Munca, ianuarie 1967 (Anul 23, nr. 5955-5979)
1967-01-03 / nr. 5955
Optimism în zorii anului în noaptea dintre ani, feeria petardelor a luat locul jerbelor de la cuptoare şi a scăldat in lumini multicolore incinta uzinei „23 August". O parte dintre constructorii de maşini au petrecut revelionul in uzină, in sala de festivităţi. In jurul meselor bogate, de pe care, fireşte, n-a lipsit ţuica şi vinul s-au adunat familiile oţelarilor, strungarilor, forjorilor. S-au umplut cam des paharele, pentru că, potrivit tradiţiei, urările de Anul Nou sunt de mai bun augur cînd sunt astfel însoţite. Oamenii şi-au urat unul altuia viaţă lungă şi fericire, împlinirea năzuinţelor. Bineînţeles, n-a lipsit urarea pluguşorului, pregătită şi rostită de un asemenea „plugar“ ca Gheorghe Mihalşcu, care lucrează pe frezele cu comandă-program. S-a aflat, printre meseni, şi un specialist în buhai, sub masca căruia n-a fost tocmai greu de ghicit tehnicianul sculer Alexandru Octavian. „...acum anul se-nnoieşte şi belşugul ni-l sporeşte! Dac-aţi pregătit brăzdarele, mai goliţi paharele !“ Sunt, într-adevăr, pregătite „brăzdarele“ sporului de producţie pe care colectivul uzinei îl va realiza în 1967. In primul an din cincinal au fost asimilate produse de înalt nivel tehnic, care reflectă potenţialul industriei noastre de a valorifica superior metalul. Intre ele, se numără familia de motoare Diesel şi locomotiva de mare randament cu tracţiune hidraulică. Măşti, răvaşe, veselie... Economistul Daniel Stoicescu şi alţi cîţiva tineri de la serviciul plan se dovedesc virtuoşi ai chitarelor electrice. Dumitru Popică, lăcătuş fruntaş de la aparataj, îşi distrează tovarăşii de muncă şi de petrecere cu un bogat repertoriu de muzică populară. Maistrul Gheorghe Tun, de la sculerie, a pregătit şi el o surpriză. Şi-a costumat feciorul, clin şi dezgheţat, în chip de „An Nou“. Şi, la miezul nopţii, cînd s-au stins şi s-au aprins luminile, „1967“ personificat de băieţelul de-o şchioapă, le-a urat oamenilor: „LA MULŢI ANI!“ şi „SPOR LA LUCRU !“ GHEORGHE FILIMON 10 copii, aşezaţi fiecare pe la casa lui, dar care azi au venit să petreacă împreună cu părintele lor trecerea pragului spre un an nou de viaţă. ...Miezul nopţii. Se sting luminile. Corul pe mai multe voci al sirenelor vapoarelor din rada portului se împleteşte cu şuieratul locomotivelor. In braţele bătrînului năvălesc fiii şi nepoţii. — Să ne trăieşti, tată. — La mulţi ani, fericiţi ! Constantin Penciu îşi biruie cu greu emoţia şi se grăbeşte să şteargă o lacrimă oprită în colţul genei, pînă nu se aprind din nou luminile. Paharele se golesc mereu, în pas cu urările. Fostului mecanic de locomotivă i se aduc apoi aminte întîmplări mai vechi, de familie, unele duioase, altele cu haz. — Iţi aminteşti, tată, cum încercai — era la un an după pensionare — să deosebeşti în noaptea de Anul nou fluierul locomotivei dumitale de al altora ? — Şi vrei să spui că nu-l recunoşteam ? — se sumeţi bătrînul. Acum, sigur că mi-ar fi mai greu, — adăugă el. S-au fabricat multe şi de alte tipuri — unde le mai pui şi pe astea electrice — decît cele pe care am lucrat eu timp de 40 de ani... Viaţa pensionarului Constantin Penciu a fost plină şi bogată. Astăzi, cei peste 20 de oaspeţi — fii, gineri, nurori şi nepoţi — adunaţi la masa îmbelşugată îi dăruiesc căldură din prinosul inimilor acestei familii numeroase, unite şi fericite. I s-au adus şi daruri. Printre acestea, el în numără şi sporul primit la pensie. — La mulţi ani, tată ! — La mulţi ani, bunicule! — Să-mi trăiţi, copiii mei — le răspunde bătrînul... P. IANCULESCU in mijlocul muncitorilor de la uzinele „23 August" Revelionul în casa cooperatorului Sebastian Niţă, din comuna Pogoanele, regiunea Ploieşti „Periniţa“ la Casa de cultură a studenţilor din Capitală Revelion studenţesc Uriaşa clădire a Universităţii timişorene întîmpină Noul An cu toate ferestrele luminate. Intr-o atmosferă tinerească