Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)
1966-10-01 / nr. 5876
Anul XXII nr. 5876 sîmbătă 1 X 1966 4 pagini 25 bani • Calitatea bună vinde tot ce ai produs • Pierderea decalajului a dat peste cap busola indicatorilor • Dezvoltarea pe felii se răzbună Există între indicatorii planului unul cu o sferă foarte largă de cuprindere: producţia marfă vîndută şi încasată. Prezenţa sa, e drept numai orientativă, între indicatorii care permit aprecierea, cu obiectivitate şi realism, a activităţii economice a întreprinderilor este de dată recentă — de la începutul anului — însă se poate spune că şi-a cîştigat definitiv dreptul de a fi ridicat, peste tot, la rangul cel mai înalt ce i se cuvine unui indicator care poate caracteriza cu precizie utilitatea pentru economia naţională a unui produs, recunoaşterea de către societate a eficienţei activităţii desfăşurate de unităţile industriale. Am vizitat cîteva întreprinderi braşovene, încă înainte de încheierea trimestrului care expiră, pentru a cunoaşte situaţia îndeplinirii acestui indicator fundamental, consecinţele pozitive sau negative ale realizării lui, precum şi factorii care le generează. Cu acest prilej, am reţinut faptul că, atenţia care se acordă îndeplinirii ritmice şi la nivelul stabilit prin plan, a indicatorului amintit, nu este peste tot egală. Dar să vedem, mai întîi, cum au procedat unele întreprinderi, printre care şi Fabrica de tricotaje Braşov, unde s-a asigurat înfăptuirea ritmică a acestui indicator. In ultima lună a trimestului III, această unitate industrială şi-a depăşit pnvederile la producţia marfă vîndută şi încasată cu 5 procente. Dacă am fi luat în consideraţie numai nivelul de îndeplinire a producţiei-marfă (102 la sută) am fi fost poate mai zgîrciţi în aprecieri. Cunoscînd însă faptul că aici s-a desfăcut tot ce s-a produs, observăm imediat că avem de-a face cu o activitate prodigioasă. Ea s-a desfăşurat în două direcţii principale: îmbunătăţirea continuă a calităţii tricotajelor, ca urmare a ritmicităţii muncii, asigurată de perfecţionările aduse în organizarea, pe baze ştiinţifice, a producţiei (reamplasarea maşinilor de tricotat într-un flux tehnologic raţional), ceea ce a permis livrarea ritmică a produselor solicitate de comerţ şi, concomitent, asigurarea vînzării produselor finite, rămase la începutul acestui an. Se mai poate adăuga că, în acest fel, viteza de rotație a mijloace-V. IOAN (Continuare în pag. 3 ) îl cunosc de mult, locuim în acelaşi bloc, acum vreo cinci-şase ani era copil, l-am salvat odată din mâinile administratorului care-i prinsese scriind pe pereţii de metal ai liftului textul integral al acelui exasperant „Mambo italiano“. Pe-atunci mi se părea un băiat simpatic şi zburdalnic deşi cam de două oni pe an maică-sa venea să mă întrebe dacă nu-l cunosc fie pe profesorul de matematică, fie pe profesorul de fizică, fie pe cel de chimie, care îi „persecută“ în chip organizat feciorul. Persoana mi-a atras apoi atenţia peste un timp (avea vreo 16 ani), deoarece era prima persoană din împrejurimi care purta pantaloni şi bluză cu ţinte. „Un ki-ION BAIEŞU logram de fier am pus pe el, spunea maică-sa, numai de-ar învăţa“. De curînd administratorul mi-a sunat într-o noapte la uşă, cerindu-mi în numele blocului întreg, să-l dau „la ziar“ pe individul despre care e vorba pe motiv că se adună în casă cu alţi derbedei de teapa lui şi, încălziţi de urletele a două magnetofoane, bagă groază în plafoanele a şapte etaje. — E de speriat cu „bitlisu“ ăsta, tovarăşe, nu se mai poate, zicea administratorul. — Bine, am promis, o să mă ocup de el. A doua zi, ieşind dimineaţă din casă l-am zărit în faţa mea şi m-am luat după el. „Ia să văd, mi-am zis, care eprogramul lui pe ziua de azi, unde se duce şi ce face“. Şi l-am pus sub urmărire. Vreme de toamnă dulce, cu soare molatec. Ora zece dimineaţa, străzile calme, lumea e la