Munca, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 5902-5927)

1966-11-01 / nr. 5902

Prezenţă activă în toate problemele colectivului Zilnic, mii de metri de stofă tricotată trec prin mîinile îndemînatice ale celor din atelierul de croit al Fabricii „Moldova“ din Iaşi. însufleţirea oamenilor în întrecerea socialistă este un important şi hotărîtor factor în realizarea unei producţii sporite şi de calitate superioară. Grija, atenţia, îndemînarea sunt atribute a întregului colectiv. Este şi firesc să fie aşa. De activitatea lui depind succesele celor de la atelierul de confecţii din fabrică. Munca acestui colectiv a fost viu ilustrată în adunarea grupei sindicale pentru prezentarea dării de seamă şi alegeri. Aceasta a prilejuit o temeinică analiză a muncii depuse de la alegerile trecute şi pînă în prezent. Din cele relatate a reieşit că sarcinile de plan pe 10 luni au fost depăşite cu aproape 5 la sută, că în acest an s-a remarcat o preocupare atentă pentru o calitate superioară şi în livrarea ritmică către atelierele de confecţii. Un succes deosebit îl constituie reducerea consumului specific cu 1 480 kg stofă tricot. Rezultatele obţinute au fost reflectate şi în discuţiile oamenilor. — N-au existat domenii de activitate în care biroul grupei sindicale să nu-şi fi dovedit prezenţa, în care să nu ne fi ajutat efectiv la îndeplinirea sarcinilor — spunea Ion Lobonţ, maistrul brigăzii. Urmărind în primul rînd ridicarea continuă a nivelului profesional, biroul grupei a ajutat la extinderea metodelor bune folosite de muncitoarele Eugenia Oprea, Maria Satir şi Elena Rusu prin schimburile de experienţă organizate la locul de muncă. Biroul grupei s-a preocupat de mobilizarea muncitorilor la cursurile de ridicare a calificării. Noi ne mîndrim astăzi cu multe muncitoare harnice şi pricepute. Ele încadrează raţional tiparele, utilizează din plin lăţimea stofelor şi se preocupă de recuperarea deşeurilor. în felul acesta s-a reuşit să economisim o cantitate apreciabilă de stofă din care se pot confecţiona 3 600 costume pentru copii. Asemenea acţiuni şi rezultatele finalizării lor au fost subliniate şi de alţi vorbitori. Muncitoarea Elena Boiciuc s-a referit la asigurarea bunei întreţineri a maşinilor. „ Este adevărat că noi am obţinut o seamă de rezultate bune datorită, în primul rînd, pregătirii pe care fiecare ne-am însuşit-o. Unii, puţini la număr, nu înţeleg încă acest lucru şi ne fac greutăţi în desfăşurarea normală a fluxului tehnologic. Era necesar ca biroul grupei sindicale să fi discutat mai îndeaproape cu aceşti oameni arătîndu-le că atitudinea lor produce neajunsuri eforturilor colective. Muncitoarea Elena Sfichi, fruntașă în întrecerea socialistă, a remarcat în cuvîntul său preocuparea biroului grupei sindicale în urmărirea înfăptuirii propunerilor oamenilor. — Fabrica noastră este nouă, atelierul în care lucrăm este spaţios şi plin de lumină, iar maşinile sunt moderne. Desigur, munca noastră în aceste condiţii s-a uşurat mult. Cu toate acestea, noi am făcut propuneri, în continuare, de asigurare a unor condiţii cît mai optime de muncă, iar biroul grupei a urmărit înfăptuirea lor. Cu toţii am primit halate de lucru, în atelier au fost puse la punct instalaţiile de condiţionare a aerului, a fost îmbunătăţit iluminatul, s-a instalat un post de prim ajutor şi difuzoare ale reţelei de radioamplificare. Crearea acestor condiţii a avut desigur o însemnată contribuţie la obţinerea rezultatelor amintite. Adunarea grupei sindicale a analizat felul în care biroul grupei s-a achitat şi de sarcinile cultural-educative, de problemele de asigurări sociale etc., subliniindu-se aportul adus în această direcţie de muncitorii D. Spinu, Eugenia Oprea şi Gheorghe Alexandrescu, care au fost realeşi in noul birou. Apreciindu-i-se munca depusă în producţie