Munca, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 5928-5954)
1966-12-01 / nr. 5928
Anul XXII nr. 5928 joi XII 1966 4 pagini 25 bani didon mm »■mu 1 mm I Mill Mulţi corespondenţi ai ziarului ne-au scris în numeroase rînduri despre grija pe care statul o acordă protecţiei muncii, atrăgîndu-ne totodată atenţia asupra faptului că nu întotdeauna atributul esenţial al echipamentului de protecţie — calitatea — poate fi considerat ca satisfăcător, în întreprinderi se introduc neîncetat maşini moderne, se uşurează condiţiile de muncă, se fac eforturi susţinute pentru a crea muncitorilor o ambianţă sănătoasă şi civilizată de lucru. Trebuie reţinut faptul că numai în anul 1965 s-a cheltuit din fondurile statului pentru procurarea echipamentului de protecţie şi de lucru suma de 497000000 Iei, iar în semestrul I al acestui an s-au investit 270 000000 lei. Se pune însă întrebarea : sunt cheltuiţi aceşti bani în modul cel mai judicios ? Se îngrijesc întotdeauna întreprinderile producătoare ca echipamentul de protecţie să corespundă exigenţelor îndreptăţite ale beneficiarilor ? In ultimul timp s-au depus eforturi atît pentru îmbunătăţirea calităţii cit şi pentru asimilarea unor noi sortimente. S-au introdus în fabricaţie şoşoni şi galoşi electroizolanţi, cisme presate din cauciuc, jambiere şi mănuşi pentru mineri, centuri de salvare şi costume de protecţie pentru pescari etc. Este clar că orice rabat cît de mic, la calitate, pune în primejdie sănătatea omului, şi, în acelaşi timp, constituie o sursă de cheltuieli neraţionale pentru întreprinderi. Acestea sînt nevoite adeseori să procure materiale de protecţie suplimentare. (Numai la Combinatul de industrializare a laptelui din Bucureşti au fost astfel cheltuiţi 15 000 de lei). Multe din sesizările făcute pînă acum nu au găsit însă ecoul cuvenit. Este semnificativă în acest sens următoarea situaţie. Un redactor al ziarului nostru a publicat, în luna iulie a.c., un articol intitulat „Echipamentul de protecţie al minerilor“, din care cităm: „...iată ce spune minerul Constantin Androne : căştile parcă sunt făcute după acelaşi calapod, toate au aceeaşi mărime... De ce n-ar fi făcut un dispozitiv de reglare ? Calota, arată interlocutorul nostru, este prinsă cu o sîrmă care se oxidează şi se rupe repede, apoi orificiile de aerisire sunt prea mici, fapt care ne jenează în timpul lucrului“. Au trecut şase luni de la apariţia articolului, dar atît ministerele cît şi întreprinderile vizate nu au găsit de cuviinţă să răspundă redacţiei. Aproape că nu există ramură a industriei în care să nu se folosească cismele de cauciuc. S-au obţinut unele îmbunătăţiri atît în ceea ce priveşte calitatea, cît şi în diversificarea sortimentelor de cisme. Mulţi beneficiari reclamă totuşi calitatea încă necorespunzătoare a acestora. „în întreprinderile industriei alimentare, în procesul de producţie sunt folosite o mare cantitate de cisme de cauciuc, preciza Horia Bîr- MARIANA CHIŢU ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase-Roznov se află într-o pasionată întrecere socialistă, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan din acest an. In clişeu , una din instalaţiile combinatului Foto : EM. SIRZEA Mijloace de transport şi de... enervare GHEORGHE TOMOZEI Cuvintele de mai jos vor să fie proiectul unei elegii pe care n-aş vrea s-o scriu... Dacă totuşi aş fi silit să pun mina pe condei, aş inchina-o însoţită de flori din hirtie creponată onor bizarelor fantezii ale I.T.B.-ului, proastei gospodăriri a unora dintre trasee, indolenţei in faţa măsurilor ce se impun şi pe care opinia cetăţenească s-a deprins să le sugereze cu tot mai multă stăruinţă. Nu ştiu dacă aş începe cu tradiţionalele elemente de recuzită elegiacă (Oh! Ah! Vai! sau Vaaaaaii III) dar versul, sunt sigur, ar fi foarte lung pentru ca amărăciunea s-o pot povesti în voie cititorului. Dar nu vreau să scriu elogii. N-ar fi mai simplu ca I.T.B.