lucru. Băiatul, la cei 18 anișori, merge încet, cu mîinile în buzunare, fluierînd. Pașii îl duc singuri spre bulevard. Ia un „Sportul“, se uită la rezultate, îl aruncă pe trotuar. (Continuare în pag. 3-a) A intrat in gura lumii Fabrică modernă de dolomită metalurgică In apropierea Combinatului siderurgic Hunedoara, pe valea Zlaştilor, a intrat în funcţiune o fabrică de dolomită metalurgică, cea mai mare unitate industrială de acest fel din ţară. Ea produce în cuptoare rotative dolomită metalurgică sinterizată, material necesar agregatelor siderurgice de la Hunedoara, întregul proces de producţie este mecanizat şi în cea mai mare parte automatizat. Capacitatea construită şi dată în exploatare în prima etapă este de 50 000 tone pe an, cu perspective de dezvoltare în viitor. Noua fabrică constituie o importantă realizare a tehnicii româneşti. Ea a fost proiectată în întregime de specialiştii de la Institutul de proiectări metalurgice Bucureşti, iar utilajele şi construcţiile metalice au fost executate la Uzinele constructoare de maşini Reşiţa, „Independenţa“ — Sibiu, Uzinele „23 August“ din Capitală şi altele. Lucrările de construcţie au fost executate de colectivul întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara. (Agerpres) ! “ ~ 1 !! Prin noul circuit al liniei de înaltă tensi- une de 110 kV, Galaţi- Brăila-Gura Ialomiţei, cu traversare sub- fluvială a Dunării în apropiere de Hirşova, ii s-a creat încă o legătură a Dobrogei la sistemul energetic na- ţional. In clişeu : PolSi zarea cablurilor elec- j, B trice TELEGRAMA Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, vă rog să primiţi, Excelenţă, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Cum sunt gospodărite biletele de odihnă? • Trimiterea oamenilor muncii la odihnă şi tratament balnear constituie un mijloc însemnat de întărire şi refacere a sănătăţii lor. Anual sindicatele distribuie sute de mii de bilete pentru staţiuni. Repartizarea, gospodărirea, folosirea integrală a acestor bilete incumbă însă din partea sindicatelor o mare răspundere şi o continuă preocupare. Asupra modului cum se realizează această importantă sarcină, am avut o convorbire cu tovarăşul Dan Purcel, membru în biroul executiv al Consiliului raional „Griviţa Roşie“ al Uniunii Generale a Sindicatelor. — Să pornim de la situaţia concretă din raionul dumneavoastră. Aţi primit anul acesta 2 618 de bilete pentru staţiuni de odihnă şi 3 940 pentru tratament balnear. Ce a întreprins biroul executiv pentru ca nici unul din locurile contractate cu unităţile economice balneare să nu rămînă neocupat ? — Am instruit lunar preşedinţii şi responsabilii comisiilor de asigurări sociale ale sindicatelor din întreprinderile situate în raza noastră de activitate, am analizat trimestrial situaţia repartizării şi nominalizării biletelor, am controlat şi am intervenit atunci cînd am constatat deficienţe. — Fireşte, rezultatele sînt probabil foarte bune. — Un asemenea calificativ l-am fi putut accepta doar în cazul folosirii integrale a biletelor. Or tocmai aici situaţia e mai... delicată. — Cu alte cuvinte, după datele pe care văd că le-ați centralizat, s-ar părea că unii salariaţi din întreprinderi şi-au refuzat pur şi simplu plăcerea Convorbire consemnată de MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. 3-a! MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI CHINEZ Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Noua poziţie a Belgiei faţă de N.A.T.O. NOU AN UNIVERSITAR Stabilirea de către Ministerul învăţămîntului a unor reguli privind studiul şi comportarea studenţilor învăţământul superior din ţara noastră cunoaşte o continuă dezvoltare. Prin grija partidului şi a guvernului, sunt create posibilităţi de cuprindere a unui număr mereu sporit de studenţi, în prezent în instituţiile de învăţămînt superior studiază 136 000 studenţi, care se pregătesc în peste 200 de