Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)

1966-10-01 / nr. 5876

Anul XXII nr. 5876 sîmbătă 1 X 1966 4 pagini 25 bani • Calitatea bună vinde tot ce ai produs • Pierderea decalajului a dat peste cap busola indicatorilor • Dezvoltarea pe felii se răzbună Există între indicatorii planului unul cu o sferă foarte largă de cuprindere: producţia marfă vîndută şi încasată. Prezenţa sa, e drept numai orientativă, între indicatorii care per­mit aprecierea, cu obiecti­vitate şi realism, a activi­tăţii economice a între­prinderilor este de dată recentă — de la începutul anului — însă se poate spune că şi-a cîştigat de­finitiv dreptul de a fi ridi­cat, peste tot, la rangul cel mai înalt ce i se cuvine unui indicator care poate caracteriza cu precizie uti­litatea pentru economia naţională a unui produs, recunoaşterea de către so­cietate a eficienţei activi­tăţii desfăşurate de unită­ţile industriale. Am vizitat cîteva între­prinderi braşovene, încă înainte de încheierea tri­mestrului care expiră, pentru a cunoaşte situaţia îndeplinirii acestui indica­tor fundamental, consecin­ţele pozitive sau negative ale realizării lui, precum şi factorii care le generează. Cu acest prilej, am reţinut faptul că, atenţia care se acordă îndeplinirii ritmice şi la nivelul stabilit prin plan, a indicatorului amin­tit, nu este peste tot egală. D­ar să vedem, mai întîi, cum au proce­dat unele întreprin­deri, printre care şi Fabri­ca de tricotaje Braşov, unde s-a asigurat înfăptui­rea ritmică a acestui indi­cator. In ultima lună a tri­­mestului III, această uni­tate industrială şi-a depă­şit pnvederile la producţia marfă vîndută şi încasată cu 5 procente. Dacă am fi luat în consideraţie nu­mai nivelul de îndeplinire a producţiei-marfă (102 la sută) am fi fost poate mai zgîrciţi în aprecieri. Cu­­noscînd însă faptul că aici s-a desfăcut tot ce s-a pro­dus, observăm imediat că avem de-a face cu o acti­vitate prodigioasă. Ea s-a desfăşurat în două direc­ţii principale: îmbunătă­ţirea continuă a calităţii tricotajelor, ca urmare a ritmicităţii muncii, asigu­rată de perfecţionările a­­duse în organizarea, pe baze ştiinţifice, a produc­ţiei (reamplasarea maşi­nilor de tricotat într-un flux tehnologic raţional), ceea ce a permis livra­rea ritmică a produse­lor solicitate de comerţ şi, concomitent, asigura­rea vînzării produselor finite, rămase la începutul acestui an. Se mai poate adăuga că, în acest fel, vi­teza de rotație a mijloace-V. IOAN (Continuare în pag. 3 ) îl cunosc de mult, lo­cuim în acelaşi bloc, acum vreo cinci-şase ani era copil, l-am sal­vat odată din mâinile administratorului care-i prinsese scriind pe pe­reţii de metal ai liftu­lui textul integral al a­­celui exasperant „Mam­bo italiano“. Pe-atunci mi se părea un băiat simpatic şi zburdalnic deşi cam de două oni pe an maică-sa venea să mă întrebe dacă nu-l cunosc fie pe profeso­rul de matematică, fie pe profesorul de fizică, fie pe cel de chimie, care îi „persecută“ în chip organizat feciorul. Persoana mi-a atras a­­poi atenţia peste un timp (avea vreo 16 ani), deoarece era prima per­soană din împrejurimi care purta pantaloni şi bluză cu ţinte. „Un ki-ION BAIEŞU logram de fier am pus pe el, spunea maică-sa, numai de-ar învăţa“. De curînd adminis­tratorul mi-a sunat într-o noapte la uşă, ce­­rindu-mi în numele blocului întreg, să-l dau „la ziar“ pe individul despre care e vorba pe motiv că se adună în casă cu alţi derbedei de teapa lui şi, încălziţi de urletele a două magne­­tofoane, bagă groază în plafoanele a şapte etaje. — E de speriat cu „bi­tlisu“ ăsta, tovarăşe, nu se mai poate, zicea ad­ministratorul. — Bine, am promis, o să mă ocup de el. A doua zi, ieşind di­mineaţă din casă l-am zărit în faţa mea şi m-am luat după el. „Ia să văd, mi-am zis, care e­­programul lui pe ziua de azi, unde se duce şi ce face“. Şi l-am pus sub urmărire. Vreme de toamnă dul­ce, cu soare molatec. Ora zece dimineaţa, străzile calme, lumea e la lucru. Băiatul, la cei 18 anișori, merge încet, cu mîinile în buzunare, fluierînd. Pașii îl duc singuri spre bulevard. Ia un „Spor­tul“, se