şi pe tărîm obştesc, experienţa acumulată, comportarea în mijlocul colectivului şi în societate, membrii de sindicat de aici au reales pe Saveta Nichita ca organizatoare a grupei sindicale. Este pentru a cincea oară consecutiv cînd colectivul său îi încredinţează această muncă de răspundere. NICOLAE GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi Şahiştii români continuă seria succeselor HAVANA 31 (Agerpres). — în runda a cincea a preliminariilor Olimpiadei de şah de la Havana, echipa României a terminat la egalitate: 2—2 cu selecţionata Bulgariei. Alte rezultate din grupa a 7-a : Finlanda—Maroc 1—0 (3) , Grecia—Nicaragua 3—0 (1), Porto Rico—Columbia 2—2. Cîștigînd cu 4—0 meciul cu Porto Rico, din runda precedentă, şahiștii români totalizează acum 17,5 puncte și se află pe primul loc în cea de a 7-a grupă. Locul doi este ocupat de echipa Bulgariei cu 16,5 puncte. AGENDĂ Cea de-a 4-a ediţie a Campionatului balcanic de baschet pentru juniori, desfăşurat în oraşul Izmir, s-a încheiat cu victoria echipei Iugoslaviei, care, în meciul decisiv, a întrecut cu scorul de 69—63 (31—29) echipa Turciei. Selecţionata juniorilor români a învins, în ultimul meci cu 85—59 (47—34) echipa Bulgariei şi s-a clasat pe locul trei. Iată clasamentul final : 1. Iugoslavia ; 2. Turcia ; 3. România ; 4. Grecia ; 5. Bulgaria. în parcul „Trivale“ din Piteşti s-au desfăşurat finalele campionatelor republicane de cros. Cursa seniorilor, disputată pe distanţa de 8 000 m, a revenit lui Nicolae Mustaţă (Dinamo Bucureşti) în 23'51’3/10. întrecerea senioarelor s-a încheiat cu victoria braşovencei Viorica Gabor, care a parcurs 1 800 m în 11’52''4/10. Proba de juniori a fost cîştigată de Radu Rusu (Cluj), iar la junioare pe primul loc s-a clasat Elisabeta Baciu (Roman). ★ Selecţionata de rugbi a ţării noastre îşi va încheia astăzi pregătirile în vederea meciului cu Italia, susţinînd un meci de verificare în compania unei combinate a echipelor Arhitectura—Construcţii. Din echipa reprezentativă fac parte Penciu, Demian, M. Rusu, C. Dinu, Dragomirescu şi alţii. Meciul cu echipa Italiei se dispută la 6 noiembrie la Aquilla, în cadrul „Cupa Naţiunilor“. Selecţionata ţării noastre pleacă în Italia, vineri dimineaţă. ★ O intervenţie spectaculoasă, dar tardivă, pentru că balonul va intra în plasă Foto : N. ALEXANDRU Vizita primului ministru al Iranului (Urmare din pag. 1-a) persoanele oficiale care însoţesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, a relevat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul ştiinţific al acestui important for de învăţămînt superior al ţării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultăţii de drept din Cluj, a prezentat apoi raportul consiliului, în care este evidenţiată activitatea multilaterală desfăşurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat şi specialist în ştiinţe economice şi politice, precum şi contribuţia sa deosebită la dezvoltarea bunelor relaţii dintre România şi Iran. In aplauzele asistenţei, rectorul universităţii clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului,, Amir Abbas Hoveida, care a făcut o expunere urmărită cu atenţie de cei prezenţi. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sînt deplin conştient de importanţa titlului pe care aţi binevoit să mi-1 acordaţi şi îl voi purta cu multă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cît prin mine aţi vrut, desigur, să cinstiţi Iranul şi poporul său. In continuare primul ministru Hoveida a relevat tradiţiile şi prosperitatea universităţii clujene şi a numeroaselor institute superioare de învăţămînt din localitate. Apoi, şeful guvernului iranian a subliniat că astăzi, mai mult ca oricînd, educaţia apare ca o cheie de boltă a progresului şi a înţelegerii între popoare, în zilele noastre, a spus, oaspetele nu