Munca, ianuarie 1967 (Anul 23, nr. 5955-5979)

1967-01-03 / nr. 5955

Optimism în zorii anului în noaptea dintre ani, feeria petardelor a luat lo­cul jerbelor de la cuptoare şi a scăldat in lumini multi­colore incinta uzinei „23 August". O parte dintre constructorii de maşini au petrecut revelionul in uzină, in sala de festivităţi. In jurul meselor bogate, de pe care, fireşte, n-a lipsit ţuica şi vinul s-au adunat familiile oţelarilor, strunga­rilor, forjorilor. S-au um­plut cam des paharele, pen­tru că, potrivit tradiţiei, urările de Anul Nou sunt de mai bun augur cînd sunt astfel însoţite. Oamenii şi-au urat unul altuia viaţă lungă şi fericire, împlinirea năzuinţelor. Bineînţeles, n-a lipsit urarea pluguşorului, pregă­tită şi rostită de un aseme­nea „plugar“ ca Gheorghe Mihalşcu, care lucrează pe frezele cu comandă-pro­­gram. S-a aflat, printre me­seni, şi un specialist în buhai, sub masca căruia n-a fost tocmai greu de ghicit tehnicianul sculer Alexan­dru­ Octavian. „...acum anul se-nnoieşte şi belşugul ni-l sporeşte! Dac-aţi pregătit brăzdarele, mai goliţi paha­rele !“ Sunt, într-adevăr, pregă­tite „brăzdarele“ sporului de producţie pe care colec­tivul uzinei îl va realiza în 1967. In primul an din cin­cinal au fost asimilate pro­duse de înalt nivel tehnic, care reflectă potenţialul in­dustriei noastre de a valo­rifica superior metalul. In­tre ele, se numără familia de motoare Diesel şi loco­motiva de mare randament cu tracţiune hidraulică. Măşti, răvaşe, veselie... Economistul Daniel Stoi­­cescu şi alţi cîţiva tineri de la serviciul plan se do­vedesc virtuoşi ai chitarelor electrice. Dumitru Popică, lăcătuş fruntaş de la apara­­taj, îşi distrează tovarăşii de muncă şi de petrecere cu un bogat repertoriu de mu­zică populară. Maistrul Gheorghe Tun, de la scule­­rie, a pregătit şi el o sur­priză. Şi-a costumat fecio­rul, clin şi dezgheţat, în chip de „An Nou“. Şi, la miezul nopţii, cînd s-au stins şi s-au aprins lumi­nile, „1967“ personificat de băieţelul de-o şchioapă, le-a urat oamenilor: „LA MULŢI ANI!“ şi „SPOR LA LUCRU !“ GHEORGHE FILIMON 10 copii, aşezaţi fiecare pe la casa lui, dar care azi au venit să petreacă împreună cu părintele lor trecerea pragului spre un an nou de viaţă. ...Miezul nopţii. Se sting luminile. Corul pe mai multe voci al sirenelor va­poarelor din rada portului se împleteşte cu şuieratul locomotivelor. In braţele bătrînului nă­vălesc fiii şi nepoţii. — Să ne trăieşti, tată. — La mulţi ani, fericiţi ! Constantin Penciu îşi bi­ruie cu greu emoţia şi se grăbeşte să şteargă o lacri­mă oprită în colţul genei, pînă nu se aprind din nou luminile. Paharele se golesc me­reu, în pas cu urările. Fos­tului mecanic de locomo­tivă i se aduc apoi aminte întîmplări mai vechi, de familie, unele duioase, al­tele cu haz. — Iţi aminteşti, tată, cum încercai — era la un an după pensionare — să de­osebeşti în noaptea de Anul nou fluierul locomoti­vei dumitale de al altora ? — Şi vrei să spui că nu-l recunoşteam ? — se sumeţi bătrînul. Acum, sigur că mi-ar fi mai greu, — adău­gă el. S-au fabricat multe şi de alte tipuri — unde le mai pui şi pe astea electrice — decît cele pe care am lucrat eu timp de 40 de ani... Viaţa pensionarului Con­stantin Penciu a fost plină şi bogată. Astăzi, cei peste 20 de oaspeţi — fii, gineri, nurori şi nepoţi — adunaţi