-ul să elimine din munca sa toate acele neajunsuri care pot umbri certele sale merite, bunele iniţiative cărora, în răstimpuri, le dă viaţă ? E vorba de proasta repartizare a autobuzelor şi troleibuzelor pe unele trasee ; presupun că sondajele efectuate nu-i pot edifica pe diriguitorii transportului în comun asupra cerinţelor reale. Se ajunge adesea la situaţii incredibile. E ştiută stăruinţa cu care cetăţenii Capitalei, plus ziariştii, plus autorii satirici au deplîns din urmă (Continuare în pag. 2-a) Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, au primit miercuri dimineaţa delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Poliţia Naţional al Partidului Democratic, ministrul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej, a avut loc o discuţie care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Seceriş în Deltă Liniştea plaurilor şi a grindurilor din Delta Dunării este tulburată în aceste zile de zgomotul tractoarelor şi recoltoarelor. Recoltatul stufului se desfăşoară din plin. De la inginerul Corneliu Dascălu, director general al Trustului pentru amenajarea şi valorificarea stufului din Tulcea, am aflat că în această campanie, pe lîngă cele 31 de coloane mecanizate și 8 coloane manuale, lucrează și 3 coloane experimentale. Munca neobosită a harnicilor stuficultori din Delta Dunării s-a materializat deja în circa 22 000 tone de Stuf. (Coresp. „Munca“) Proletari din toate ţările. uniti-vă ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA • Propuneri ale României adoptate în unanimitate de Conferinţa Generală U.N.E.S.C.O. ® „Marea coaliţie" de la Bonn - o soluţie a crizei politice? CARNETUL DE SĂNĂTATE Economia de timp în relaţia medic-pacient suscită de cîtăva vreme un larg şi oportun schimb de opinii. Se caută soluţii pentru creşterea accesibilităţii serviciilor către populaţie ale unităţilor noastre sanitare, a operativităţii investigaţiei medicale, fără a se aduce prejudicii calităţii asistenţei acordate. O importanţă excepţională prezintă în această direcţie, după părerea mea, instituirea carnetului medical la purtător, propunere făcută la masa rotundă a ziarului „Munca“ în legătură cu activitatea medicului de circumscripţie, înserată într-un context mai larg de probleme, în cursul discuţiilor amintite, această propunere se cuvine a fi mai temeinic argumentată, sarcină pe care cu bunăvoinţa redacţiei, îmi propun să o împlinesc în rîndurile de faţă. Se ştie că în prezent, documentul medical de bază al evidenţei primare este fişa de consultaţie. Menită să constituie o evidenţă clară şi dinamică a evoluţiei sănătăţii cetăţeanului, fişa de consultaţie are însă unele dezavantaje ţinînd îndeosebi de prolificarea ei. Sînt bolnavi care au cîte 2—3 şi chiar 4 fişe, la circumscripţia de domiciliu, la policlinica teritorială, la cabinetul de întreprindere sau instituţie şi uneori la policlinica de întreprindere sau instituţie, în felul acesta nu se mai poate vorbi de un document unic, oglindă fidelă a stării de sănătate a unui cetăţean. Mai mult încă, internările în spital, tratamentele balneoclimaterice şi acordarea unei asistente medicale de urgenţă, scapă adesea înregistrării în fişe. Sunt foarte rare cazurile în care cetăţeanul care se mută dintr-un cartier în altul, dintr-un raion în altul sau în altă localitate anunţă organele sanitare despre această schimbare, astfel încît, medicul care îl ia în evidenţă la noul domiciliu trebuie să se mulţumească cu simplul interogatoriu al bolnavului, cu ceea ce îşi mai aduce aminte acesta. Cînd un om se angajează sau este repartizat în diverse locuri de muncă necesită examene amănunţite şi complexe. Sunt o serie de maladii cu o simptomatologie inaparentă şi care nu pot fi cunoscute medicului decît prin declaraţia bolnavului sau prin examinarea fişei medicale, lucru uneori dificil, riscant (de pildă există suferinzi de epilepsie care nu-şi declară boala şi pot fi trecuţi la munci la înălţime, unde sunt expuşi în orice moment la accidente grave sau fatale). Introducerea carnetului medical la purtător ar înlesni în primul rînd creşterea substanţială a operativităţii în acordarea consultaţiilor medicale economisind timpul cetăţeanului şi al personalului de deservire. Chiar numai din acest punct de vedere privit, apare evidentă deosebita lui Dr. VIORICA IONESCU director al policlinicii raionului Tudor Vladimirescu din Bucureşti (Continuare în pag. 2-a) MARIA STAN: „Copiii sînt bucuria şi împlinirea vieţii mele...