mai este permis de a ignora acest adevăr primordial că cea mai bună şi singura şansă pentru un popor ca să se dezvolte şi-o trage din el însuşi. Iniţiativa, dinamismul şi într-o mare măsură succesul tuturor experienţelor naţionale apar ca legate nu de imitarea precedentelor străine, ci de construcţia modelelor proprii, care ţin seama de condiţiile şi de aspiraţiile comunităţii naţionale. în acest sens, vorbitorul a subliniat că, după părerea sa, un principiu esenţial care stă la baza dreptului modern, este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Oaspetele a arătat apoi că ţara sa a pornit spre o dezvoltare economică şi socială rapidă, în baza unor planuri potrivite condiţiilor şi nevoilor poporului iranian. Diversitatea sistemelor naţionale nu împiedică de loc colaborarea între ţări, a spus oaspetele în continuarea cuvîntării sale. Dimpotrivă, ea cheamă la această colaborare într-un mod cît se poate de urgent. Problema păcii şi relaţiilor armonioase între popoare nu mai este monopolul unora, a devenit o problemă a tuturor. Stabilind relaţii strînse de colaborare, ţările, oricare ar fi calea pe care au ales-o pe plan intern, ajută la dezvoltarea lor reciprocă şi la realizarea unei comunităţi internaţionale armonioase. Colaborarea internaţională este consecinţa însăşi a independenţei şi iniţiativei naţionale. In încheiere, oaspetele şi-a exprimat încă o dată întreaga recunoştinţă pentru titlul acordat. După ceremonie, premierul iranian s-a întreţinut cordial cu conducătorii instituţiilor de învăţămînt superior din Cluj. La amiază, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" a oferit un dejun în onoarea Doctorului Honoris Causa al universităţii clujene, Amir Abbas Hoveida. In timpul dejunului, acad. C. Daicoviciu şi premierul Hoveida au rostit toasturi. In cursul după-amiezii, oaspeţii iranieni au făcut o vizită cu maşinile prin Cluj, poposind la Grădina botanică, la unele din căminele complexului studenţesc şi la Sala sporturilor. Numeroşi locuitori ai oraşului au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de simpatie. Seara, primul ministru al Iranului şi persoanele care îl însoţesc au plecat cu trenul special spre Bucureşti. ★ Luni după-amiază a sosit în Capitală delegaţia economică guvernamentală iraniană, condusă de Aii Naghi Alikhani, ministrul economiei al Iranului. Din delegaţie fac parte Safi Asfia, preşedintele Organizaţiei planului, R. S. Teherani,ministru adjunct al Economiei Iranului, consilieri şi experţiLa sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, reprezentanţi ai conducerii unor ministere. Seara, în cinstea oaspeţilor iranieni, ministrul comerţului exterior a oferit în saloanele Hotelului Athenee Palace, un cocteil. ★ Luni după-amiază a sosit în Capitală Mohamad Khosrovschahi, preşedintele Camerei de Comerţ din Teheran. ★ In seara aceleiaşi zile, Mohamad Khosrovshhahi a fost primit de Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. (Agerpres) Plecarea delegaţiei C.C. al P.C.R. la lucrările Congresului Partidului Muncii din Albania (Urmare din pag. 1-a) Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, activişti de partid. Erau de faţă Dhimiter Stamp, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.P. Albania la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Sosirea la Tirana în aceeaşi zi, delegaţia Partidului Comunist Român a sosit la Tirana. La aeroport a fost întîmpinată de tov. Rita Marko, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, Pilo Peristeri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, de membri ai C.C. al Partidului Muncii din Albania. Au fost de faţă Manole Bodnaraş, ambasadorul Republicii Socialiste România la Tirana, membri ai Ambasadei, precum şi şefi ai unor misiuni diplomatice ale ţărilor socialiste la Tirana. FAMILIA-temelia