la masa îmbelşugată îi dă­ruiesc căldură din prinosul inimilor acestei familii nu­meroase, unite şi fericite. I s-au adus şi daruri. Prin­tre acestea, el în numără şi sporul primit la pensie. — La mulţi ani, tată ! — La mulţi ani, bunicule! — Să-mi trăiţi, copiii mei — le răspunde bătrînul... P. IANCULESCU in mijlocul muncitorilor de la uzinele „23 August" Revelionul în casa cooperatorului Sebastian Niţă, din comuna Pogoanele, regiunea Plo­ieşti „Periniţa“ la Casa de cultură a studenţilor din Capitală Revelion studenţesc Uriaşa clădire a Univer­sităţii timişorene întîmpină Noul An cu toate ferestre­le luminate. Intr-o atmos­feră tinerească şi entuzias­tă, peste 1 000 de studenţi din cele 11 facultăţi ale tinerei Alma-Mater — are doar 5 ani de existenţă — petrec revelionul. Viitorii ingineri, profesori, mate­maticieni, literaţi, artişti plastici îşi iau rămas bun de la anul încărcat de roa­de şi de note bune şi îşi în­dreaptă privirile spre cel următor pe care-l vor şi mai spornic. Veselia molipsitoare este alimentată mereu de răva­şele şi epigramele ce se în­tretaie deasupra meselor. Se rosteşte tradiţionalul pluguşor, în dulcele grai bănăţean. Profesorul doctor Ioan Curea, rectorul Uni­versităţii, toastează pentru viitoarele izbînzi ale cadre­lor didactice şi studenţilor timişoreni, pe tărîmul for­mării unor noi generaţii de intelectuali temeinic pre­gătiţi, devotaţi politicii partidului, cauzei poporului nostru. ...Primele clipe din noul an. Gîndurile aleargă în viitor. La una dintre mese fericirea este parcă mai prezentă ca oriunde. Stu­denta Rodica Androniu, de la Facultatea de filologie, îşi serbează logodna. Ale­sul ? Tînărul inginer Vasile Cherecheş, pe care l-a cu­noscut în urmă cu un an, tot la revelion, dar în cali­tate de... student. Fiecare dintre cei prezenţi au ţinut să felicite tînăra pereche şi să-i ureze împliniri profe­sionale, căsnicie fericită şi... o casă plină de copii. In ritmul dansului pere­chile alunecă lin pe pardo­seala de marmură. Bobocii Doina Cristescu şi Petru Coată din anul I, fruntaşi de pe acum la învăţătură, au făcut pereche cu vete­ranii din ultimul an Ion Damian şi Bucura Tîrlea, care în toţi anii facultăţii au avut numai note de 9 şi 10. E un simbolic schimb de ştafetă. Aceeaşi atmosferă de vo­ioşie a fost prezentă în noaptea Anului Nou şi printre studenţii Institutu­lui politehnic, ai Institutu­lui de medicină şi ai Insti­tutului agronomic, care au petrecut de minune pînă în zori. Cei 13 000 de studenţi ti­mişoreni au păşit pragul noului an cu bucurie în su­flet, asemenea tuturor, ce­lor peste 19 milioane de cetăţeni ai ţării, bucurie generată de marile succese pe calea înfloririi patriei noastre socialiste, de vic­toriile tot mai generos pre­figurate cu atîta claritate de Partidul Comunist Ro­man. IOANA CEZAR „ La mulţi ani, tată! Din răstimp în­ răstimp, veselia şi urările de sănă­tate şi fericire, care răsună loi casa lui Constantin Pen­ciu, părăsesc încăperile re­­vărsîndu-se pînă departe... „Ai lui nea Costică“, cum îi numesc vecinii, sînt cei In cetatea metalului alb (Urmare din pag. 1­a] lui 1966, Ştefan Gheţu­, pre­şedintele comitetului sindi­catului, felicită întregul co­lectiv pentru realizările din 1966 şi îi urează la mulţi ani. După cuvintele rostite la radio şi televiziune