Munca, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 5928-5954)

1966-12-01 / nr. 5928

Anul XXII nr. 5928 joi­­ XII 1966 4 pagini 25 bani did­­­on mm »■mu 1 mm I Mill Mulţi corespondenţi ai ziarului ne-au scris în numeroase rînduri despre grija pe care statul o acordă protecţiei muncii, atrăgîndu-ne totodată atenţia asupra faptului că nu întotdeauna atributul esenţial al echipamentului de protecţie — calitatea — poate fi considerat ca satisfăcător, în întreprinderi se introduc neîncetat maşini moderne, se uşu­rează condiţiile de muncă, se fac eforturi susţinute pentru a crea mun­citorilor o ambianţă sănătoasă şi civilizată de lucru. Trebuie reţinut faptul că numai în anul 1965 s-a cheltuit din fondurile statului pentru procurarea echipamentului de protecţie şi de lucru suma de 497000000 Iei, iar în semestrul I al acestui an s-au investit 270 000000 lei. Se pune însă întrebarea : sunt cheltuiţi aceşti bani în modul cel mai judicios ? Se îngrijesc întotdeauna între­prinderile producătoare ca echipamentul de protecţie să corespundă exigenţelor îndreptăţite ale beneficiari­lor ? In ultimul timp s-au depus eforturi atît pentru îmbunătăţirea calităţii cit şi pentru asimilarea unor noi sortimente. S-au intro­dus în fabricaţie şoşoni şi galoşi electroizolanţi, cisme presate din cauciuc, jam­biere şi mănuşi pentru mi­neri, centuri de salvare şi costume de protecţie pen­tru pescari etc. Este clar că orice rabat cît de mic, la calitate, pune în primejdie sănătatea o­­mului, şi, în acelaşi timp, constituie o sursă de chel­tuieli neraţionale pentru întreprinderi. Acestea sînt nevoite adeseori să procu­re materiale de protecţie suplimentare. (Numai la Combinatul de industriali­zare a laptelui din Bucu­reşti au fost astfel cheltuiţi 15 000 de lei). Multe din sesizările făcu­te pînă acum nu au găsit însă ecoul cuvenit. Este semnificativă în acest sens următoarea situaţie. Un re­dactor al ziarului nostru a publicat, în luna iulie a.c., un articol intitulat „Echi­pamentul de protecţie al minerilor“, din care cităm: „...iată ce spune minerul Constantin Androne : căşti­le parcă sunt făcute după acelaşi calapod, toate au a­­ceeaşi mărime... De ce n-ar fi făcut un dispozitiv de reglare ? Calota, arată in­terlocutorul nostru, este prinsă cu o sîrmă care se oxidează şi se rupe repede, apoi orificiile de aerisire sunt prea mici, fapt care ne jenează în timpul lucrului“. Au trecut şase luni de la apariţia articolului, dar atît ministerele cît şi întreprin­derile vizate nu au găsit de cuviinţă să răspundă redac­ţiei. Aproape că nu există ra­mură a industriei în care să nu se folosească cismele de cauciuc. S-au obţinut unele îmbunătăţiri atît în ceea ce priveşte calitatea, cît şi în diversificarea sor­timentelor de cisme. Mulţi beneficiari reclamă totuşi calitatea încă necorespun­zătoare a acestora. „în în­treprinderile industriei ali­mentare, în procesul de producţie sunt folosite o mare cantitate de cisme de cauciuc, preciza Horia Bîr- M­ARI­AN­A CHIŢU ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase-Roznov se află într-o pasionată întrecere socialistă, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan din acest an. In clişeu , una din instalaţiile combinatului Foto : EM. SIRZEA Mijloace de transport şi de... enervare GHEORGHE TOMOZEI Cuvintele de mai jos vor să fie pro­iectul unei elegii pe care n-aş vrea s-o scriu... Dacă totuşi aş fi silit să pun mina pe condei, aş inchina-o însoţită de flori din hirtie creponată onor bizarelor fantezii ale I.T.B.-ului, proastei gospodăriri a unora dintre trasee, indo­lenţei in faţa măsu­rilor ce se impun şi pe care opinia cetă­ţenească s-a deprins să le sugereze cu tot mai multă stăruinţă. Nu ştiu dacă aş în­cepe cu tradiţionale­le elemente de recu­zită elegiacă (Oh! Ah! Vai! sau Vaaaaaii III) dar ver­sul, sunt sigur, ar fi foarte lung pentru ca amărăciunea s-o pot povesti în voie citi­torului. Dar nu vreau să scriu elogii. N-ar fi mai simplu ca I.T.B.