uită la rezultate, îl aruncă pe trotuar. (Continuare în pag. 3-a) A intrat in gura lumii Fabrică modernă de dolomită metalurgică In a­propierea Combina­tului siderurgic Hunedoa­ra, pe valea Zlaştilor, a intrat în funcţiune o fa­brică de dolomită meta­lurgică, cea mai mare uni­tate industrială de acest fel din ţară. Ea produce în cuptoare rotative dolomită metalurgică sinterizată, material necesar agrega­telor siderurgice de la Hunedoara, întregul pro­ces de producţie este me­canizat şi în cea mai mare parte automatizat. Capa­citatea construită şi dată în exploatare în prima eta­pă este de 50 000 tone pe an, cu perspective de dezvoltare în viitor. Noua fabrică constituie o importantă realizare a tehnicii româneşti. Ea a fost proiectată în întregi­me de specialiştii de la In­stitutul de proiectări me­talurgice Bucureşti, iar utilajele şi construcţiile metalice au fost executate la Uzinele constructoare de maşini Reşiţa, „Inde­pendenţa“ — Sibiu, Uzine­le „23 August“ din Capi­tală şi altele. Lucrările de construcţie au fost execu­tate de colectivul între­prinderii de construcţii siderurgice Hunedoara. (Agerpres) ! “ ~ 1 !! Prin noul circuit al­­ liniei de înaltă tensi-­­ une de 110 kV, Galaţi- Brăila-Gura Ialomiţei, cu traversare sub-­­ fluvială a Dunării în­­ apropiere de Hirşova, ii s-a creat încă o legă­tură a Dobrogei la sistemul energetic na-­­ ţional. In clişeu : Po­­lSi zarea cablurilor elec- j, B trice TELEGRAMA Excelenţei Sale Arhiepiscopului MA­KARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, vă rog să primiţi, Excelenţă, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru pros­peritatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Cum sunt gospodărite biletele de odihnă? • Trimiterea oamenilor muncii la odihnă şi trata­ment balnear constituie un mijloc însemnat de întă­rire şi refacere a sănătăţii lor. Anual sindicatele dis­tribuie sute de mii de bilete pentru staţiuni. Reparti­zarea, gospodărirea, folosirea integrală a acestor bilete incumbă însă din partea sindicatelor o mare răspun­dere şi o continuă preocupare. Asupra modului cum se realizează această importantă sarcină, am avut o con­vorbire cu tovarăşul Dan Purcel, membru în biroul executiv al Consiliului raional „Griviţa Roşie“ al Uniunii Generale a Sindicatelor. — Să pornim de la si­tuaţia concretă din raionul dumneavoastră. Aţi primit anul acesta 2 618 de bilete pentru staţiuni de odihnă şi 3 940 pentru tratament balnear. Ce a întreprins biroul executiv pentru ca nici unul din locurile con­tractate cu unităţile econo­mice balneare să nu ră­­mînă neocupat ? — Am instruit lunar preşedinţii şi responsabilii comisiilor de asigurări so­ciale ale sindicatelor din întreprinderile situate în raza noastră de activitate, am analizat trimestrial situaţia repartizării şi no­minalizării biletelor, am controlat şi am intervenit atunci cînd am constatat deficienţe. — Fireşte, rezultatele sînt probabil foarte bune. — Un asemenea califi­cativ l-am fi putut accep­ta doar în cazul folosirii integrale a biletelor. Or tocmai aici situaţia e mai... delicată. — Cu alte cuvinte, după datele pe care văd că le-ați centralizat, s-ar pă­rea că unii salariaţi din în­treprinderi şi-au refuzat pur şi simplu plăcerea Convorbire consemnată de MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. 3-a! MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI CHINEZ Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Noua poziţie a Belgiei faţă de N.A.T.O. NOU AN UNIVERSITAR Stabilirea de către Ministerul învăţă­­mîntului a unor reguli privind studiul şi comportarea studenţilor învăţământul superior din ţara noastră cunoaşte o continuă dezvoltare. Prin grija partidului şi a guver­nului, sunt create posibili­tăţi de cuprindere a unui număr mereu sporit de studenţi, în prezent în in­stituţiile de învăţămînt su­perior studiază 136 000 stu­denţi, care se pregătesc în peste 200 de specialităţi, în acest an vor păşi pen­tru prima oară în institu­ţiile de învăţămînt supe­rior peste 33 000 de tineri, adică mai mult decît nu­mărul total al studenţilor existenţi