şi entuziastă, peste 1 000 de studenţi din cele 11 facultăţi ale tinerei Alma-Mater — are doar 5 ani de existenţă — petrec revelionul. Viitorii ingineri, profesori, matematicieni, literaţi, artişti plastici îşi iau rămas bun de la anul încărcat de roade şi de note bune şi îşi îndreaptă privirile spre cel următor pe care-l vor şi mai spornic. Veselia molipsitoare este alimentată mereu de răvaşele şi epigramele ce se întretaie deasupra meselor. Se rosteşte tradiţionalul pluguşor, în dulcele grai bănăţean. Profesorul doctor Ioan Curea, rectorul Universităţii, toastează pentru viitoarele izbînzi ale cadrelor didactice şi studenţilor timişoreni, pe tărîmul formării unor noi generaţii de intelectuali temeinic pregătiţi, devotaţi politicii partidului, cauzei poporului nostru. ...Primele clipe din noul an. Gîndurile aleargă în viitor. La una dintre mese fericirea este parcă mai prezentă ca oriunde. Studenta Rodica Androniu, de la Facultatea de filologie, îşi serbează logodna. Alesul ? Tînărul inginer Vasile Cherecheş, pe care l-a cunoscut în urmă cu un an, tot la revelion, dar în calitate de... student. Fiecare dintre cei prezenţi au ţinut să felicite tînăra pereche şi să-i ureze împliniri profesionale, căsnicie fericită şi... o casă plină de copii. In ritmul dansului perechile alunecă lin pe pardoseala de marmură. Bobocii Doina Cristescu şi Petru Coată din anul I, fruntaşi de pe acum la învăţătură, au făcut pereche cu veteranii din ultimul an Ion Damian şi Bucura Tîrlea, care în toţi anii facultăţii au avut numai note de 9 şi 10. E un simbolic schimb de ştafetă. Aceeaşi atmosferă de voioşie a fost prezentă în noaptea Anului Nou şi printre studenţii Institutului politehnic, ai Institutului de medicină şi ai Institutului agronomic, care au petrecut de minune pînă în zori. Cei 13 000 de studenţi timişoreni au păşit pragul noului an cu bucurie în suflet, asemenea tuturor, celor peste 19 milioane de cetăţeni ai ţării, bucurie generată de marile succese pe calea înfloririi patriei noastre socialiste, de victoriile tot mai generos prefigurate cu atîta claritate de Partidul Comunist Roman. IOANA CEZAR „ La mulţi ani, tată! Din răstimp în răstimp, veselia şi urările de sănătate şi fericire, care răsună loi casa lui Constantin Penciu, părăsesc încăperile revărsîndu-se pînă departe... „Ai lui nea Costică“, cum îi numesc vecinii, sînt cei In cetatea metalului alb (Urmare din pag. 1a] lui 1966, Ştefan Gheţu, preşedintele comitetului sindicatului, felicită întregul colectiv pentru realizările din 1966 şi îi urează la mulţi ani. După cuvintele rostite la radio şi televiziune de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., de peste tot izbucnesc urale. — La mulţi ani! — Fericire ! — Succese ! Cel de al doilea revelion, pe care tînăra familie a muncitorilor de la Uzina de aluminiu din Slatina l-a sărbătorit împreună, a fost vesel şi îmbelşugat. S-au închinat şi golit multe pahare cu vin pentru sănătatea celor bătrîni, pentru fericirea celor tineri, pentru succesele viitoare. TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET (16 48 20) — BĂRBIERUL DIN SEVILLA — 19,30. TEATRUL DE OPERETĂ (18 80 11) — SECRETUL LUI MARCO POLO — 19,30. Teatrul de Comedie (16 64 60) — CAPUL DE RĂȚOI — 20. Teatrul „Ion Creangă“ (12 85 56) —MONSTRUL DIN SAMARKAND 9,30 . NOTA ZERO LA PURTARE — 15,30. Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ sala Savoy (15 56 78) — REVISTA DRAGOSTEI — 20. Sala din Calea Victoriei 164 — COLIBRI MUSIC-HALL — 20. Ansamblul Artistic al U.G.S.R. (13 13 00) — PENTRU TOT CE-MI ESTE DRAG — 20. Circul de Stat (11 01 20) — SPECTACOL PREZENTAT DE ARTIȘTI DIN R. S. CEHOSLOVACĂ —19,30. TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti: vremea se menţine relativ umedă, cu cerulmai mult noros, favorabil precipitaţiilor. Vînt potrivit din nord-vest. Temperatura minimă va fi cuprinsă, între —5 şi —3 grade, iar maxima între 0 şi 2 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme în general închisă cu ceţuri în prima parte a intervalului. Vor cădea ninsori slabe, mai frecvente în nordul ţării şi regiunea de munte. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperatura în creştere uşoară la început, apoi în scădere , minimele vor fi cuprinse între —8 și 1+4 grade local mai coborîte, iar maximele între —5 și+ 5 grade. Comedii NEVESTE PERICULOASE — Republica (11 03 72) — 9,30; 11,45; 14,15; 16,45; 19, 21,15. Bucureşti (15 61 54) — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21. Griviţa (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18530; 21. Melodia (12 06 88) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. ACEI OAMENI MINUNAŢI ÎN MAŞINILE LOR ZBURĂTOARE — Pacea (31 32 52) — 15,30; 18; 20,30. GIUSEPPE LA VARŞOVIA — Central (14 12 24) — 8,45; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30. Mioriţa (14 27 14) — 8,45; 11,45; 14,45; 17,45; 20,45. MOȘ GERILA — Union (23 49 04) — 15,15; 18; 20,45. Doina (16 35 38) — 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. Gloria — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. BIDEM CU STAN ŞI BRAN — Giulești (17 55 46) — 15,30; 18; 20,30. Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,30. Tomis (21 49 46) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. ANUNȚ MATRIMONIAL — Buzeşti (15 62 79) — 15,30; 18; 20,30. Volga (11 91 26) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. FAUST XX — Aurora (35 04 66) — 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30. Lira (317171) — 15,30; 18; 20,30. POVESTEA PROSTIEI MELE — Moșilor (12 52 93) — 15,30; 18; 20,30. DIPLOMATUL GOL — Colentina (35 07 09) — 15,30; 17,45; 20. FALSTAFF — Rahova (23 91 00) — 15,30; 18; 20,30. Drame GOLGOTA — Patria (11 86 25) — 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15. Victoria (16 28 79) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. Feroviar (16 22 73) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. Flamura (23 07 40) — 9; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30. SANJURO — Luceafărul (15 87 67) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Festival (15 63 84) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. Excelsior (18 10 88) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. Modern (23 71 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. CUMBITE — Capitol (16 29 17) — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21. NOTRE DAME DE PARIS — Lumina (16 23 35) — 9; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. FEMEILE — Crîngaşi (17 38 81) — 15,30; 18; 21. Unirea (17 10 21) — 15,30; 18; 20,30. WEEK-END LA ZUYDCOOTE — Dacia (16 26 10) — 8.30; 13,30; 16; 18,30; 21. BARBĂ ROȘIE — Flacăra (21 35 40) — 15,30; 19,30. Floreasca (12 28 30) 9 ; 12,30; 16; 19,30. PORUMBELUL DE ARGILĂ — Cotroceni (13 62 56) — 15,15; 18; 20,45. TUNELUL — Popular (35 15 17) — 15,30; 18; 20,30. Aventuri MINUNATA ANGELICA — înfrățirea (17 31 64) — 14 , 16; 18,15; 20,30. FANTOMELE SE GRĂBESC — Vitán (21 39 82) — 15,30; 18; 20,15. Cosmos (35 19 15) — 14; 16; 18,15; 20.30. OMUL DIN RIO — Munca (21 50 97) — 16; 18,15; 20.30. Progresul (23 94 10) — 15,30; 18; 20,30; Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. CIMARRON — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30. CEI ȘAPTE DIN TEBA — Arta (21 31 86) — 9; II; 13; 15; 17; 19, 21. Drumul Sării (31 28 13) — 11 ; 15,30; 18; 20,30. SPECTACOLE 85 de ani de la apariţia primei serii a ziarului „România muncitoare“ La începutul anului 1902, chiar în ziua de 1 ianuarie, apărea la Bucureşti prima serie a ziarului „România muncitoare“ editat de cercul socialist cu acelaşi nume. In jurul noii publicaţii s-au concentrat elemente înaintate, consecvent revoluţionare, în frunte cu Ioan C. Frimu, Alecu Constantinescu, Al. Ionescu, poetul Th. D. Neculuţă, studentul Iosif Nădejde şi alţii. Ei au făcut