Munca, august 1966 (Anul 22, nr. 5825-5848)

1966-08-02 / nr. 5825

Anul XXII nr. 5825 marţi 2 august 1966 4 pagini 25 bani BACĂU Din hala de montaj a în­treprinderii mecanice Ro­man a ieşit zilele acestea cea de-a 3 000-a maşină­­unealtă pentru întreprin­derea de prelucrare a lem­nului. In cei 5 ani care au trecut de la reprofilarea întreprinderii romaşcane, colectivul acesteia a reuşit să asimileze şi să introducă în fabricaţia de serie un număr de 28 tipuri de ma­şini unelte destinate eco­nomiei forestiere. Totodată au fost obţinute succese în­semnate în ridicarea cali­tăţii produselor, îmbunătă­­ţindu-se necontenit para­metrii tehnico-funcţionali ai acestora. GALAŢI La Şantierul naval din Galaţi, noua cală eliberată nu de mult de către con­structorii de nave gălăţeni prin lansarea la apă a pri­mului mineralier de 10.200 —12.500 t.d.w. cunoaşte în aceste zile o activitate fe­brilă. Execuţia celui de al doilea mineralier se află într-o fază destul de avan­sată , aproape 50 la sută din secţiile navei au fost asamblate, iar primele două etape ale vasului au fost predate pentru sudură. BANAT In noul cartier reşitean „Lunca Bîrzavei“ construc­torii şantierului T.R.C. Ba­nat au terminat­ şi dat re­cent în folosinţă un nou bloc cu 120 de apartamen­te. TG. JIU: Bilanţuri diferite Articol în care se vorbeşte despre cauzele rămînerii în urmă a construcţiei fabricii de azbociment din cadrul Complexului Tîrgu Jiu, unde investiţiile alocate în primul trimestru au fost utilizate doar în proporţie de 75 la sută. Sunt relevate, de asemenea, posibilităţile ce pot fi folosite în scopul ur­gentării lucrărilor. In apropierea oraşului se înalţă impunătoarele e­­dificii ale Complexului de materiale de construcţie, cea mai mare unitate de acest fel din ţară. In timp ce la primele trei linii teh­nologice intrate în func­ţiune parametrii proiec­taţi au fost atinşi, produ­­cîndu-se peste prevederi, în primul semestru din a­­cest an, 5 578 tone ciment, construcţia din etapa a doua a rămas în urmă. Aşadar, două bilanţuri. Constructorul — Şantierul 601 al întreprinderii nr. 6 construcţii-montaje Craio­va — ar putea să obiecte­ze, spunînd că, după date­le sale, planul valoric al investiţiilor la fabricile de ciment şi de var a fost rea­lizat. Nimeni nu contestă acest lucru. Numai, că la capitolul realizări fizice există o serioasă rămînere în urmă. Să exemplificăm: la schimbătorul de căldu­ră, lucrare principală în ansamblul construcţiei, de 15 zile nu s-a pus „o că­rămidă“, sporind rămîne­­rea în urmă faţă de gra­fic. La platforma de coa­cere, de la hala morilor de ciment, situaţia este ase­mănătoare : 20 de zile în­­tîrziere faţă de prevederi. Construcţia fabricii de az­bociment este rămasă în urmă. Din suma de 10 073 000 lei planificaţi pentru lucrări în primul semestru s-au realizat doar 7 550 000 lei, ceea ce repre­zintă mai puţin de 75 la sută din investiţia alocată. Căror cauze se datoresc rămînerile în urmă ? în­trebarea a fost pusă atît beneficiarului, cît şi con­structorului. Ing. Marin Stoian, di­rectorul complexului: „Principala cauză, după mine, este aceea că lucra­rea de la fabrica de azbo­ciment a început mai tîrziu faţă de grafic, în primul rînd datorită lipsei proiec­tului". „La ora actuală , ne-a afirmat constructorul, re­prezentat de tov. Teodor Păcionea, şeful serviciului planificare­a la fabrica de azbociment ne lipseşte do­cumentaţia tehnică pentru NICOLAE BIVOLU DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3-a) Vedere panoramică a noilor construcţii din Piatra Neamţ Foto : M. ALEXE TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAAGHIM­ TEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dum­neavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea între­gului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre fami­liilor celor care au pierit cu prilejul acestei cala­mităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletazi din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA 5 de muncă.