Munca, februarie 1967 (Anul 23, nr. 5980-6003)

1967-02-01 / nr. 5980

Anul XXIII nr. 5980 miercuri 1 II 1967 4 pagini 25 bani CREŞTEREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE (Grupa A şi grupa B) în 1966 faţă de 1965 Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a fost în 1966 mai mare faţă de 1965 cu: De curînd, la redacţie au sosit ştiri de pe şantierele Grupului nr. 1 construcţii-montaje Bacău care ne informează că aici utilajele şi mecanismele sunt folosite la un randament ridicat. O vizită la faţa locului ne-a confir­mat autenticitatea informaţiilor primite. INVESTIŢII SINCRONIZAREA FOLOSIRII UTILAJELOR, FAC­TOR AL RITMU­LUI RAPID DE ...Şantierul de locuinţe „Cornişa“. Ce observăm mai întîi ? Sincronizarea aproape perfectă a ope­raţiilor executate de di­ferite tipuri de utilaje, cursivitatea lucrărilor, au­tobasculantele transportă pămîntul pe malul Bis­triţei, iar buldozerele ni­velează terenul. In alt loc, macaralele­ înalţă pe verticală panouri prefa­bricate, beton şi oţel, atît pentru infra, cit şi pentru suprastructura noilor con­strucţii. Aici se poate vorbi de o bună organizare a muncii şi producţiei. Ali­mentarea formaţiilor de lu­cru cu cele trebuincioase se face după un grafic anume întocmit, astfel încît nici un mecanism să nu aibă goluri în funcţionare, ceea ce denotă că şeful serviciu­lui mecanizare preţuieşte adevărul, potrivit căruia, oricît de moderne ar fi u­­tilajele ele nu pot da ran­damente înalte dacă nu funcţionează intens, con­tinuu. „După cum vedeţi — relata Valeriu Stanciu, in­­ginerul-şef al grupului — blocul nr. 10, în faţa căruia ne aflăm a fost ri­dicat pînă la nivelul patru şi este realizat prin meto­da glisării. In acest stadiu, utilajul de bază folosit este macaraua. Mecanicul Gheorghe Cobuz, de pe au­tomacara, respectînd pre­vederile graficului, aprovi­zionează echipele într-o a­­numită ordine: întîi pe a­­ceea a lui Dumitru Sen­­chea, cu beton, apoi, bri­gada condusă de Vasile An-P. IANCULESCU (Continuare îr­ag. 3-a) LUCRU La Consiliul de Stat Inmînare de ordine şi medalii La Consiliul de Stat a avut loc, marţi la amiază, solemnitatea înmînării unor ordine ale Republicii Socialiste România. La solemnitate au parti­cipat tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele Consi­liului de Stat, Ştefan Voi­­tec, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale, Mihai Gere, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi activişti în mişcarea mun­citorească. Distincţiile au fost înmî­­nate de tovarăşul Chivu Stoica. Pentru activitate înde­lungată în mişcarea munci­(Continuare în pag. 3-a) Strada Lipscani colţ cu strada Smîrdan. Ora 3 după-amiază. Nemiş­caţi, inconjurind cu un semicerc o porţiune din trotuar, ciţiva oameni urmăresc cu atenţie ceva. — A ciştigat din pri­mul loz 25 de lei, pe urmă 6, a pierdut trei lozuri la rînd, acum a scos zece lei... Dominat de staturile impunătoare ale specta­torilor, „jucătorul“ îşi alege imperturbabil lo­zul. Cu gesturi experte desface ambalajul apoi răsuceşte bucata de hîr­tie, pentru a întîrzia în cele din urmă cu evla­vie, filind biletul în­doit... Operaţia se re­petă indefinit, sub pri­virile celor din jur pînă cînd „jucătorul“ se hotărăște cu vizibil regret să părăsească scena. — Cîți ani ai ? — Unşpe, răspunde automat „jucătorul“ luat prin surprindere. — Cum­ te cheamă ? De data asta mă scru­tează circumspect, pare să cîntărească in sinea lui niște argumente, in­­gaimă ceva, în fine tace. — Cînd s-au terminat orele de școală ? — La douăsprezece... — Și banii pentru lo­zuri de unde i-ai luat ? — Păi, mi i-a dat mama... Pornește încet de-a-n­­daratelea și, văzînd că nu-l urmez o ia la trap pe stradă la vale... Am mai intîlnit încă doi „jucători“ de ace­lași gen. Unul din ei nu avea mai mult de opt ani şi îşi fila „lozul" sub oblăduirea şi pe chel­tuiala tatălui. Şi, atunci, mi-am zis­­ că, pesemne, lozul în plic constituie pentru copii o minunată ocu­paţie, plină de nobile învăţăminte şi cu un pronunţat caracter edu­cativ. Că prin urmare, pă­rinţii ar trebui să-și vii-GEORGE CARPAT (Continuare în pag. 3-a) LOZUL Elevii din clasa a XI-a a Liceului de muzică şi arte plastice din Constanţa, pregătindu-se pentru o audiţie. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Contractul colectiv „ediţie 1967“ MULT, NU MULTE De aproape o lună de zile, în întreprinderi au fost afişate proiectele contrac­telor colective pe anul 1967 , urmînd ca ele să fie dez­bătute în adunări şi confe­rinţe sindicale. Cu întreba­rea : „Se reflectă în aceste proiecte problemele centra­le ale activităţii întreprin­derilor pe 1967, ale colec­tivelor de muncă ? — ne-am adresat mai multor condu­cători de întreprinderi, ac­tivişti sindicali, muncitori şi ingineri din cîteva fabrici şi uzine bucureştene. Un prim răspuns, formu­lat de economistul Leonida Plămădeală, membru al co­mitetului sindicatului de la Uzina de prelucrare a ma­selor plastice, atestă faptul că proiectul contractului ac­tual indică mai concret căile de îndeplinire a sarci­nilor de plan și a angaja­mentelor luate în întrecerea socialistă, ca şi măsurile ce se vor lua în domeniul so­cial-cultural. — Considerăm că el dă o imagine precisă a preocu­părilor majore ale colecti­vului nostru. Una din aceste preocupări este ridicarea ni­velului calitativ al activi­tăţii economice. — Cum răspunde con­tractul acestui obiectiv ? — In mod clar şi concret. Voi cita numai două anga­jamente : organizarea ştiin­ţifică a transporturilor in­terne (la noi se manipulează cantităţi uriaşe de materie primă) şi asigurarea unei evidenţe precise asupra re­zultatelor economice la fie­care secţie şi atelier (în aşa fel încît în orice moment să se poată cunoaşte exact si­tuaţia fiecărui indicator de plan). Ambele angajamente din contract se înscriu pe linia măsurilor în vederea reducerii cheltuielilor de producţie. Cunoaşterea indi­catorilor de plan de către toţi oamenii va influenţa fără îndoială cointeresarea lor directă la realizarea a­­cestora. Ceea ce trebuie su­bliniat relevînd îmbunătă­ţirea conţinutului contractu­lui colectiv, este că s-au asigurat şi condiţii de înde­plinire a acestor angaja­mente. La Fabrica de confecţii şi tricotaje, am reţinut, din cuvîntul tovarăşului Nicolae Pripitu , secretarul comi­tetului sindicatului, că obiectivele contractuale stipulează anul acesta mă­suri valoroase de mobilizare a cadrelor cu înaltă califi­care la organizarea ştiinţi­fică a producţiei. Inginerii Zamfir Dimitriu şi Grigore Diaconiţă, de la tricotaje, au arătat că, în contract este precizat în mod concret ce va face conducerea între­prinderii pentru ca utilajele de înaltă tehnicitate ce vor fi amplasate în acest sector, să atingă rapid parametrii de funcţionare proiectaţi. Reţinem aspectul concret şi al unuia din angajamen­tele conducerii fabricii „Adesgo“. — Mecanizarea transpor­tului ciorapilor — ne-a spus directorul acestei întreprin­deri — va conduce direct la creşterea productivităţii muncii. Asemenea angajamente formulate clar, concis, cu scadenţe precise şi respon­sabilităţi concrete, argu­mentate de nevoi şi posibi­lităţi reale ale întreprinde­rilor, dau garanţia îndepli­nirii lor. In aceleaşi întreprinderi găsim însă şi mostre ale formalismului. La Uzina de mase plastice, comitetul sin­dicatului îşi propune să „mobilizeze întregul colectiv pentru descoperirea şi va­lorificarea tuturor rezerve­lor interne“. (Art. 8, din MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. 3-a) Au sosit noi cărţi. (instan­taneu de la librăria George Bacovia din Bacău) Foto : P. COZIA Cu Ion Besoiu şi Mihai Florea Despre noua ediţie „Dialog la distanţă“ De astă dată cei doi prezentatori nu se mai aflau la... distanţă, ci unul lingă celă­lalt ca invitaţi ai redacţiei noastre. Red.: — Cum vi se pare noua formulă a „Dialogului la distanţă“ inaugurată du­minică seara de televi­ziune ? I. B.: — Reluarea „Dia­logului“ într-o nouă formu­lă, înnoită, readuce, cu concursul televiziunii, în prim planul vieţii noastre cultural-artistice talente cu care atît de bogat este în­zestrat poporul nostru. Pă­rerea mea este că nu tre­buie să se pornească de la ideea că cineva pierde şi altcineva cîştigă. Cîştigă cultura noastră românească, această populară întrecere afirmînd valorile folcloru­lui nostru în faţa a milioa­ne de spectatori ; pe drept cuvînt este un important act de cultură. Noua for­mulă a dialogului îmbogă­­­­ţeşte aria artistică de mani­festare a elementelor talen­tate, este mult mai atracti­vă decît forma anterioară, cele 16 jurii regionale oferă un plus de obiectivitate şi mai mult, de spectaculozi­tate, de emoţii pentru te­lespectatori. M. F.: — In primul rînd, sînt convins că ideea nouă a „Dialogului“ izbuteşte un fericit