educaţiei (Urmare din pag. 1-amilii de a-şi influenţa copiii prezintă, evident, diferenţe mari. Ceea ce în şcoală ia fiinţă lesne, în virtutea organizării, şi anume unitatea de scop şi de metodă a tuturor cadrelor didactice, adeseori se constituie mai greu între membrii unei familii cu o pregătire generală şi pedagogică foarte diversă şi foarte neomogenă. Pornind de la aceste realităţi se impune principalul obiectiv — părinţii să asigure prin armonia şi coeziunea familiei, prin climatul de respect reciproc, de întrajutorare, de răspundere comună faţă de educarea copiilor o influenţă eficace în acest sens. In psihologie se vorbeşte despre deosebiri datorate particularităţilorînăscute, despre deosebiri de receptivitate, de vîrstă, de sex, de tip de civilizaţie şi de tradiţii social-culturale. Prin intermediul şcolii, părinţii trebuie să înţeleagă în ce măsură aceste elemente determină de fapt caracteristicile individuale ale copiilor lor: randamentul activităţii, stilul de muncă, conduita curentă, capacităţile generale, aptitudinile, sociabilitatea. — Care sunt cele mai dăunătoare atitudini ale părinţilor rezultate din necunoaşterea propriilor lor copii ? — Practica de zi cu zi a şcolii dovedeşte că există încă părinţi care supraestimează nivelul intelectual al copiilor lor, le acordă cu uşurinţă recompense, cadouri inoportune, ba chiar îi ajută să se abată de la programul şcolar, într-un cuvînt fac gesturi care influenţează nefavorabil atît randamentul muncii instructive, cît mai ales comportamentul copilului. Sînt, pe de altă parte părinţi care subestimează posibilităţile copiilor lor, le preiau obligaţiile şcolare, le scriu temele, totul din dorinţa ca fiii lor să primească în şcoală notele cele mai mari. Apar în această situaţie două mari primejdii : prima — tolerarea unei lipse de onestitate faţă de şcoală, nemaivorbind de iresponsabilitatea faţă de proprii copii ; a doua implicată de cealaltă, pierderea treptată a prestigiului, a autorităţii părinţilor faţă de copii. Asemenea părinţi, în loc să fie un model de comportare şi de ţinută morală, devin de-a dreptul exemple negative pentru copiii lor. — In cadrul colaborării dintre şcoală şi familie, care este, după opinia dumneavoastră, factorul cel mai important ? — In aceste relaţii complexe de colaborare, familia primeşte din partea şcolii date informative în legătură cu dezvoltarea intelectuală şi morală a elevilor, cu ritmul însuşirii cunoştinţelor, cu fenomenele care apar ; la rîndul lor părinţii transmit şcolii — prin intermediul profesorului diriginte — informaţii despre interesele, aptitudinile şi preocupările copilului. Aceste constatări trebuie înscrise cu grijă în fişa personală a fiecărui elev. Discutate şi confruntate, aceste observaţii sunt în cele din urmă sintetizate de către profesorul diriginte, cel mai în măsură să-l cunoască pe elev, să cunoască mediul în care acesta trăieşte şi învaţă, să-i cunoască părinţii şi prietenii. Avînd în vedere răspunderile sporite ale profesorului diriginte, în literatura de specialitate se face simţită necesitatea apariţiei unor lucrări cu caracter metodic referitoare la modalitatea în care diriginţii pot colabora cu ceilalţi profesori şi cu familiile elevilor. Consider, că prin importanţa ei, legătura dintre şcoală şi familie poate face obiectul unor dezbateri, atît în şcoli cît şi în presă, la care să participe psihologi, pedagogi, medici, părinţi. Aceste dezbateri pot căpăta o deosebită valoare în găsirea mijloacelor de educare corespunzătoare etapei actuale de dezvoltare a învăţămîntului în ţara noastră, circulaţie pentru un camion al schelei. De mai bine de două săptămîni se poartă discuţii între I.R.T.A. şi conducerea schelei fără să se ajungă la un, punct de înţelegere comun. Călătorii beneficiari foarte constanţi ai autobazelor I.R.T.A.