de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., de peste tot iz­bucnesc urale. — La mulţi ani! — Fericire ! — Succese ! Cel de al doilea revelion, pe care tînăra familie a muncitorilor de la Uzina de aluminiu din Slatina l-a sărbătorit împreună, a fost vesel­­ şi îmbelşugat. S-au închinat şi golit multe pa­hare cu vin pentru sănăta­tea celor bătrîni, pentru fe­ricirea celor tineri, pentru succesele viitoare. TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET (16 48 20) — BĂRBIERUL DIN SEVILLA — 19,30. TEATRUL DE OPERETĂ (18 80 11) — SECRE­TUL LUI MARCO POLO — 19,30. Teatrul de Comedie (16 64 60) — CAPUL DE RĂȚOI — 20. Teatrul „Ion Creangă“ (12 85 56) —MONSTRUL DIN SAMARKAND 9,30 . NOTA ZERO LA PURTARE — 15,30. Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ sala Savoy (15 56 78) — REVISTA DRAGOSTEI — 20. Sala din Calea Victoriei 164 — COLIBRI MU­SIC-HALL — 20. Ansamblul Artistic al U.G.S.R. (13 13 00) — PENTRU TOT CE-MI ESTE DRAG — 20. Circul de Stat (11 01 20) — SPECTACOL PRE­ZENTAT DE ARTIȘTI DIN R. S. CEHO­SLOVACĂ —19,30. TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoa­rele 24 de ore în Bucureşti: vremea se menţine relativ umedă, cu cerul­­mai mult noros, favorabil precipita­ţiilor. Vînt potrivit din nord-vest. Temperatura mi­nimă va fi cuprinsă, între —5 şi —3 grade, iar maxi­ma între 0 şi 2 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme în ge­neral închisă cu ceţuri în prima parte a intervalului. Vor cădea ninsori slabe, mai frecvente în nordul ţă­rii şi regiunea de munte. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura în creştere u­­şoară la început, apoi în scădere , minimele vor fi cuprinse între —8 și 1+4 grade local mai coborîte, iar maximele între —5 și­­+ 5 grade. Comedii NEVESTE PERICULOA­SE — Republica (11 03 72) — 9,30; 11,45; 14,15; 16,45; 19, 21,15. Bucureşti (15 61 54) — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21. Griviţa (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18530; 21. Melodia (12 06 88) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. ACEI OAMENI MINU­NAŢI ÎN MAŞINILE LOR ZBURĂTOARE — Pacea (31 32 52) — 15,30; 18; 20,30. GIUSEPPE LA VARŞO­VIA — Central (14 12 24) — 8,45; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30. Mioriţa (14 27 14) — 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45. MOȘ GERILA — Union (23 49 04) — 15,15; 18; 20,45. Doina (16 35 38) — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Glo­ria — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. BIDEM CU STAN ŞI BRAN — Giulești (17 55 46) — 15,30; 18; 20,30. Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30. Tomis (21 49 46) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. ANUNȚ MATRIMONIAL — Buzeşti (15 62 79) — 15,30; 18; 20,30. Volga (11 91 26) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. FAUST XX — Aurora (35 04 66) — 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Lira (317171) — 15,30; 18; 20,30. POVESTEA PROSTIEI MELE — Moșilor (12 52 93) — 15,30; 18; 20,30. DIPLOMATUL GOL — Colentina (35 07 09) — 15,30; 17,45; 20. FALSTAFF — Rahova (23 91 00) — 15,30; 18; 20,30. Drame GOLGOTA — Patria (11 86 25) — 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15. Victoria (16 28 79) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. Feroviar (16 22 73) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. Flamura (23 07 40) — 9; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30. SANJURO — Luceafărul (15 87 67) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Festival (15 63 84) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Excelsior (18 10 88) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Modern (23 71 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. CUMBITE — Capitol (16 29 17) — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21. NOTRE DAME DE PA­RIS — Lumina (16 23 35) — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. FEMEILE — Crîngaşi (17 38 81) — 15,30; 18; 21. Unirea (17 10 21) — 15,30; 18; 20,30. WEEK-END LA ZUYD­­COOTE — Dacia (16 26 10) — 8.30; 13,30; 16; 18,30; 21. BARBĂ ROȘIE — Fla­căra (21 35 40) — 15,30; 19,30. Floreasca (12 28 30) 9 ; 12,30; 16; 19,30. PORUMBELUL DE AR­GILĂ — Cotroceni (13 62 56) — 15,15; 18; 20,45. TUNELUL — Popular (35 15 17) — 15,30; 18; 20,30. Aventuri MINUNATA ANGELICA — înfrățirea (17 31 64) — 14 , 16; 18,15; 20,30. FANTOMELE SE GRĂ­BESC — Vitán (21 39 82) — 15,30; 18; 20,15. Cosmos (35 19 15) — 14; 16; 18,15; 20.30. OMUL DIN RIO — Mun­ca (21 50 97) — 16; 18,15; 20.30. Progresul (23 94 10) — 15,30; 18; 20,30; Feren­tari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. CIMARRON — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30. CEI ȘAPTE DIN TEBA — Arta (21 31 86) — 9; II; 13; 15; 17; 19, 21. Drumul Sării (31 28 13) — 11 ; 15,30; 18; 20,30. SPECTACOLE 85 de ani de la apariţia primei serii a ziarului „România muncitoare“ La începutul anului 1902, chiar în ziua de 1 ianuarie, apărea la Bucureşti prima serie a ziarului „România muncitoare“ editat de cer­cul socialist cu acelaşi nu­me. In jurul noii publicaţii s-au concentrat elemente înaintate, consecvent revo­luţionare, în frunte cu Ioan C. Frimu, Alecu Con­­stantinescu, Al. Ionescu, poetul Th. D. Neculuţă, studentul Iosif Nădejde şi alţii. Ei au făcut cunoscut, prin graiul slovelor, scopul luptei proletare, au mobili­zat pe muncitori la acţiuni de clasă combative cu o­­biective concrete ca : lupta pentru o legislaţie demo­crată, pentru salarizare şi condiţii de muncă care să asigure muncitorilor un trai omenesc, pentru dreptul de a se constitui în organizaţii de clasă, profesionale şi politice. Scopul editării acestei noi publicaţii a fost relevat în­­tr-o serie de articole sem­nate de fruntaşi ai mişcării muncitoreşti din ţara noas­tră. Ioan C. Frimu in arti­colul „O ochire asupra ve­­chei mişcări socialiste din România“ a prezentat ast­fel rostul apariţiei ziarului : „Mişcarea meseriaşilor, le­gea meseriilor, înfiinţarea corporaţiilor au impus cer­cului („România muncitoa­re“ — n.n.) să-şi spună şi el cuvîntul în public în chestiunile la ordinea zilei şi la 1 ianuarie 1902 a făcut să apară ziarul „România muncitoare“. Subliniind ţe­lul publicaţiei „ziar nou ca titlu şi prin conţinut“, Ale­cu Constantinescu, militant de seamă al mişcării mun­citoreşti revoluţionare, a­­precia, în acelaşi timp, a­­portul deosebit al muncito­rilor ceferişti care au asi­gurat „moral şi material“­­ apariţia ziarului. Edificator pentru releva­rea continuităţii şi viabili­tăţii mişcării muncitoreşti revoluţionare din România este editorialul primului număr al ziarului, intitulat: „Nu moare“, în care