Munca, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5980-6003)
1967-02-01 / nr. 5980
Anul XXIII nr. 5980 miercuri 1 II 1967 4 pagini 25 bani CREŞTEREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE (Grupa A şi grupa B) în 1966 faţă de 1965 Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a fost în 1966 mai mare faţă de 1965 cu: De curînd, la redacţie au sosit ştiri de pe şantierele Grupului nr. 1 construcţii-montaje Bacău care ne informează că aici utilajele şi mecanismele sunt folosite la un randament ridicat. O vizită la faţa locului ne-a confirmat autenticitatea informaţiilor primite. INVESTIŢII SINCRONIZAREA FOLOSIRII UTILAJELOR, FACTOR AL RITMULUI RAPID DE ...Şantierul de locuinţe „Cornişa“. Ce observăm mai întîi ? Sincronizarea aproape perfectă a operaţiilor executate de diferite tipuri de utilaje, cursivitatea lucrărilor, autobasculantele transportă pămîntul pe malul Bistriţei, iar buldozerele nivelează terenul. In alt loc, macaralele înalţă pe verticală panouri prefabricate, beton şi oţel, atît pentru infra, cit şi pentru suprastructura noilor construcţii. Aici se poate vorbi de o bună organizare a muncii şi producţiei. Alimentarea formaţiilor de lucru cu cele trebuincioase se face după un grafic anume întocmit, astfel încît nici un mecanism să nu aibă goluri în funcţionare, ceea ce denotă că şeful serviciului mecanizare preţuieşte adevărul, potrivit căruia, oricît de moderne ar fi utilajele ele nu pot da randamente înalte dacă nu funcţionează intens, continuu. „După cum vedeţi — relata Valeriu Stanciu, inginerul-şef al grupului — blocul nr. 10, în faţa căruia ne aflăm a fost ridicat pînă la nivelul patru şi este realizat prin metoda glisării. In acest stadiu, utilajul de bază folosit este macaraua. Mecanicul Gheorghe Cobuz, de pe automacara, respectînd prevederile graficului, aprovizionează echipele într-o anumită ordine: întîi pe aceea a lui Dumitru Senchea, cu beton, apoi, brigada condusă de Vasile An-P. IANCULESCU (Continuare îrag. 3-a) LUCRU La Consiliul de Stat Inmînare de ordine şi medalii La Consiliul de Stat a avut loc, marţi la amiază, solemnitatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste România. La solemnitate au participat tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Mihai Gere, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea muncitorească. Distincţiile au fost înmînate de tovarăşul Chivu Stoica. Pentru activitate îndelungată în mişcarea munci(Continuare în pag. 3-a) Strada Lipscani colţ cu strada Smîrdan. Ora 3 după-amiază. Nemişcaţi, inconjurind cu un semicerc o porţiune din trotuar, ciţiva oameni urmăresc cu atenţie ceva. — A ciştigat din primul loz 25 de lei, pe urmă 6, a pierdut trei lozuri la rînd, acum a scos zece lei... Dominat de staturile impunătoare ale spectatorilor, „jucătorul“ îşi alege imperturbabil lozul. Cu gesturi experte desface ambalajul apoi răsuceşte bucata de hîrtie, pentru a întîrzia în cele din urmă cu evlavie, filind biletul îndoit... Operaţia se repetă indefinit, sub privirile celor din jur pînă cînd „jucătorul“ se hotărăște cu vizibil regret să părăsească scena. — Cîți ani ai ? — Unşpe, răspunde automat „jucătorul“ luat prin surprindere. — Cum te cheamă ? De data asta mă scrutează circumspect, pare să cîntărească in sinea lui niște argumente, ingaimă ceva, în fine tace. — Cînd s-au terminat orele de școală ? — La douăsprezece... — Și banii pentru lozuri de unde i-ai luat ? — Păi, mi i-a dat mama... Pornește încet de-a-ndaratelea și, văzînd că nu-l urmez o ia la trap pe stradă la vale... Am mai intîlnit încă doi „jucători“ de același gen. Unul din ei nu avea mai mult de opt ani şi îşi fila „lozul" sub oblăduirea şi pe cheltuiala tatălui. Şi, atunci, mi-am zis că, pesemne, lozul în plic constituie pentru copii o minunată ocupaţie, plină de nobile învăţăminte şi cu un pronunţat caracter educativ. Că prin urmare, părinţii ar trebui să-și vii-GEORGE CARPAT (Continuare în pag. 3-a) LOZUL Elevii din clasa a XI-a a Liceului de muzică şi arte plastice din Constanţa, pregătindu-se pentru o audiţie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Contractul colectiv „ediţie 1967“ MULT, NU MULTE De aproape o lună de zile, în întreprinderi au fost afişate proiectele contractelor colective pe anul 1967 , urmînd ca ele să fie dezbătute în adunări şi conferinţe sindicale. Cu