-ul să elimi­ne din munca sa toa­te acele neajunsuri care pot umbri cer­tele sale merite, bu­nele iniţiative cărora, în răstimpuri, le dă viaţă ? E vorba de proas­ta repartizare a au­tobuzelor şi troleibu­zelor pe unele tra­see ; presupun că sondajele efectuate nu-i pot edifica pe diriguitorii transpor­tului în comun asu­pra cerinţelor reale. Se ajunge adesea la situaţii incredibi­le. E ştiută stăruinţa cu care cetăţenii Ca­pitalei, plus ziariştii, plus autorii satirici au deplîns d­in urmă (Continuare în pag. 2-a) Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri, au pri­mit miercuri dimineaţa de­legaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Guineea, condusă de Dia­ki­te Moussa, membru al Biroului Poliţia Naţional al Partidului Democratic, mi­nistrul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej, a avut loc o discuţie care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă pri­etenească. Seceriş în Deltă Liniştea plaurilor şi a grindurilor din Delta Dunării este tulburată în aceste zile de zgomotul tractoarelor şi recoltoarelor. Recoltatul stufului se desfăşoară din plin. De la inginerul Corneliu Dascălu, director general al Trustului pentru amenajarea şi valorificarea stufului din Tulcea, am aflat că în această campanie, pe lîngă cele 31 de coloane mecanizate și 8 coloane manuale, lucrează și 3 coloane experimentale. Munca neobosită a harnicilor stuficultori din Delta Dunării s-a materializat deja în circa 22 000 tone de Stuf. (Coresp. „Munca“) Proletari din toate ţările. uniti-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA • Propuneri ale României adoptate în unani­mitate de Conferinţa Generală U.N.E.S.C.O. ® „Marea coaliţie" de la Bonn - o soluţie a crizei politice? CARNETUL DE SĂNĂTATE Economia de timp în re­laţia medic-pacient susci­tă de cîtăva vreme un larg şi oportun schimb de opi­nii. Se caută soluţii pentru creşterea accesibilităţii ser­viciilor către populaţie ale unităţilor noastre sanitare, a operativităţii investiga­ţiei medicale, fără a se a­­duce prejudicii calităţii a­­sistenţei acordate. O importanţă excepţio­nală prezintă în această direcţie, după părerea mea, instituirea carnetului me­dical la purtător, propune­re făcută la masa rotundă a ziarului „Munca“ în le­gătură cu activitatea me­dicului de circumscripţie, înserată într-un context mai larg de probleme, în cursul discuţiilor amintite, această propunere se cuvi­ne a fi mai temeinic argu­mentată, sarcină pe care cu bunăvoinţa redacţiei, îmi propun să o împlinesc în rîndurile de faţă. Se ştie că în prezent, do­cumentul medical de bază al evidenţei primare este fişa de consultaţie. Menită să constituie o evidenţă clară şi dinamică a evolu­ţiei sănătăţii cetăţeanului, fişa de consultaţie are în­să unele dezavantaje ţi­­nînd îndeosebi de prolifi­­carea ei. Sînt bolnavi care au cîte 2—3 şi chiar 4 fişe, la circumscripţia de domi­ciliu, la policlinica terito­rială, la cabinetul de între­prindere sau instituţie şi uneori la policlinica de în­treprindere sau instituţie, în felul acesta nu se mai poate vorbi de un docu­ment unic, oglindă fidelă a stării de sănătate a unui cetăţean. Mai mult încă, internările în spital, trata­mentele balneoclimaterice şi acordarea unei asistente medicale de urgenţă, scapă adesea înregistrării în fişe. Sunt foarte rare cazurile în care cetăţeanul care se mută dintr-un cartier în altul, dintr-un raion în al­tul sau în altă localitate a­­nunţă organele sanitare despre această schimbare, astfel încît, medicul care îl ia în evidenţă la noul do­miciliu trebuie să se mul­ţumească cu simplul inte­rogatoriu al bolnavului, cu ceea ce îşi mai aduce a­­minte acesta. Cînd un om se angajează sau este re­partizat în diverse locuri de muncă necesită exame­ne amănunţite şi complexe. Sunt o serie de maladii cu o simptomatologie inapa­­rentă şi care nu pot fi cu­noscute medicului decît prin declaraţia bolnavului sau prin examinarea fişei medicale, lucru uneori di­ficil, riscant (de pildă e­­xistă suferinzi de epilepsie care nu-şi declară boala şi pot fi trecuţi la munci la înălţime, unde sunt ex­puşi în orice moment la accidente grave sau fa­tale). Introducerea carnetului medical la purtător ar în­lesni în primul rînd creşte­rea substanţială a opera­tivităţii în acordarea con­sultaţiilor medicale econo­misind timpul cetăţeanului şi al personalului de deser­vire. Chiar numai din acest punct de vedere privit, a­­pare evidentă deosebita lui Dr. VIORICA IONESCU director al policlinicii raionului Tudor Vladimi­­rescu din Bucureşti (Continuare în pag. 2-a) MARIA STAN: „Copiii sînt bucuria şi împlinirea vieţii mele...