Munca, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 5850-5861)
1966-09-01 / nr. 5850
Anul XXII nr. 5850 joi 1 IX 1966 4 pagini 25 bani FILIGRAN Autumnală „Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată Şi vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri Iar tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi intr-un ceas gîndeşti la viaţa toată. Pierzîndu-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată, Deşi mai bine-i, cind afară-i sloată Să stai visînd la foc, de somn să picuri“. Sînt stihuri dintr-un sonet eminescian. Nu e aşa că toamna seamănă cu el, cu sonetul ? Şi cu poetul. Elementele se organizează, logic, într-o muzicală prefacere. Merele domneşti, umflate de atîta lună cită a curs în miezul lor, vara toată, sunt coapte. Frunza de viţă e sărăcită de greutatea ciorchinilor în care sunt comprimate şi liniştea şi GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 2-a) RENTABILITATEA PRODUCŢIEI LA NIVELUL DOTĂRII TEHNICE Este un fapt binecunoscut că, în ultimii ani, nivelul dotării tehnice a crescut în toate întreprinderile noastre. Au fost organizate linii tehnologice în al căror flux se găsesc maşini-unelte cu comandă program, agregate cu transfer automat, strunguri Carusel de mari dimensiuni, utilaje de broşat şi altele. în urma unui sondaj anterior am constatat că în unele din întreprinderile industriale ale raionului „23 August“ din Capitală mai trebuie muncit serios, pentru a ridica rentabilitatea la nivelul dotării tehnice. Tocmai pentru a cunoaşte posibilităţile concrete de fructificare deplină a avantajelor înzestrării tehnice, ziarul nostru, în colaborare cu Consiliul raional „23 August“ al Uniunii Generale a Sindicatelor, a organizat o discuţie pe această temă. La dezbateri au participat specialişti, cadre tehnice şi economice din conducerea întreprinderilor, activişti sindicali. LOTURI OPTIME, RANDAMENTE ÎNALTE LA MAŞINI In discuţii s-a apreciat unanim că folosirea avantajoasă a dotării tehnice determină nivelul rentabilităţii producţiei, care poate fi ridicat şi printr-o organizare judicioasă şi economică a fabricaţiei. In favoarea optimizării loturilor de fabricaţie, participanţii au adus numeroase argumente convingătoare. Dar, care este situaţia în prezent ? Marea majoritate a vorbitorilor au arătat că în uzinele şi fabricile respective se execută încă serii nerentabile. Şi aceasta, datorită actualei reglementări de contractare şi finanţare a produselor, care pune întreprinderile în situaţia de a uzina loturi mici, neeconomicoase, de cele mai multe ori compuse din 2—3 bucăţi. De aceea, în cuvîntul său Gheorghe Diaconescu, inginer-şef al Uzinei de mecanică fină, arăta necesitatea imperioasă a creării, de către Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a unor condiţii favorabile întreprinderilor, în sensul de a permite realizarea sortimentelor în partizi sau loturi optime. Necesitatea organizării unor baze speciale pentru desfacerea centralizată a produselor la termenele contractate de întreprinderile respective. Neexistînd aceste baze, avantajul cîștigat prin uzinare de loturi optimizate se pierde, deoarece, păstrate pînă la livrarea lor în magazia întreprinderii care le-a realizat, ar duce la penalizări suplimentare, la încetinirea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, adică la diminuarea rentabilităţii. Iată o chestiune pentru soluţionarea căreia participanţii au cerut să se acţioneze cu foarte multă energie. MAŞINI ŞI AGREGATE MODERNE, DAR ŞI UTILATE CORESPUNZĂTOR Cum e şi firesc, optimizarea loturilor nu epuizează căile de folosire judicioasă P. IANCULESCU (Continuare în pag. 3 a) In excursie pe înălţimile Bucegilor Foto : S. EMIL El Elaborarea unei noi șarje la unul din furnalele hunedorene Foto : L. TIBOR Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA La Galaţi a început construcţia Casei de cultură a sindicatelor In cartierul Mazepa — puntea de legătură dintre vechiul centru de pe malul Dunării şi cartierul Ţiglina — a apărut zilele acestea un nou şantier. La colţul de întretăiere a străzii Morilor cu a Brăilei au început lucrările organizării de şantier necesare construcţiei Casei de cultură a sindicatelor din oraşul Galaţi. De la constructor am aflat cîteva detalii ale viitorului edificiu cultural al sindicatelor. Noul obiectiv va cuprinde o sală de spectacole cu o capacitate de 800 de locuri, cu instalaţii moderne pentru iluminat şi proiecţie, sală pentru conferinţe, bibliotecă, încăperi pentru desfăşurarea activităţii cercurilor artistice, literare, jocuri