întrebarea : „Se reflectă în aceste proiecte problemele centrale ale activităţii întreprinderilor pe 1967, ale colectivelor de muncă ? — ne-am adresat mai multor conducători de întreprinderi, activişti sindicali, muncitori şi ingineri din cîteva fabrici şi uzine bucureştene. Un prim răspuns, formulat de economistul Leonida Plămădeală, membru al comitetului sindicatului de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, atestă faptul că proiectul contractului actual indică mai concret căile de îndeplinire a sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, ca şi măsurile ce se vor lua în domeniul social-cultural. — Considerăm că el dă o imagine precisă a preocupărilor majore ale colectivului nostru. Una din aceste preocupări este ridicarea nivelului calitativ al activităţii economice. — Cum răspunde contractul acestui obiectiv ? — In mod clar şi concret. Voi cita numai două angajamente : organizarea ştiinţifică a transporturilor interne (la noi se manipulează cantităţi uriaşe de materie primă) şi asigurarea unei evidenţe precise asupra rezultatelor economice la fiecare secţie şi atelier (în aşa fel încît în orice moment să se poată cunoaşte exact situaţia fiecărui indicator de plan). Ambele angajamente din contract se înscriu pe linia măsurilor în vederea reducerii cheltuielilor de producţie. Cunoaşterea indicatorilor de plan de către toţi oamenii va influenţa fără îndoială cointeresarea lor directă la realizarea acestora. Ceea ce trebuie subliniat relevînd îmbunătăţirea conţinutului contractului colectiv, este că s-au asigurat şi condiţii de îndeplinire a acestor angajamente. La Fabrica de confecţii şi tricotaje, am reţinut, din cuvîntul tovarăşului Nicolae Pripitu , secretarul comitetului sindicatului, că obiectivele contractuale stipulează anul acesta măsuri valoroase de mobilizare a cadrelor cu înaltă calificare la organizarea ştiinţifică a producţiei. Inginerii Zamfir Dimitriu şi Grigore Diaconiţă, de la tricotaje, au arătat că, în contract este precizat în mod concret ce va face conducerea întreprinderii pentru ca utilajele de înaltă tehnicitate ce vor fi amplasate în acest sector, să atingă rapid parametrii de funcţionare proiectaţi. Reţinem aspectul concret şi al unuia din angajamentele conducerii fabricii „Adesgo“. — Mecanizarea transportului ciorapilor — ne-a spus directorul acestei întreprinderi — va conduce direct la creşterea productivităţii muncii. Asemenea angajamente formulate clar, concis, cu scadenţe precise şi responsabilităţi concrete, argumentate de nevoi şi posibilităţi reale ale întreprinderilor, dau garanţia îndeplinirii lor. In aceleaşi întreprinderi găsim însă şi mostre ale formalismului. La Uzina de mase plastice, comitetul sindicatului îşi propune să „mobilizeze întregul colectiv pentru descoperirea şi valorificarea tuturor rezervelor interne“. (Art. 8, din MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. 3-a) Au sosit noi cărţi. (instantaneu de la librăria George Bacovia din Bacău) Foto : P. COZIA Cu Ion Besoiu şi Mihai Florea Despre noua ediţie „Dialog la distanţă“ De astă dată cei doi prezentatori nu se mai aflau la... distanţă, ci unul lingă celălalt ca invitaţi ai redacţiei noastre. Red.: — Cum vi se pare noua formulă a „Dialogului la distanţă“ inaugurată duminică seara de televiziune ? I. B.: — Reluarea „Dialogului“ într-o nouă formulă, înnoită, readuce, cu concursul televiziunii, în prim planul vieţii noastre cultural-artistice talente cu care atît de bogat este înzestrat poporul nostru. Părerea mea este că nu trebuie să se pornească de la ideea că cineva pierde şi altcineva cîştigă. Cîştigă cultura noastră românească, această populară întrecere afirmînd valorile folclorului nostru în faţa a milioane de spectatori ; pe drept cuvînt este un important act de cultură. Noua formulă a dialogului îmbogăţeşte aria artistică de manifestare a elementelor talentate, este mult mai atractivă decît forma anterioară, cele 16 jurii regionale oferă un plus de obiectivitate şi mai mult, de spectaculozitate, de emoţii pentru telespectatori. M. F.: — In primul rînd, sînt convins că ideea nouă a „Dialogului“ izbuteşte un fericit echilibru între arta folclorică şi arta cultă. Numerele din program oglindesc aceasta. Trebuie să-mi exprim părerea de rău că din întrecere au lipsit reprezentanţii amatori ai teatrului. Ar fi