-Ploieşti, Cîmpina, Filipeştii de Pădure sunt lăsaţi în staţii tocmai la orele începerii programului de serviciu. Şi întîrzierile curg... Pe alte trasee circulă autobuze neamenajate pentru sezonul rece (cu geamuri sparte, uşi care nu se închid). Iată sesizări juste ce trebuie să-şi afle o rezolvare promptă din partea Direcţiei regionale de transporturi auto-Ploieşti. Critici, trebuie adresate şi conducerii unor schele deţinătoare de mijloace proprii de transport. Cu toate că timpul s-a răcit, o parte din camioanele schelelor Boldeşti, Urlaţi, Tîrgovişte, Moreni circulă, în special dimineaţa şi seara, fără prelate. Altora le lipsesc băncile sau acestea sînt murdare de ulei şi ţiţei. Parcă n-ar fi destinate transportului oamenilor. După ce aştepţi cîte una sau două ore pînă să vină maşinile — aşa cum se întîmplă cu navetiştii de la Gura Ocniţei — să mai călătoreşti şi în picioare într-un autocamion descoperit şi murdar nu-i de loc plăcut ! Peste toate aceste deficienţe serioase trec cu multă uşurinţă cei care au datoria să le înlăture. Şi-atunci ne-am putea întreba , în ultimă instanţă, care-i datoria Direcţiei regionale de transporturi auto-Ploieşti. Să facă pe n-aude, n-a vede ? Situaţiile semnalate mai sus scot în evidenţă necesitatea eliminării practicii indiferenţei, a tărăgănării unor măsuri de organizare a transportului petroliştilor ploieşteni. Nici comitetul sindicatului de aici, nici cele din schele nu merită laude pentru atitudinea lor de expectativă. Autobuzele I.R.T.A. şi schelele de extracţie dispun de un parc cu maşini de tipuri noi, bune, încăpătoare. Să fie folosite din plin pentru asigurarea transportului muncitorilor, fără nici un fel de hopuri birocratice. Rute cu hopuri... (Urmare din pag. 1 a) Tîrgovişte sunt abonaţi ai autobuzelor I.R.T.A., care fac curse pe zece trasee. Dacă stai de vorbă cu cei care răspund de bunul mers al transportului, eşti asigurat că totul merge ca „pe roate“. Pornind însă pe trasee, constaţi şi o droaie de... hopuri. Cei care locuiesc în comunele de pe ruta Bilciureşti -Comişani — Tîrgovişte au la dispoziţie un autobuz I.R.T.A. Dar pasagerii aflaţi în drum spre serviciu sînt daţi jos din maşină la mijlocul traseului, rămînînd ca o distanţă de 2—3 km să o parcurgă cu mijloace ocazionale. Ore pierdute în zadar din cauza autobazei I.R.T.A. Tîrgovişte, care refuză prelungirea traseului pe motivul nerentabilităţii. Este o justificare fără nici o acoperire, de vreme ce foarte mulţi călători sunt interesaţi să meargă pînă la capătul drumului. O situaţie de-a dreptul bizară am întîlnit pe ruta Gura Ocniţei — Tîrgovişte. Pentru transportul zilnic al unui număr de 40 mecanici, lăcătuşi şi strungari, transferaţi în interesul producţiei de la atelierele Gorgoteni la atelierele centrale ale schelei Tîrgovişte s-a apelat la autobaza I.R.T.A. căreia i s-a cerut un autobuz sau cel puţin o autorizaţie de Semnrea unei convenţii Luni a avut loc semnarea Convenţiei de colaborare în domeniul Radioteleviziunii între Comitetul de Radiodifuziune şi televiziune de pe lingă Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România şi Radiodifuziunea şi Televiziunea Regatului Maroc. COCTEIL Cu prilejul Zilei forțelor armate italiene, atașatul militar aero și naval al Italiei la București, colonel Achille Amico, a oferit luni un cocteil în saloanele ambasadei. Prieteni.. PROIECTUL LEGII PENSIILOR Sentimentul utilităţii (Urmare din pag. 1-a) să. Prezenţa lor, în continuare, în mijlocul nostru, ne bucură. Şi aş spune că o socotim ca o necesitate. O necesitate morală şi materială. Sunt bucuros că înşişi dumnealor, „bătrînii noştri“, se simt mulţumiţi să mai stea alături de noi. — Da, da, Ioane, a ţinut să completeze cu o explicaţie Mihai Pricop. Să fim de folos, pentru că grija vremii cînd vom fi la pensie nu o mai