­­ De la o şedinţă la alta. I • PE MERIDIANELE SOCIALISMULUI — De la Kirdjali 1 la Madan. I­N VIATA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE - Stil şi metode 1 1 I 'iirmiTiiiiiiMiniiHiiiiiniiiriiTniinimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinTiiiiiiiiiiniiiiiiiiiillinillllllllHlIlllllllllliyiliiiillJiiiiiilllIliiiiiiiiiiniiiiiiiiilllUCf Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Eforie Nord, au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Ro­mân şi delegaţia Partidu­lui Comunist din Dane­marca, care face o vizită în Republica Socialistă Ro­mânia. Din partea C.C. al P.C.R., la convorbiri au participat to­varășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv* al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R.­­ Din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist din Danemarca au luat parte tovarăşii: Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, Poul Ema­nuel, membru al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Danemar­ca, Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au des­făşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit o masă în cinstea delegației Parti­dului Comunist din Dane­marca.­­ (Agerpres) ★ Vizita in Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, în­soţit de ministrul afaceri­lor externe, Corneliu Mă­­nescu, va face o vizită ofi­cială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii au­gust a.c. Printre raze.­Foto : V. POLIZACHE electrician Bucureşti CUM VA PETRE­CE ŞI TIMPUL LIBER ? Pentru a investiga modul în care îşi pe­trec timpul liber oamenii muncii de la două uzine cu profil diferit, am ales Braşovul, citaş cu tradiţii în ale drumeţiei, bogat în monumente istorice. La acestea adăugîn­­du-se teatrul, cinematografele, muzeele, clu­burile şi (din păcate) o singură expoziţie, se părea că vom întîlni pe braşoveni asaltaţi de oferte care mai de care mai plăcute, mai in­genioase, pentru petrecerea orelor libere. Recenta anchetă efectuată (atît direct cît şi prin chestionare) în rîndul a sute de mun­citori de la uzinele „Tractorul“ şi „Partiza­nul roşu“ a relevat o serie de aspecte demne de laudă, cît şi neajunsuri. Ne-am adresat tovarăşu­lui Nichita Petrineac, mem­bru în biroul executiv al Consiliului local al Uniunii Generale a Sindicatelor, ca­re ne-a spus : „Intr-adevăr, în afara celor cinci cine­matografe, a Teatrului de Stat şi a muzeelor, în ora­şul nostru există o stagiu­ne permanentă în cadrul căreia dau spectacole echi­pele artistice ale sindicate­lor din întreprinderi, pe estradele de la Poiana Nouă şi Poiana Braşov, la cluburi şi săli culturale. De curînd am iniţiat seri dis­tractive cu: prezentări de diapozitive turistice, de­monstraţii de dans, scurte concursuri distractive pe diverse teme, prezentarea modei etc. Amintesc şi ini­ţiativa tinerilor din uzina „Tractorul“ de a organiza drumeţii, iniţiativă care se extinde. In oraş sunt 170 de sindicate, dar nu toate au club propriu. Pentru a veni în ajutorul celor dornici să activeze s-au înfiinţat şase centre cu instructori unde pot să se pregătească toţi tinerii din întreprinderile fără cluburi“. Mai multe excursii! Cea mai frecventă dorin­ţă înregistrată în ancheta noastră a fost: „Mai mul­te excursii“. La „Tracto­rul“ anul acesta se vor or­ganiza drumeţii pentru cir­ca 1 800 de muncitori. In­tr-o regiune cu tradiţii în acest sens, numărul e to­tuşi mic faţă de cei 13 000 de muncitori ai uzinei. în plus, marea majoritate a celor chestionaţi ar vrea să călătorească mai departe de împrejurimile Braşovu­lui sau ale regiunii; cei de la „sectorul depozite" şi al­ţii care depun o muncă au­xiliară ar vrea să obţină şi ei locuri la excursii; alţii doresc să-şi petreacă conce­diul în străinătate prin O.N.T. cu înlesniri (plata în rate anticipat). De ce nu ? Unii doresc mai mul­te amenajări de cam­ping şi locuri sporite la ca­bane. E oare atît de greu de rezolvat ? Tinerele mun­citoare