se re­­luau ideile afirmate cu tă­rie de Al. Ionescu în arti­colul „Sîntem şi rămînem" apărut în „Lumea Nouă“ din 8 martie 1899 la puţin timp după trădarea „gene­roşilor“. Mişcarea revolu­ţionară a muncitorilor pentru drepturi şi libertăţi democratice va continua, sublinia editorialul primu­lui număr, să existe „atîta timp cît vor exista nedrep­tăţi şi obijduiţi“. Prima serie a ziarului — 23 de numere — a apărut pînă la 9 iunie 1902. Edita­rea­­ziarului a fost reluată în martie 1905. In paginile sale, pe prim plan s-au si­tuat dezbaterea situaţiei clasei muncitoare, lupta sa necontenită pentru organi­zarea profesională a mun­citorimii pe principiul lup­tei de clasă şi pentru refa­cerea partidului ei politic, demascarea politicii anti­populare a regimului bur­­ghezo-moşieresc. Trebuie remarcată preocuparea zia­rului „România muncitoa­re“ de a face cunoscut punctul de vedere, cel mai apropiat realităţilor social­­economice ale epocii, în ceea ce priveşte tactica mişcării muncitoreşti din România. Atît Al. Ionescu, redactor responsabil al „Ro­mâniei muncitoare“, şi, mai ales, C. Dobrogeanu-Ghe­­rea au argumentat puter­nic într-o manieră perso­nală, convingător, ideea viabilităţii mişcării munci­toreşti din România, nece­sitatea sa istorică, subli­niind că tactica ei trebuie să fie în funcţie de condi­ţiile economice şi politice existente în ţara noastră. Animat de dorinţa neţăr­murită de a contribui la lu­minarea muncitorilor, co­lectivul ziarului „România muncitoare“ a dat o aten­ţie deosebită popularizării socialismului ştiinţific. In acest sens, au fost publica­te materiale deosebit de in­teresante din opera înteme­ietorilor socialismului ştiin­ţific. Chiar în primul nu­măr, la rubrica „Forţa Ro­mâniei muncitoare“ a fost publicat, în traducerea lui Mihai Botez, un capitol din lucrarea lui Karl Marx, „Munca salariată şi capi­talul“. In continuare, zia­rul a publicat cu regulari­tate, mai ales la rubrica in­titulată „Frînturi alese“, fragmente şi rezumate din operele clasicilor marxis­mului. Frămîntările şi mişcările muncitoreşti generate de exploatarea nemiloasă la care erau supuşi muncito­rii din fabrici, porturi, ex­ploatări miniere etc., erau expresia elocventă a spiri­tului revoluţionar, mereu treaz, al proletariatului ro­mân, care riposta împotriva asupririi capitaliste. In co­loanele ziarului „România muncitoare“ sunt redate as­pecte ale acestor frământări sociale de la începutul se­colului, în numărul său din 3 februarie 1902, sub titlul „ Exploatarea muncitorilor din portul Brăila“, sunt în­făţişate unele date în le­gătură cu crunta exploata­re la care erau supuşi mun­citorii portuari. Exploata­rea, condiţiile sociale neco­respunzătoare, lipsa unor drepturi şi libertăţi demo­cratice au determinat iz­bucnirea, la începutul se­colului, a unor greve şi frămîntări muncitoreşti. Ziarul „România muncitoa­re“, în nurporu­l său din 2 iunie releva cauzele puter­nicelor agitaţii semnalate printre muncitorii din por­tul Brăila şi relata despre greva celor 200 de munci­tori din portul Galaţi, în­cheiată cu Victoria greviş­tilor. Preconizată iniţial, după unele informaţii, ca o pu­blicaţie ştiinţifică şi lite­rară, „România­ muncitoare“ nu a avut acest profil, deşi paginile sale au fost gazde primitoare pentru fragmen­­­­te literare din opera unor scriitori