“. (Despre o zi din viaţa acestei mame, muncitoare la Filatura românească de bumbac din Capitală, puteţi citi, în pagina a treia, medalionul intitulat „CÎTE GRIJI, ATÎTEA VISURI“.) Gînduri despre o duminică ideală Săptămîna unei femei are previzibilitatea pe care i-o conferă atributele ei de soţie şi mamă. Cum şi-a petrecut după-aimiaza ? A făcut cu o neîndurare şi graţie pedagogică, lecţiile cu copiii, a preparat mîncăruri speciale din lapte şi griş, pentru fragilitatea roză a fiului cel mic, a avut probleme de educaţie sau a citit poveşti fetiţei ascultătoare. Intră în toate aceste gesturi, grijă şi gingăşie, cer pricepere şi atenţie. Fermecătoare şi obositoare, grijile de mamă şi gospodină, lasă puţine momente libere, goale, în care femeia se gîndeşte la posibilităţile de distracţie cel mai uşor, mai „economic“ de realizat. Ea îndeamnă televizorul. Sîmbătă seara, după ce mama „şi-a terminat lecţiile“, după ce a rezolvat toate conflictele dintre copii cu spiritul de dreptate al judecătorului, se aşează în faţa televizorului şi aşteap-LUIZA CRISTESCU (Continuare In pag. 3-a) Vizita tovarăşului Iosip Broz Tito in ţara noastră La invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 decembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todorovici, secretarul Comitetului Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. Galaţi. In pregătire cargouri cu „pilot automat" Constructorii de nave de la şantierul gălăţean pregătesc „premiera“ unei noi serii de cargouri de 4 500 de tone. Acestea se remarcă printr-o construcţie robustă, cu o dimensionare a lungimii, lăţimii şi pescajului care să asigure o mai bună stabilitate pe timpul navigaţiei şi totodată o mai mare viteză de înaintare, caracteristici ce sunt puse în valoare şi de o înzestrare tehnică superioară. Cargoul va dispune de „pilot automat“ — instalaţie de menţinere a navei pe direcţia dinainte stabilită în programul de navigaţie şi tablou pentru comandă de la distanţă a maşinilor şi agregatelor principale ; sunt, de asemenea, mecanizate complet şi instalaţiile de punte, ceea ce scurtează de 8 ori durata de staţionare a navei pentru operaţii portuare. (Agerpres) Iniţiativa apreciată de consumatori Pe lîngă fabricile depline „Herăstrău“, din Capitală şi Trustul de panificaţie „Dobrogea“ din Constanţa, au fost înfiinţate centre pentru vînzarea produselor de panificaţie. Acestea desfac, pe măsură ce scot din cuptor cornuri speciale şi cu sare, sortimente de franzelărie cu adausuri de unt, zahăr, ulei şi cu alte condimente. Iniţiativa dovedindu-se deosebit de apreciată de către consumatori, direcţia generală de resort din Ministerul Industriei Alimentare, a prevăzut deschiderea unor asemenea unităţi pe lîngă fabricile de panificaţie din Capitală — Calea Rahovei şi Ştefan cel Mare, Banu Manta, Gara de Nord etc. — precum şi la Bacău, Timişoara, Ploieşti, Cluj. (Agerpres) COMUNICAT La invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Haile Sellassie I, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Vizita în ţara noastră a tovarăşului Louis Saillant , secretar general al Federaţiei Sindicale Mondiale In drum spre Sofia, Louis Saillant, secretar general al Federaţiei Sindicale Mondiale, a făcut o scurtă vizită în Republica Socialistă România. în timpul şederii în ţara noastră, oaspetele a vizitat Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România şi obiective social-culturale din Bucureşti. în ziua de 29 noiembrie Louis Saillant a avut o întâlnire la Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor cu tovarăşul Constantin Drăgan, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., la care au mai participat şi alţi tovarăşi din conducerea sindicatelor. Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească. Ieri dimineaţă Louis Saillant a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Sofia. La plecare, în gara de Nord, au fost de faţă tovarăşii Constantin Drăgan, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central, membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central, activişti ai Uniunii Generale a Sindicatelor.