de la „Partizanul roşu“ cred că posibilităţi­le de organizare a vizitelor în colectiv la diverse mo­numente şi locuri istorice din regiune şi din ţară (Doftana, Bran şi chiar Muzeul de Istorie al oraşu­lui Braşov) sunt insuficient TEODOR MATEESCU RODICA GÂRLEANU (Continuare în pag. 3 a) Cheile Bicazului şi Lacul Roşu sunt două puncte tu­ristice, mult vizitate, de colective de oameni ai mun­cii din regiunea Bacău şi alte localităţi din ţară. In clişeu : Un grup de turişti din oraşul Gh. Gheorghiu- Dej, în popas la Lacul Roşu Foto : S. EMIL ***************************** ** ******* La izvoarele eficacităţii Pagina publicată recent de ziarul „Munca“ sub a­­cest titlu a stîrnit un viu interes în rîndurile citito­rilor. Iată cîteva din opi­niile exprimate asupra problemelor controversate la masa rotundă, care a a­­vut loc la Bucureşti, supu­se dezbaterii cititorilor noştri. ZOLTÁN FALUVÉGI, se­cretar al Consiliului local Tîrgu Mureş al Uniunii Generale a Sindicatelor : „După părerea mea este bine ca la comitetul sindi­catului să existe un gra­fic, în care să fie eviden­ţiate datele controalelor. Acest grafic permite secre­tarului şi altor membri ai comitetului să urmărească operativ şi centralizat ac­tivitatea echipelor, să ve­rifice pe teren dacă se e­­fectuează controlul la data şi ora fixată, cu exigenţa cuvenită. Ţinerea unui a­­semenea grafic nu ştirbeş­te iniţiativa responsabili­lor de echipă în condiţiile cînd îşi fixează ei datele, iar comitetul sindicatului le înscrie în evidenţa sa, ca un program minimal de activitate. In legătură cu durata mandatului unei echipe cred că trebuie menţinută la un an. Scurtarea aces­teia, cu dese rocade între unităţi, ar crea perturbări de ordin organizatoric, iar prelungirea ei la doi ani ar implica realegeri de res­ponsabili sau membri ai echipelor în unele între­prinderi cu fluctuaţii de cadre, cum sunt în con­strucţii, ca şi cu prilejul plecărilor la şcoli sau cursuri de calificare cu scoatere din producţie. In oraşul Tîrgu Mureş am reuşit să asigurăm par­ticiparea gospodinelor la controalele efectuate de e­­chipele din care fac parte, cu concursul Comitetului orăşenesc al femeilor. Tot­odată, consiliul local a luat iniţiativa de a le invi­ta pe gospodine la sediul său, unde le-a pus în le­gătură cu responsabilii de echipă, stabilind împreună zilele şi orele convenabile pentru control, modul în care să le anunţe. Pentru a ridica compe­tenţa controlului obştesc şi, prin aceasta, eficacitatea acestuia organizăm trimes­trial schimburi de expe­rienţă între echipe, cu par­ticiparea directorilor orga­nizaţiilor comerciale şi a trusturilor de alimentaţie publică, a şefului secţiei comerciale a sfatului popu­lar orăşenesc şi a inspec­torilor comerciali de stat. Opinez că este folositor ca instruirea să fie făcută atît de directorii din pro­filul comercial respectiv, cît şi de Inspectorii sani­tari şi comerciali. MIHAI FRASIN Bachus şi anti­nevral­gicele Există în literatu­ra românească pa­gini strălucite în­chinate vinului. Una dintre cele mai cu­noscute e semnată de Eminescu şi in­vocă umbra paşnicu­lui şi petrecăreţu­lui domn al Mol­dovei, Istrate Dabija voievod: „Pe ziduri negre bate lună. Din vechi icoane numai pete, Sub mine-aud un glas ce sună, Un glas adine, zicînd: „Mi-e sete". Mă fac purtătorul de cuvînt al tuturor celor ce nu îngăduie ca vinul „greu ca untdelemnul" să su­fere vreo stricăciu­ne, uimiţi că adesea licoarea din cupă trebuie însoţită de înghiţirea antine­vralgicelor. In toam­nă, într-o anchetă a „Scînteii“ suge­stiv intitulată „Se poate şi fără să ne doară capul“ mai marii peste vinuri din diferite instituţii de resort mărturi­seau cu o candoare stranie că prepara­rea unor sorturi de vinuri (învechire, a­­sigurarea gradului de alcool, culoarea, mireasma) e lăsată adesea în seama u­­nor profani care do­zează prost fatidicul metabisulfit și cele­lalte bizare nigre- GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 2-a)

Next