cunoscut, prin graiul slovelor, scopul luptei proletare, au mobilizat pe muncitori la acţiuni de clasă combative cu obiective concrete ca : lupta pentru o legislaţie democrată, pentru salarizare şi condiţii de muncă care să asigure muncitorilor un trai omenesc, pentru dreptul de a se constitui în organizaţii de clasă, profesionale şi politice. Scopul editării acestei noi publicaţii a fost relevat într-o serie de articole semnate de fruntaşi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră. Ioan C. Frimu in articolul „O ochire asupra vechei mişcări socialiste din România“ a prezentat astfel rostul apariţiei ziarului : „Mişcarea meseriaşilor, legea meseriilor, înfiinţarea corporaţiilor au impus cercului („România muncitoare“ — n.n.) să-şi spună şi el cuvîntul în public în chestiunile la ordinea zilei şi la 1 ianuarie 1902 a făcut să apară ziarul „România muncitoare“. Subliniind ţelul publicaţiei „ziar nou ca titlu şi prin conţinut“, Alecu Constantinescu, militant de seamă al mişcării muncitoreşti revoluţionare, aprecia, în acelaşi timp, aportul deosebit al muncitorilor ceferişti care au asigurat „moral şi material“ apariţia ziarului. Edificator pentru relevarea continuităţii şi viabilităţii mişcării muncitoreşti revoluţionare din România este editorialul primului număr al ziarului, intitulat: „Nu moare“, în care se reluau ideile afirmate cu tărie de Al. Ionescu în articolul „Sîntem şi rămînem" apărut în „Lumea Nouă“ din 8 martie 1899 la puţin timp după trădarea „generoşilor“. Mişcarea revoluţionară a muncitorilor pentru drepturi şi libertăţi democratice va continua, sublinia editorialul primului număr, să existe „atîta timp cît vor exista nedreptăţi şi obijduiţi“. Prima serie a ziarului — 23 de numere — a apărut pînă la 9 iunie 1902. Editareaziarului a fost reluată în martie 1905. In paginile sale, pe prim plan s-au situat dezbaterea situaţiei clasei muncitoare, lupta sa necontenită pentru organizarea profesională a muncitorimii pe principiul luptei de clasă şi pentru refacerea partidului ei politic, demascarea politicii antipopulare a regimului burghezo-moşieresc. Trebuie remarcată preocuparea ziarului „România muncitoare“ de a face cunoscut punctul de vedere, cel mai apropiat realităţilor socialeconomice ale epocii, în ceea ce priveşte tactica mişcării muncitoreşti din România. Atît Al. Ionescu, redactor responsabil al „României muncitoare“, şi, mai ales, C. Dobrogeanu-Gherea au argumentat puternic într-o manieră personală, convingător, ideea viabilităţii mişcării muncitoreşti din România, necesitatea sa istorică, subliniind că tactica ei trebuie să fie în funcţie de condiţiile economice şi politice existente în ţara noastră. Animat de dorinţa neţărmurită de a contribui la luminarea muncitorilor, colectivul ziarului „România muncitoare“ a dat o atenţie deosebită popularizării socialismului ştiinţific. In acest sens, au fost publicate materiale deosebit de interesante din opera întemeietorilor socialismului ştiinţific. Chiar în primul număr, la rubrica „Forţa României muncitoare“ a fost publicat, în traducerea lui Mihai Botez, un capitol din lucrarea lui Karl Marx, „Munca salariată şi capitalul“. In continuare, ziarul a publicat cu regularitate, mai ales la rubrica intitulată „Frînturi alese“, fragmente şi rezumate din operele clasicilor marxismului. Frămîntările şi mişcările muncitoreşti generate de exploatarea nemiloasă la care erau supuşi muncitorii din fabrici, porturi, exploatări miniere etc., erau expresia elocventă a spiritului revoluţionar, mereu treaz, al proletariatului român, care riposta împotriva asupririi capitaliste. In coloanele ziarului „România muncitoare“ sunt redate aspecte ale acestor frământări sociale de la începutul secolului, în numărul său din 3 februarie 1902, sub titlul „ Exploatarea muncitorilor din portul Brăila“, sunt înfăţişate unele date în legătură cu crunta exploatare la care erau supuşi muncitorii