cunoscuţi. In coloa­nele ziarului, în anul 1902, au fost publicate unele din cele mai reuşite poezii ale muncitorului poet Th. D. Neculuţă. Prima serie a ziarului „România muncitoare“, prin tratarea amplă a­ unor pro­bleme de importanţă deose­bită pentru, clasa muncitoa­re din România în plin pro­ces de reorganizare a miş­cării socialiste, prin pozi­ţia înaintată pe care a luat-o în chestiunile econo­mice şi social-politice, se înscrie la un loc impor­tant în istoria presei mili­tante, muncitoreşti şi so­cialiste din ţara noastră. PETRU IGNAT Turneul echipei de rugbi „Griviţa Roşie“ în Franţa BEZIERS 2 (Agerpres).­­ Peste 5 000 de spectatori au urmărit duminică la Beziers meciul internaţional de rugbi dintre echipa A. S. Beziers şi formaţia Griviţa Roşie Bucureşti. La capătul unui joc spectaculos, rug­­biştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 6—3 (6—0). Scorul a fost deschis în minutul 11 de Dedieu în urma unui drop­ goal execu­tat de la aproximativ 25 m. In minutul 27, acelaşi De­dieu execută cu precizie o lovitură de pedeapsă şi ma­jorează scorul. In ultimele­­5 minute, rugbiştii români reduc din handicap, Irimes­­cu transformînd o lovitură de pedeapsă. S-au remarcat în decursul jocului de la gazde Dedieu, Martin, Se­rin, Roquew, Ramada, Buo­­nomo, iar de la oaspeţi De­­mian, Marinescu, Irimescu şi Rusu. Acesta a fost al treilea meci susţinut de rug­biştii de la Griviţa Roşie în cadrul turneului întreprins în Franţa. In primele două meciuri, Griviţa Roşie a ob­ţinut victorii în partidele cu vedic­e şi Carcasonne. ATENŢIUNE, PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele fil­me : „BARBA ROŞIE", „ANUNŢ MATRIMONI­AL“, „MINUNATA ANGELICA“. MARŢI, 3 IANUARIE, 1967 18.00 PENTRU COPII: Actorii povestind co­piilor „Prîslea cel voinic şi merele de aur“ de P. Ispirescu PENTRU ŞCOLARI: 1001 de întrebări 18,58 ORA EXACTĂ 19.00 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19,10 Handbal : ROMÂNIA—JAPONIA 20,15 Filmul documentar „GEORGE COŞ­BUC" cîntăreţ al pămîntului românesc 20,30 SEARA DE TEATRU : „Școala neveste­lor“ de Moliére 22,35 TELEJURNALUL DE NOAPTE AGENDĂ LUMUMBASHI 2 (Ager­­pres). — Continuîndu-şi tur­neul în Africa, echipa de fotbal (tineret) a României a jucat la Lumumbashi cu selecţionata Katanga. Fotba­liştii români au obţinut vic­toria cu scorul de 6—1 (3—0) prin punctele marcate de Pantea (2), D. Ene (2), Din­­cuţă şi Cîrciumărescu. Selecţionata olimpică de fotbal a ţării noastre a ple­cat într-un turneu in Ame­rica de sud. Din tot fac par­te printre alţii Constanti­nescu, Lupescu, Boc, Drago­­mir, Deleanu, Năftănăilă, Năsturescu, Dumitriu II, Frăţilă etc. în primul meci, tinerii fotbalişti români ur­mează să evolueze in Uruguay, la Montevideo. LONDRA 2 (Agerpres), — Campionatul englez de fot­bal a programat o nouă e­­tapă. Iată rezultatele înre­gistrate : Aston Villa—Arse­nal 0—1 ; Burnley—West Bromwich—Albion 5—1 ; Fulham—Stoke 4—1 ; Li­verpool—Everton 0—0; Man­chester United—Leeds 0—0 ; Nottingham Forest—Shef­field United 3—1 ; Shef­field Wednesday — Chel­sea 6— 1 ; Southampton— Blackpool 1—5 ; Sunderland —Manchester City 1—0 ; Tottenham—Newcastle 4—0 ; West Ham United—Leices­ter 0—1. In clasament conduce ■Manchester cu 33 puncte, urmată de Liverpool cu 31 puncte şi Nottingham Forest cu 30 puncte. ★

Next