specialităţi, în acest an vor păşi pentru prima oară în instituţiile de învăţămînt superior peste 33 000 de tineri, adică mai mult decît numărul total al studenţilor existenţi în România anului 1938. Gratuitatea învăţămîntului, bursele de care beneficiază peste 60 la sută din studenţii ţării, căminele şi cantinele moderne construite în centrele universitare, asigură studenţilor noştri condiţii bune de pregătire şi de viaţă, scutindu-i de greutăţile materiale chinuitoare care împovărau în trecut cea mai mare parte a tineretului universitar. Datorită eforturilor întregului popor, studenţii noştri îşi pot consacra întreaga putere de muncă pregătirii lor temeinice, pentru a deveni cadre de nădejde în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Marea majoritate a studenţilor învaţă cu sîrguinţă, avînd conştiinţa îndatoririlor lor faţă de societate. Sînt însă, cazuri, izolate, cînd unii studenţi neglijează îndatorirea lor principală, învăţătura, sau, prin comportarea lor, încalcă normele vieţii universitare. Cu prilejul deschiderii noului an universitar, ministrul învăţământului a emis un ordin prin care stabileşte reguli şi obligaţii ale studenţilor privind studiul şi comportarea lor în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi în viaţa socială. Studenţii au îndatorirea — se precizează în ordin — de a îndeplini în bune condiţii şi la timp toate sarcinile ce le revin potrivit planului de învăţămînt şi programelor de studii, de a frecventa cu regularitate (Continuare în pag. 3-a) Căminele studenţeşti şi-au primit noile şi vechile cunoştinţe Schimbul de mîine al culturii şi ştiinţei româneşti Acad. GH. MIHOC rectorul Universităţii Bucureşti Şuvoiul de tinereţe, de voioşie şi optimism va umple din nou amfiteatrele şi sălile de cursuri. Universitatea va reîntîlni vechile sau proaspetele sale cunoştinţe, studenţii, omuli sîrguincioşi ai celor care şi-au închinat viaţa ştiinţei, cadrele didactice, întreg personalul auxiliar. An de an încercăm acelaşi sentiment de bucurie, de emoţie. încercăm încă o dată sentimentul înaltei noastre responsabilităţi în faţa unei noi etape de pregătire a studenţilor patriei, care mîine vor fi specialişti în diferite domenii de activitate. O dată cu tradiţionalele buchete de flori, omagiu adus celor care le cultivă pasiunea pentru ştiinţă, pe care îl primim cu emoţie, bucuria noastră se amplifică cu cît, an de an, numărul studenţilor creşte, iar condiţiile materiale ating un grad de de -.voltare capabil să înzestreze pe viitorii absolvenţi cu cunoştinţe , la un nivel comparabil , cu cel din instituţiile superioare de învăţămînt de mare prestigiu din lume. Graţie excepţionalului sprijin moral şi material acordat de partid şi guvern învăţămîntului superior. Universitatea noastră, pres(Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră şi prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent, al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze şi poporului chinez prieten un salut frăţesc şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluţiei şi proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viaţa poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin , sub conducerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuieşte cu succes opera de construcţie a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forţelor de producţie ale ţării, în ridicarea nivelului său de trai şi îşi aduce o contribuţie de seamă la lupta pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului şi păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese şi îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naţionale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dînd o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie şi colaborare între ţările şi partidele noastre, ne exprimăm convingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România