avem. Eu mi-am făcut chiar o socoteală : la salariul meu de 1 165 de lei, mi se cuvine, pentru minimum de vechime în muncă, un procent de bază de 85 la sută. Adăugind procentele cuvenite pentru vechimea ce depăşeşte minimul prevăzut de lege, precum şi sporul de 10 la sută pentru continuitate, pensia va fi egală cu salariul meu tarifar actual. In plus, voi avea dreptul şi la o pensie suplimentară de 81 lei lunar din contribuţia de 2 la sută din salariu, pe care o voi plăti şi eu timp de doi ani şi ceva de-acum înainte. Pensie bună ! Şi ea ne arată marea grijă pe care partidul, statul nostru, o poartă fiecăruia în parte. Mulţi au luat cuvîntul în adunarea activului sindical. Metalurgişti cu vechime, ca Petre Moraru, turnătorul Ion Rădulescu, forjorul Ion Scobeanu, au făcut şi propuneri ca : La stabilirea vechimii în muncă să se considere şi anii de ucenicie în care ucenicii munceau efectiv în producţie, alături de muncitorii calificaţi, sau să se prevadă posibilitatea pensionării la cerere, indiferent de vîrstă, a celor care au muncit fără nici o întrerupere timp de 40 de ani în aceeaşi întreprindere. Toţi vorbitorii însă, indiferent de vîrstă, s-au angajat, acolo, în adunare, să răspundă grijii partidului prin fapte în munca lor de zi cu zi. Unii mai purtau pe pomeţii obrajilor şi pe salopete pulberea fină cu izuri de răşină de la gatere şi circulare; alţii aveau în glas ceva din ecourile pădurii. Cu toţii aveau privirile senine şi, în drum spre sala de şedinţe, discutau cu însufleţire despre proiectul legii pensiilor. La adunarea activului sindical de la I. F. Gura Humorului pentru dezbaterea proiectului legii pensiilor au participat forestieri cu state vechi de serviciu, ca tehnicianul Vespasian Vasilescu, care are 38 de ani de muncă, tineri ca Octavian Florişteanu, femei şi chiar cîţiva dintre veteranii întreprinderii, acum pensionari. Toţi cei care au luat cuvîntul şi-au exprimat în unanimitate recunoştinţa pentru grija ce le-o poartă partidul şi statul nostru socialist şi care străbate din toate prevederile acestei legislaţii. ...„— Noi, cei vîrstnici, spunea tovarăşul Vespasian Vasilescu, ne dăm mai bine seama de ceea ce înseamnă prevederile din proiectul noii legi a pensiilor, ce înseamnă să ai siguranţă nu numai în ziua de azi şi în cea de mîine, cînd puterile te-au lăsat şi mijlocul principal de existenţă este doar pensia. Mi-amintesc, în trecut, cu cîtă nelinişte, frică aş putea spune, aşteptau muncitorii venirea pensionării. Şi pe drept cuvînt. Puţini din ei căpătau pensie, iar aceasta era atît de mică, că de-abia îţi ajungea să-ţi ţii zilele. Pe cînd astăzi, altfel stau lucrurile. Eu am 38 de ani de muncă şi peste şapte luni împlinesc vîrstă de pensionare. După socoteala ce am făcut, pensia pe care o voi primi va fi aproape cît salariul meu actual. Ce îţi poţi dori mai mult după o viaţă de muncă decît bătrîneţile asigurate ? Iată de ce, în timpul ce a mai rămas pînă la pensionare voi munci tinereşte, căutînd, totodată, să las în locul meu oameni de nădejde, căci avuţia patriei înseamnă bunăstarea pentru fiecare în parte. — Am citit cu atenţie deosebită recenta hotărîre a partidului şi proiectul noii legi a pensiilor, spunea tovarăşa Artemiza Plăcintă, membru în Comitetul sindicatului și responsabila Comisiei de femei. N-am cuvinte să preţuiesc toate aceste măsuri. Ele sunt o nouă dovadă a respectului de care se bucură munca, a grijii partidului și statului nostru pentru ridicarea necontenită a bunăstării materiale a tuturor oamenilor muncii. Numeroşi alţi vorbitori, printre care muncitoarea Viorica Scriba, mecanicul Aurel Lehaci, muncitorul Vasile Isopescu şi alţii, au subliniat în cuvîntul lor satisfacţia faţă de avantajele de care vor beneficia la pensionare cei care au o vechime mai îndelungată. Şi acestea reprezintă — spunea, de pildă, mecanicul Aurel Lehaci, — un stimulent puternic pentru stabilitatea cadrelor şi ridicarea calificării profesionale. Cu prilejul dezbaterilor, mulţi participanţi la discuţii au făcut şi propuneri de îmbunătăţire a unor articole din proiect. Tovarăşul Bolohan, de pildă, de la Fabrica de cherestea Gura Humorului, a propus ca la pensionare să se ţină seama de cei care au prestat timp îndelungat muncă nenormată şi de cei care au muncit la schimburile de noapte. Subliniind că proiectul noii legislaţii a pensiilor se înscrie pe linia măsurilor izvorâte din hotărîrile celui de al IX-lea Congres al partidului privind creşterea potenţialului economic al ţării şi, pe această bază, a condiţiilor de muncă şi viaţă, forestierii humoreni s-au angajat să muncească şi pe mai departe spornic pentru a valorifica superior masa lemnoasă. MIHAI ŢINTAR La baza bunăstării viitoare stă munca noastră de azi Ieri s-a înapoiat în Capitală delegaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, condusă de tovarăşul Anderco Iosif, secretar al Consiliului Central, care a participat la lucrările celui de-al IX-lea Congres al sindicatelor din Republica Populară Mongolă. La sosire, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşa Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. ★ Sîmbătă s-a înapoiat din R. P. Bulgaria delegaţia Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini din ţara noastră, condusă de tovarăşul Nicolae Moraru, preşedintele Comitetului Uniunii, care a participat la lucrările celei de-a V-a Conferinţe profesionale internaţionale a sindicatelor din industriile metalurgice şi mecanice ce a avut loc la Sofia în perioada 18—23 octombrie a.c. ★ Duminică a plecat la Alger tovarăşul Coliţă Decebal, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., care la invitaţia Uniunii Generale a Oamenilor Muncii Algerieni, va participa la festivităţile cu prilejul sărbătoririi celei de-a 12-a aniversări a începerii revoluţiei algeriene, Ziua naţională — 1 Noiembrie. In perioada 22—31 octombrie a.c., la invitaţia Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile agricole, a vizitat Republica Socialistă România o delegaţie a C.C. al Sindicatului lucrătorilor agricoli din R. P. Polonă pentru un schimb de experienţă în domeniul activităţii sindicatelor din uinităţile agricole. In timpul şederii în ţara noastră, delegaţia a vizitat uzinele „Tractorul“ , din Braşov şi „Semănătoarea“ din.. Bucureşti, Gospodăriile Agricole de Stat din Băicoi şi Odobeşti, C.A.P. Ceacu, S.M.T. Cuza-Vodă, centrul şcolar agricol Sibiu. In încheierea vizitei, delegaţia a fost primită la Biroul Executiv al Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile şi Instituţiile Agricole. ★ Luni, a avut loc o conferinţă de presă cu profesorii italieni care au participat la întîlnirea interuniversitară româno-italiană pe probleme agricole, desfăşurată recent la Bucureşti. Transferarea la cerere şi continuitatea (Urmare din pag. l-a) îmbunătăţiri substanţiale faţă de actuala legislaţie a pensiilor. Aş dori totuşi să fac o propunere în legătură cu continuitatea in muncă in aceeaşi unitate. Nu puţine sunt cazurile in care un salariat este transferat în interes de serviciu în altă localitate. In mode firesc, soţia lui, şi ea salariată, este nevoită să ceară, la rîndu-i, transferul. Acesta din urmă insă fiind efectuat la cerere, ar însemna că persoana In cauză să nu poată beneficia la pensionare de avantajele acordate pentru continuitate în muncă in aceeaşi unitate. Cred că ar fi necesar ca la capitolul care reglementează continuitatea in muncă să se includă și prevederea în sensul că trecerea la o altă unitate, în împrejurarea cînd acest lucru se face pentru a urma soţul, transferat în interes de şerpiei în altă localitate, nu afectează continuitatea în muncă.