portuari. Exploatarea, condiţiile sociale necorespunzătoare, lipsa unor drepturi şi libertăţi democratice au determinat izbucnirea, la începutul secolului, a unor greve şi frămîntări muncitoreşti. Ziarul „România muncitoare“, în nurporul său din 2 iunie releva cauzele puternicelor agitaţii semnalate printre muncitorii din portul Brăila şi relata despre greva celor 200 de muncitori din portul Galaţi, încheiată cu Victoria greviştilor. Preconizată iniţial, după unele informaţii, ca o publicaţie ştiinţifică şi literară, „România muncitoare“ nu a avut acest profil, deşi paginile sale au fost gazde primitoare pentru fragmente literare din opera unor scriitori cunoscuţi. In coloanele ziarului, în anul 1902, au fost publicate unele din cele mai reuşite poezii ale muncitorului poet Th. D. Neculuţă. Prima serie a ziarului „România muncitoare“, prin tratarea amplă a unor probleme de importanţă deosebită pentru, clasa muncitoare din România în plin proces de reorganizare a mişcării socialiste, prin poziţia înaintată pe care a luat-o în chestiunile economice şi social-politice, se înscrie la un loc important în istoria presei militante, muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră. PETRU IGNAT Turneul echipei de rugbi „Griviţa Roşie“ în Franţa BEZIERS 2 (Agerpres). Peste 5 000 de spectatori au urmărit duminică la Beziers meciul internaţional de rugbi dintre echipa A. S. Beziers şi formaţia Griviţa Roşie Bucureşti. La capătul unui joc spectaculos, rugbiştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 6—3 (6—0). Scorul a fost deschis în minutul 11 de Dedieu în urma unui drop goal executat de la aproximativ 25 m. In minutul 27, acelaşi Dedieu execută cu precizie o lovitură de pedeapsă şi majorează scorul. In ultimele5 minute, rugbiştii români reduc din handicap, Irimescu transformînd o lovitură de pedeapsă. S-au remarcat în decursul jocului de la gazde Dedieu, Martin, Serin, Roquew, Ramada, Buonomo, iar de la oaspeţi Demian, Marinescu, Irimescu şi Rusu. Acesta a fost al treilea meci susţinut de rugbiştii de la Griviţa Roşie în cadrul turneului întreprins în Franţa. In primele două meciuri, Griviţa Roşie a obţinut victorii în partidele cu vedice şi Carcasonne. ATENŢIUNE, PĂRINŢI! Nu sunt recomandate pentru copii următoarele filme : „BARBA ROŞIE", „ANUNŢ MATRIMONIAL“, „MINUNATA ANGELICA“. MARŢI, 3 IANUARIE, 1967 18.00 PENTRU COPII: Actorii povestind copiilor „Prîslea cel voinic şi merele de aur“ de P. Ispirescu PENTRU ŞCOLARI: 1001 de întrebări 18,58 ORA EXACTĂ 19.00 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19,10 Handbal : ROMÂNIA—JAPONIA 20,15 Filmul documentar „GEORGE COŞBUC" cîntăreţ al pămîntului românesc 20,30 SEARA DE TEATRU : „Școala nevestelor“ de Moliére 22,35 TELEJURNALUL DE NOAPTE AGENDĂ LUMUMBASHI 2 (Agerpres). — Continuîndu-şi turneul în Africa, echipa de fotbal (tineret) a României a jucat la Lumumbashi cu selecţionata Katanga. Fotbaliştii români au obţinut victoria cu scorul de 6—1 (3—0) prin punctele marcate de Pantea (2), D. Ene (2), Dincuţă şi Cîrciumărescu. Selecţionata olimpică de fotbal a ţării noastre a plecat într-un turneu in America de sud. Din tot fac parte printre alţii Constantinescu, Lupescu, Boc, Dragomir, Deleanu, Năftănăilă, Năsturescu, Dumitriu II, Frăţilă etc. în primul meci, tinerii fotbalişti români urmează să evolueze in Uruguay, la Montevideo. LONDRA 2 (Agerpres), — Campionatul englez de fotbal a programat o nouă etapă. Iată rezultatele înregistrate : Aston Villa—Arsenal 0—1 ; Burnley—West Bromwich—Albion 5—1 ; Fulham—Stoke 4—1 ; Liverpool—Everton 0—0; Manchester United—Leeds 0—0 ; Nottingham Forest—Sheffield United 3—1 ; Sheffield Wednesday — Chelsea 6— 1 ; Southampton— Blackpool 1—5 ; Sunderland —Manchester City 1—0 ; Tottenham—Newcastle 4—0 ; West Ham United—Leicester 0—1. In clasament conduce ■Manchester cu 33 puncte, urmată de Liverpool cu 31 puncte şi Nottingham Forest cu 30 puncte. ★