existat posibilitatea să apară pe micul ecran reprezentanţii sutelor de formaţii teatrale şi miilor de brigăzi artistice. Ele ar fi putut să aducă pe scenă şi umorul. Spectacolele ar fi avut astfel de cîş-Convorbire consemnată de VIRGIL POP (Continuare în pag. 3-d) ir-ți-ți-ix-ît-tt-îx-țt-îx-îx-țx-țx-îx-țx-îi-tî-țx-îs Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de consum Marţi 31 ianuarie a.c. s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului Uniunii sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de consum. La plenară au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai acestui comitet. Au participat ca invitaţi activişti cu munci de răspundere la C.C. al P.C.R. şi la Consiliul Central al U.G.S.R. , miniştri, adjuncţi ai miniştrilor, membri ai conducerii CENTROCOOP, conducători ai unor organizaţii economice centrale şi obşteşti, ziarişti. Plenara a dezbătut raportul asupra activităţii desfăşurate de sindicatele respective în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea planului de stat pe anul 1966 şi sarcinile ce le revin pe baza hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 în înfăptuirea planului de stat pe anul 1967. în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Ion Preoteasa, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. i. Pag. 2-a Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor . din: 0 " * întreprinderile de transport şi telecomunicații • Astăzi vă informăm despre... fj • START și SPECTACOLE ! • Din patru puncte cardinale în regiunea Braşov Al 10-lea S. M. I La Ucea de Jos, raionul Făgăraş, a intrat în funcţiune o nouă staţiune de maşini şi tractoare, a zecea din regiunea Braşov. Noua staţiune dispune de un atelier mecanic de mare capacitate, remiză-garaj, grup social, depozit şi alte construcţii necesare pentru funcţionarea unităţii. Acest S.M.T. este dotat cu 190 tractoare, 77 combine, aproape 200 de maşini de plantat şi recoltat cartofi, păioase şi porumb şi alte maşini agricole. (Coresp. „Munca") OPINIA CITITORULUI Cale lungă... Noi, lucrătorii de la calea ferată care concurăm la siguranţa circulaţiei suntem obligaţi ca în fiecare an să facem un control medical general. Şi e foarte bine ! Dar pînă trecem prin toate cele şapte examene trebuie să ne deplasăm în mai multe locuri în Capitală. La fiecare sîntem obligaţi să aşteptăm destul de mult pînă ne vine rîndul. Astfel, nu putem termina acest control medical într-o singură zi. Sîntem nevoiţi să mai irosim alte ore din timpul nostru de odihnă chiar şi pe acela înaintea intrării în schimbul de noapte. Şi e contraindicat ! Pentru a se evita asemenea greutăţi propun ca aceste examene medicale să se facă de către o comisie, într-un singur loc (eventual în trenul amenajat special) şi numai cu noi, cei de la siguranţa circulaţiei. Planificarea să se facă o dată pentru toţi salariaţii dintr-o unitate, bineînţeles pe schimburi de serviciu. GHEORGHE CONSTANTINESCU revizor de ace în staţia C.F.R. Bucureşti—Griviţa O seară plăcută Săptămîna trecută am petrecut la clubul uzinei una din cele mai plăcute seri. Am dansat mult. Înainte de aceasta am participat la un program atractiv cu totul inedit pentru noi : vizionarea filmului „Răscoala", urmată de o întîlnire foarte instructivă și plăcută cu o parte din principalii realizatori ai filmului, printre care actorul Ilarion Ciobanu, regizorul Paul Constantinescu şi operatorul Sergiu Huzum. Consider că și în viitor prezenta în mijlocul nostru — in asemenea ocazii — a unor oameni de artă, de știință sau scriitori, ar ridica nivelul instructiv, recreativ şi educativ al foilor noastre de tineret. C-TIN SAULEA sudor la Oţelăria Martin nr. 2 din Combinatul siderurgic Hunedoara De ce întirzie deschiderea uşilor? In cartierul Piteşti-Sud, unde locuiesc, au fost date în folosinţă pînă în prezent 2 350 apartamente. Odată cu dezvoltarea cartierului s-a prevăzut construcţia unui modern complex comercial, restaurant, cinematograf, dispensar medical, şi a altor obiective de interes social-cultural. E şi firesc. Totuşi, locuitorii de aici pierd zilnic ore preţioase cu deplasarea în centrul oraşului pentru aprovizionare. Iată de ce un lucru mi se pare încă de neînţeles. Pentru ce complexul comercial îşi întirzie nejustificat deschiderea uşilor 7 MARIN POPA şofer din Piteşti Rubrică realizată de MIRCEA NOVAC ▲