Munca, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 5850-5861)

1966-09-01 / nr. 5850

Anul XXII nr. 5850 joi 1 IX 1966 4 pagini 25 bani FILIGRAN Au­tum­nală „Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată Şi vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri Iar tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi intr-un ceas gîn­­deşti la viaţa toată. Pierzîndu-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată, Deşi mai bine-i, cind afară-i sloată Să stai visînd la foc, de somn să picuri“. Sînt stihuri din­­tr-un sonet emines­cian. Nu e aşa că toamna seamănă cu el, cu sonetul ? Şi cu poetul. Elementele se orga­nizează, logic, într-o muzicală prefacere. Merele domneşti, um­flate de atîta lună cită a curs în mie­zul lor, vara toată, sunt coapte. Frunza de viţă e sărăcită de greutatea ciorchinilor în care sunt compri­mate şi liniştea şi GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. 2-a) RENTABILITATEA PRODUCŢIEI LA NIVELUL DOTĂRII TEHNICE Este un fapt binecunoscut că, în ultimii ani, nivelul dotării tehnice a crescut în toate întreprinderile noastre. Au fost orga­nizate linii tehnologice în al căror flux se găsesc maşini-unelte cu comandă program, agregate cu transfer automat, strunguri Ca­rusel de mari dimensiuni, utilaje de broşat şi altele. în urma unui sondaj anterior am consta­tat că în unele din întreprinderile industri­ale ale raionului „23 August“ din Capitală mai trebuie muncit serios, pentru a ridica rentabilitatea la nivelul dotării tehnice. Toc­mai pentru a cunoaşte posibilităţile concrete de fructificare deplină a avantajelor în­zestrării tehnice, ziarul nostru, în colaborare cu Consiliul raional „23 August“ al Uniunii Generale a Sindicatelor, a organizat o dis­cuţie pe această temă. La dezbateri au parti­cipat specialişti, cadre tehnice şi economice din conducerea întreprinderilor, activişti sindicali. LOTURI OPTIME, RANDAMENTE ÎNALTE LA MAŞINI In discuţii s-a apreciat unanim că folosirea avan­tajoasă a dotării tehnice determină nivelul rentabi­lităţii producţiei, care poate fi ridicat şi printr-o orga­nizare judicioasă şi econo­mică a fabricaţiei. In fa­voarea optimizării loturilor de fabricaţie, participanţii au adus numeroase argu­mente convingătoare. Dar, care este situaţia în pre­zent ? Marea majoritate a vorbitorilor au arătat că în uzinele şi fabricile respec­tive se execută încă serii nerentabile. Şi aceasta, da­torită actualei reglementări de contractare şi finanţare a produselor, care pune între­prinderile în situaţia de a uzina loturi mici, neecono­­micoase, de cele mai multe ori compuse din 2—3 bu­căţi. De aceea, în cuvîntul său Gheorghe Diaconescu, inginer-şef al Uzinei de mecanică fină, arăta nece­sitatea imperioasă a creă­rii, de către Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a unor con­diţii favorabile între­prinderilor, în sensul de a permite realizarea sorti­mentelor în partizi sau loturi optime. Necesitatea organizării unor baze spe­ciale pentru desfacerea cen­tralizată a produselor la termenele contractate de în­treprinderile respective. Ne­­existînd aceste baze, avan­tajul cîștigat prin uzinare de loturi optimizate se pierde, deoarece, păstrate pînă la livrarea lor în ma­gazia întreprinderii care le-a realizat, ar duce la penalizări suplimentare, la încetinirea vitezei de rota­ţie a mijloacelor circulante, adică la diminuarea renta­bilităţii. Iată o chestiune pentru soluţionarea căreia partici­panţii au cerut să se acţio­neze cu foarte multă energie. MAŞINI ŞI AGREGATE MODERNE, DAR ŞI UTILATE CORESPUNZĂTOR Cum e şi firesc, optimi­zarea loturilor nu epuizează căile de folosire judicioasă P. IANCULESCU (Continuare în pag. 3­ a) In excursie pe înălţimile Bucegilor Foto : S. EMIL El Elaborarea unei noi șarje la unul din furnalele hunedorene Foto : L. TIBOR Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA La Galaţi a început construcţia Casei de cultură a sindicatelor In cartierul Mazepa — puntea de legătură dintre vechiul centru de pe malul Dunării şi cartierul Ţiglina — a apărut zilele acestea un nou şantier. La colţul de întretăiere a străzii Morilor cu a Brăilei au început lu­crările organizării de şan­tier necesare construcţiei Casei de cultură a sindica­telor din oraşul Galaţi. De la constructor am aflat cî­­teva detalii ale viitorului edificiu cultural al sindica­telor. Noul obiectiv va cuprin­de o sală de spectacole cu o capacitate de 800 de locuri, cu instalaţii moder­ne pentru iluminat şi pro­iecţie, sală pentru conferin­ţe, bibliotecă, încăperi pen­tru desfăşurarea activităţii cercurilor artistice, literare, jocuri distractive, bufete etc. Scopul viitorului obiec­tiv : educaţia multilate­rală a oamenilor, folosirea timpului liber într-un mod cît mai util şi plăcut. Arhitectura noului lăcaş de cultură a sindicatelor ţine seama de cele mai re­cente soluţii aplicate în a­­cest domeniu, se încadrea­ză armonios în urbanistica modernă a oraşului, valori­­ficînd specificul arhitecto­nic local. Termenul de dare în folosință : 1969. MIRCEA CIȘMAN Tovarăşul Chivu Stoica a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti Miercuri 31 august a.c. preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti, Mahmoud Maa­­mouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej ambasa­dorul tunisian a