în România anu­lui 1938. Gratuitatea învăţămîntu­­lui, bursele de care bene­ficiază peste 60 la sută din studenţii ţării, căminele şi cantinele moderne cons­truite în centrele universi­tare, asigură studenţilor noştri condiţii bune de pregătire şi de viaţă, scu­­tindu-i de greutăţile mate­riale chinuitoare care îm­povărau în trecut cea mai mare parte a tineretului universitar. Datorită efor­turilor întregului popor, studenţii noştri îşi pot con­sacra întreaga putere de muncă pregătirii lor temei­nice, pentru a deveni ca­dre de nădejde în opera de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste. Marea ma­joritate a studenţilor înva­ţă cu sîrguinţă, avînd con­ştiinţa îndatoririlor lor faţă de societate. Sînt însă, cazuri, izolate, cînd unii studenţi neglijează îndato­rirea lor principală, învă­ţătura, sau, prin compor­tarea lor, încalcă normele vieţii universitare. Cu prilejul deschiderii noului an universitar, mi­nistrul învăţământului a emis un ordin prin care stabileşte reguli şi obliga­ţii ale studenţilor privind studiul şi comportarea lor în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi în viaţa socială. Studenţii au îndatorirea — se precizează în ordin — de a îndeplini în bune con­diţii şi la timp toate sar­cinile ce le revin potrivit planului de învăţămînt şi programelor de­­ studii, de a frecventa cu regularitate (Continuare în pag. 3-a) Căminele studenţeşti şi-au primit noile şi vechile cunoştinţe Schimbul de mîine al culturii şi ştiin­ţei româneşti Acad. GH. MIHOC rectorul Universităţii Bucureşti Şuvoiul de tinereţe, de voioşie şi optimism va um­ple din nou amfiteatrele şi sălile de cursuri. Univer­sitatea va reîntîlni vechi­le sau proaspetele sale cu­noştinţe, studenţii, omuli sîrguincioşi ai celor care şi-au închinat viaţa ştiin­ţei, cadrele didactice, în­treg personalul auxiliar. An de an încercăm acelaşi sentiment de bucurie, de e­­moţie. încercăm încă o dată sentimentul înaltei noastre responsabilităţi în faţa unei noi etape de pre­gătire a studenţilor patri­ei, care mîine vor fi spe­cialişti în diferite domenii de activitate. O dată cu tradiţionalele buchete de flori, omagiu adus celor care le cultivă pasiunea pentru ştiinţă, pe care îl primim cu emoţie, bucuria noastră se amplifi­că cu cît, an de an, numă­rul studenţilor creşte, iar condiţiile materiale ating un grad de de -.voltare ca­pabil să înzestreze pe vi­itorii absolvenţi cu cunoş­tinţe , la un nivel comparabil , cu cel din instituţiile su­perioare de învăţămînt de mare prestigiu din lume. Graţie excepţionalului sprijin moral şi material acordat de partid şi guvern învăţămîntului superior. Universitatea noastră, pres­(Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Mini­ştri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră şi prin dumneavoastră Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Per­manent, al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Chineze şi poporului chinez prieten un salut fră­ţesc şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluţiei şi proclamarea Republicii Popu­lare Chineze au constituit un moment de cotitură în via­ţa poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin , sub condu­cerea partidului său comunist, poporul chinez înfăp­tuieşte cu succes opera de construcţie a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forţelor de producţie ale ţării, în ridica­rea nivelului său de trai şi îşi aduce o contribuţie d­e seamă la lupta pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului şi păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese şi îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naţionale noi victorii în opera de construire a socialis­mului în patria sa. Dînd o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie şi cola­borare între ţările şi partidele noastre, ne exprimăm con­vingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismu­lui proletar, corespunzător intereselor celor două po­poare, cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat­ al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next