“. (Despre o zi din viaţa acestei mame, muncitoare la Filatura românească de bumbac din Capitală, puteţi citi, în pagina a treia, medalionul intitulat „CÎTE GRIJI, ATÎTEA VISURI“.) Gînduri despre o duminică ideală Săptămîna unei femei are previzibilitatea pe care i-o conferă atributele ei de soţie şi mamă. Cum şi-a petrecut după-aimiaza ? A făcut cu o neîndurare şi gra­ţie pedagogică, lecţiile cu copiii, a preparat mîncăruri speciale din lapte şi griş, pentru fragilitatea roză a fiului cel mic, a avut pro­bleme de educaţie sau a ci­tit poveşti fetiţei ascultă­toare. Intră în toate aceste gesturi, grijă şi gingăşie, cer pricepere şi atenţie. Ferme­cătoare şi obositoare, griji­le de mamă şi gospodină, lasă puţine momente libere, goale, în care femeia se gîn­­deşte la posibilităţile de dis­tracţie cel mai uşor, mai „e­­conomic“ de realizat. E­­a îndeamnă televizorul. Sîm­­bătă seara, după ce mama „şi-a terminat lecţiile“, după ce a rezolvat toate conflictele dintre copii cu spiritul de dreptate al ju­decătorului, se aşează în faţa televizorului şi aşteap-LUIZA CRISTESCU (Continuare In pag. 3-a) Vizita tovarăşului Iosip Broz Tito in ţara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugosla­via şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Repu­blica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todo­­rovici, secretarul Comitetu­lui Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, se­cretar de stat pentru afa­ceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gli­­gorov, secretar federal pen­tru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. Galaţi. In pregătire cargouri cu „pilot automat" Constructorii de nave de la şantierul gălăţean pre­gătesc „premiera“ unei noi serii de cargouri de 4 500 de tone. Acestea se remarcă prin­­tr-o construcţie robustă, cu o dimensionare a lungimii, lăţimii şi pescajului care să asigure o mai bună sta­bilitate pe timpul naviga­ţiei şi totodată o mai mare viteză de înaintare, carac­teristici ce sunt puse în va­loare şi de o înzestrare teh­nică superioară. Cargoul va dispune de „pilot auto­mat“ — instalaţie de men­ţinere a navei pe direcţia dinainte stabilită în progra­mul de navigaţie­­ şi ta­blou pentru comandă de la distanţă a maşinilor şi a­­gregatelor principale ; sunt, de asemenea, mecanizate complet şi instalaţiile de punte, ceea ce scurtează de 8 ori durata de staţionare a navei pentru operaţii por­tuare. (Agerpres) Iniţiativa apreciată de consumatori Pe lîngă fabricile de­pli­ne „Herăstrău“, din Capi­tală şi Trustul de panifica­ţie „Dobrogea“ din Con­stanţa, au fost înfiinţate centre pentru vînzarea pro­duselor de panificaţie. A­­cestea desfac, pe măsură ce scot din cuptor cornuri speciale şi cu sare, sorti­mente de franzelărie cu a­­dausuri de unt, zahăr, ulei şi cu alte condimente. Iniţiativa dovedindu-se deosebit de apreciată de către consumatori, direcţia generală de resort din Mi­nisterul Industriei Alimen­tare, a prevăzut deschide­rea unor asemenea unităţi pe lîngă fabricile de pani­ficaţie din Capitală — Ca­lea Rahovei şi Ştefan cel Mare, Banu Manta, Gara de Nord etc. — precum şi la Bacău, Timişoara, Plo­ieşti, Cluj. (Agerpres) COMUNICAT La invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Haile Se­­llassie I, preşedintele Con­siliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită ofi­cială de prietenie în Etio­pia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Vizita în ţara noastră a­­ tovarăşului Louis Saillant , secretar general al Federaţiei Sindicale Mondiale In drum spre Sofia, Lo­uis Saillant, secretar gene­ral al Federaţiei Sindicale Mondiale, a făcut o scurtă vizită în Republica Socia­listă România. în timpul şederii în ţara noastră, oaspetele a vizitat Muzeul de istorie a Parti­dului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democrati­ce din România şi obiective social-culturale din Bucu­reşti. în ziua de 29 noiembrie Louis Saillant a avut o în­tâlnire la Consiliul Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor cu tovarăşul Con­stantin Drăgan, preşedin­tele Consiliului Central al U.G.S.R., la care au mai participat şi alţi tovarăşi din conducerea sindicatelor. Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească. Ieri dimineaţă Louis Sa­illant a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Sofia. La plecare, în gara de Nord, au fost de faţă to­varăşii Constantin Dră­gan, preşedintele Consiliu­lui Central al U.G.S.R., La­risa Munteanu, secretar al Consiliului Central, membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central, activişti ai Uniunii Generale a Sin­dicatelor.

Next