distractive, bufete etc. Scopul viitorului obiectiv : educaţia multilaterală a oamenilor, folosirea timpului liber într-un mod cît mai util şi plăcut. Arhitectura noului lăcaş de cultură a sindicatelor ţine seama de cele mai recente soluţii aplicate în acest domeniu, se încadrează armonios în urbanistica modernă a oraşului, valorificînd specificul arhitectonic local. Termenul de dare în folosință : 1969. MIRCEA CIȘMAN Tovarăşul Chivu Stoica a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti Miercuri 31 august a.c. preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej ambasadorul tunisian a înmînat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Tunisiei, Habib Bourguiba. (Agerpres) • Şedinţa lărgită a Consiliului Superior al Agriculturii • Sesiunea Consiliului pentru Comerţ şi Dezvoltare • In viitorul apropiat nu va avea loc o întîlnire Johnson de Gaulle Vizita in Grecia a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, pierind la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Bane, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanţa Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Ca plecare, pe aeroportul Băneasa Sosirea la Atena ATENA 31. Trimişii speciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Argyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti, şi de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat (Continuare în pag. 4-a) Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Polonă Cu cartea în pădurile Dornei • Sadoveanu şi Hemingway în vîrf de munte # Cabane dormitoare care amintesc de cochetele vile • Lumea largă a cărţilor în pădurile de brazi In pag. 2-a în pag. 3-a — „Să munceşti în pădure e soarta cea mai rea pe care o poate avea un om...“. Am citat această frază dintr-o nuvelă a contemporanului italian Cassola în faţa unui forestier de la poalele Prislopului, şi el mi-a răspuns că era exact de aceeaşi părere... acum vreo 15—20 de ani. Pe Cassola nu-l citise. Citise în schimb pe Sadoveanu, Rebreanu, Fadeev, ceva Hemingway... Un altul sorbise din scoarţă în scoarţă „Scrinul negru“ de George Călinescu, făcîndu-se apreciat de tovarăşii săi pentru modul limpede şi concis în care a reuşit să expună ideile şi frumuseţile acestei voluminoase cărţi. Dintr-un fel de invidie profesională (căci nu mi-ar fi fost prea uşor să ating o asemenea performanţă, dată fiind complexitatea pomenitului roman) i-am notat numele : Toader Niculici, muncitor la gura de exploatare Russia. Dar nu despre acesta voiam să vorbesc. Mai bine zis, nu încă. Pornit să aflu cum se dezvoltă viaţa spirituală a tăietorilor de lemne din pădurile raionului IONEL HRISTEA (Continuare în pag. 3-a) La invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România o delegaţie a sindicatelor poloneze, în frunte cu preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Ignacy Loga-Sowinski, a efectuat o vizită în Republica Socialistă România în perioada 25—31 august 1966. In timpul şederii în republica Socialistă România delegaţia poloneză a vizitat Combinatul de industrializare a lemnului din Piteşti, Uzina de aluminiu Slatina, regiunea Argeş, uzinele „Electroputere“ Craiova şi Şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“, regiunea Oltenia, staţiuni de odihnă de pe Valea Prahovei şi litoralul Mării Negre, cartiere noi de locuinţe din oraşele Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, Braşov şi Turnu Severin. Delegaţia sindicală poloneză a luat cunoştinţă de succesele clasei muncitoare din România în construcţia socialismului, în domeniul producţiei, ştiinţei şi tehnicii, al creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii şi al activităţii culturaleducative. Delegaţia a avut posibilitatea să facă un sincer schimb de vederi, pe diferite teme ale activităţii sindicale, a avut discuţii cu muncitori, cu activişti sindicali, şi din domeniul economic din întreprinderi şi regiuni. Delegaţia sindicatelor poloneze şi-a exprimat admiraţia pentru realizările obţinute prin munca conştientă şi entuziastă a clasei muncitoare şi a întregului popor român, sub conducerea Partidului Comunist Român. Pretutindeni delegaţia a fost întîmpinată cu multă căldură, ceea ce constituie o expresie a sentimentelor frăţeşti de prietenie şi colaborare ce leagă clasa muncitoare şi sindicatele din Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă. In timpul vizitei a avut loc o întîlnire între delegaţiile Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Polonă. La această întîlnire, din (Continuare în pag. 3-a)