înmînat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Tunisiei, Ha­bib Bourguiba. (Agerpres) • Şedinţa lărgită a Consiliului Superior al Agriculturii • Sesiunea Consiliului pentru Comerţ şi Dezvoltare • In viitorul apropiat nu va avea loc o întîlnire Johnson­ de Gaulle Vizita in Grecia a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, pierind la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer însoţit de minis­trul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care răspunzînd invitaţiei pri­mului ministru al Regatu­lui Greciei, va face o vi­zită oficială în Grecia. împreună cu preşedin­tele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, A­­lexandru Bălăci, vicepre­şedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Ale­xandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Iosif Bane, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanţa Crăciun, Gheor­ghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Ca plecare, pe aeroportul Băneasa Sosirea la Atena ATENA 31.­­ Trimişii speciali Agerpres, Gh. Se­­cuiu şi C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la a­­miază, delegaţia guverna­mentală a Republicii Socia­liste România, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri au sosit Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comite­tului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi ex­perţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oaspeţii români au fost în­­tîmpinaţi de Stephanos Stephanopoulos, primul mi­nistru al Regatului Gre­ciei, Ioannis Toumbas, mi­nistrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul ad­junct de externe, A. Argy­­ropoulo, ambasadorul Gre­ciei la Bucureşti, şi de alte persoane oficiale. In întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălă­­nescu, ambasadorul Repu­blicii Socialiste România la Atena, membri ai Am­basadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea per­soanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul coman­dantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat (Continuare în pag. 4-a) Vizita in Republica Socialistă România a delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Polonă Cu cartea în pădurile Dornei • Sadoveanu şi Hemingway în vîrf de munte # Cabane­ dormitoare care amintesc de cochetele vile • Lumea largă a cărţilor în pădurile de brazi In pag. 2-a în pag. 3-a — „Să munceşti în pădu­re e soarta cea mai rea pe care o poate avea un om...“. Am citat această frază din­­tr-o nuvelă a contempora­nului italian Cassola în faţa unui forestier de la poalele Prislopului, şi el mi-a răspuns că era exact de aceeaşi părere... acum vreo 15—20 de ani. Pe Cas­sola nu-l citise. Citise în schimb pe Sadoveanu, Re­­breanu, Fadeev, ceva He­mingway... Un altul sorbise din scoarţă în scoarţă „Scrinul negru“ de George Călinescu, făcîndu-se apre­ciat de tovarăşii săi pentru modul limpede şi concis în care a reuşit să expună ideile şi frumuseţile acestei voluminoase cărţi. Dintr-un fel de invidie profesională (căci nu mi-ar fi fost prea uşor să ating o asemenea performanţă, dată fiind complexitatea pomenitului roman) i-am notat numele : Toader Niculici, muncitor la gura de exploatare Ru­ssia. Dar nu despre acesta voiam să vorbesc. Mai bine zis, nu încă. Pornit să aflu cum se dezvoltă viaţa spi­rituală a tăietorilor de lem­ne din pădurile raionului IONEL HRISTEA (Continuare în pag. 3-a) La invitaţia Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din Ro­mânia o delegaţie a sindi­catelor poloneze, în frunte cu preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Ignacy Loga-Sowinski, a efectuat o vizită în Repu­blica Socialistă România în perioada 25—31 august 1966. In timpul şederii în r­e­­publica Socialistă România delegaţia poloneză a vizitat Combinatul de industriali­zare a lemnului din Piteşti, Uzina de aluminiu Slatina, regiunea Argeş, uzinele „Electroputere“ Craiova şi Şantierul sistemului hidro­energetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“, regiunea Oltenia, staţiuni de odihnă de pe Valea Prahovei şi litoralul Mării Negre, car­tiere noi de locuinţe din oraşele Bucureşti, Constan­ţa, Craiova, Piteşti, Braşov şi Turnu Severin. Delegaţia sindicală polo­neză a luat cunoştinţă de succesele clasei muncitoare din România în construcţia socialismului, în domeniul producţiei, ştiinţei şi teh­nicii, al creşterii nivelului de trai al oamenilor mun­cii şi al activităţii cultural­­educative. Delegaţia a avut posibi­litatea să facă un sincer schimb de vederi, pe dife­rite teme ale activităţii sindicale, a avut discuţii cu muncitori, cu activişti sindicali, şi din domeniul economic din întreprinderi şi regiuni. Delegaţia sindi­catelor poloneze şi-a expri­mat admiraţia pentru rea­lizările obţinute prin mun­ca conştientă şi entuziastă a clasei muncitoare şi a în­tregului popor român, sub conducerea Partidului Co­munist Român. Pretutindeni delegaţia a fost întîmpinată cu multă căldură, ceea ce constituie o expresie a sentimentelor frăţeşti de prietenie şi co­laborare ce leagă clasa muncitoare şi sindicatele din Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă. In timpul vizitei a avut loc o întîlnire între delega­ţiile Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Polonă. La această întîlnire, din (Continuare în pag. 3-a)

Next