. Pentru a ridica competenţa controlului obştesc şi, prin aceasta, eficacitatea acestuia organizăm trimestrial schimburi de experienţă între echipe, cu participarea directorilor organizaţiilor comerciale şi a trusturilor de alimentaţie publică, a şefului secţiei comerciale a sfatului popular orăşenesc şi a inspectorilor comerciali de stat. Opinez că este folositor ca instruirea să fie făcută atît de directorii din profilul comercial respectiv, cît şi de Inspectorii sanitari şi comerciali. MIHAI FRASIN Bachus şi antinevralgicele Există în literatura românească pagini strălucite închinate vinului. Una dintre cele mai cunoscute e semnată de Eminescu şi invocă umbra paşnicului şi petrecăreţului domn al Moldovei, Istrate Dabija voievod: „Pe ziduri negre bate lună. Din vechi icoane numai pete, Sub mine-aud un glas ce sună, Un glas adine, zicînd: „Mi-e sete". Mă fac purtătorul de cuvînt al tuturor celor ce nu îngăduie ca vinul „greu ca untdelemnul" să sufere vreo stricăciune, uimiţi că adesea licoarea din cupă trebuie însoţită de înghiţirea antinevralgicelor. In toamnă, într-o anchetă a „Scînteii“ sugestiv intitulată „Se poate şi fără să ne doară capul“ mai marii peste vinuri din diferite instituţii de resort mărturiseau cu o candoare stranie că prepararea unor sorturi de vinuri (învechire, asigurarea gradului de alcool, culoarea, mireasma) e lăsată adesea în seama unor profani care dozează prost fatidicul metabisulfit și celelalte bizare nigre- GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 2-a)