echilibru între arta­­ folclorică şi arta cultă. Nu­merele din program oglin­desc aceasta. Trebuie să-mi exprim părerea de rău că din întrecere au lipsit re­prezentanţii amatori ai tea­trului. Ar fi existat posibi­litatea să apară pe micul ecran reprezentanţii sute­lor de formaţii teatrale şi miilor de brigăzi artistice. Ele ar fi putut să aducă pe scenă şi umorul. Spectaco­lele ar fi avut astfel de cîş-Convorbire consemnată de VIRGIL POP (Continuare în pag. 3-d) ir-ți-ți-ix-ît-tt-îx-țt-îx-îx-țx-țx-îx-țx-îi-tî-țx-îs Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de consum Marţi 31 ianuarie a.c. s-au desfăşurat lucrările plena­rei Comitetului Uniunii sin­dicatelor din comerţul de stat şi cooperaţia de con­sum. La plenară au­­ luat parte membrii şi membrii supleanţi ai acestui comi­tet. Au participat ca invitaţi activişti cu munci de răs­pundere la C.C. al P.C.R. şi la Consiliul Central al U.G.S.R. , miniştri, adjuncţi ai miniştrilor, membri ai conducerii CENTROCOOP, conducători ai unor organi­zaţii economice centrale şi obşteşti, ziarişti. Plenara a dezbătut ra­portul asupra activităţii desfăşurate de sindicatele respective în mobilizarea oamenilor muncii la înde­plinirea planului de stat pe anul 1966 şi sarcinile ce le revin pe baza hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966 în înfăptuirea planului de stat pe anul 1967. în încheierea dezbateri­lor a luat cuvîntul tovară­șul Ion Preoteasa, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. i. Pag. 2-a Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor . din: 0 " * întreprinderile de transport şi telecomunicații • Astăzi vă informăm despre... fj • START și SPECTACOLE ! • Din patru puncte cardinale în regiunea Braşov Al 10-lea S. M. I La Ucea de Jos, raionul Făgăraş, a intrat în func­ţiune o nouă staţiune de maşini şi tractoare, a zecea din regiunea Braşov. Noua staţiune dispune de un ate­lier mecanic de mare ca­pacitate, remiză-garaj, grup social, depozit şi alte con­strucţii necesare pentru funcţionarea unităţii. Acest S.M.T. este dotat cu 190 tractoare, 77 com­bine, aproape 200 de maşini de plantat şi recoltat car­tofi, păioase şi porumb şi alte maşini agricole. (Coresp. „Munca") OPINIA CITITORULUI Cale lungă... Noi, lucrătorii de la ca­lea ferată care concurăm la siguranţa circulaţiei suntem­ obligaţi ca în fie­care an să facem un con­trol medical general. Şi e foarte bine ! Dar pînă trecem prin toate cele şapte examene trebuie să ne deplasăm în mai mul­te locuri în Capitală. La fiecare sîntem obligaţi să aşteptăm destul de mult pînă ne vine rîndul. Ast­fel, nu putem termina a­­cest control medical în­tr-o singură zi. Sîntem nevoiţi să mai irosim alte ore din timpul nostru de odihnă chiar şi pe acela înaintea intrării în schim­bul de noapte. Şi e con­traindicat ! Pentru a se evita ase­menea greutăţi propun ca aceste examene medicale să se facă de către o co­misie, într-un singur loc (eventual în trenul ame­najat special) şi numai cu noi, cei de la siguran­ţa circulaţiei. Planifica­rea să se facă o dată pen­tru toţi salariaţii dintr-o unitate, bineînţeles pe schimburi de serviciu. GHEORGHE CONSTANTINESCU revizor de ace în staţia C.F.R. Bucureşti—Griviţa O seară plăcută Săptămîna trecută am petrecut la clubul uzinei una din cele mai plăcute seri. Am dansat mult. Înainte de aceasta am participat la un program atractiv cu totul inedit pentru noi : vizionarea filmului „Răscoala", ur­mată de o întîlnire foarte instructivă și plăcută cu o parte din principalii realizatori ai filmului, printre care actorul Ila­­rion Ciobanu, regizorul Paul Constantinescu şi operatorul Sergiu Hu­­zum. Consider că și în viitor prezenta în mijlocul no­stru — in asemenea oca­zii — a unor oameni de artă, de știință sau scrii­tori, ar ridica nivelul instructiv, recreativ şi educativ al foilor noastre de tineret. C-TIN SAULEA sudor la Oţelăria Martin nr. 2 din Combinatul si­derurgic Hunedoara De ce întirzie deschiderea uşilor? In cartierul Piteşti-Sud, unde locuiesc, au fost date în folosinţă pînă în prezent 2 350 aparta­mente. Odată cu dezvol­tarea cartierului s-a pre­văzut construcţia unui modern complex comer­cial, restaurant, cine­matograf, dispensar me­dical, şi a altor obiective de interes social-cultural. E şi firesc. Totuşi, locui­torii de aici pierd zilnic ore preţioase cu deplasa­rea în centrul oraşului pentru aprovizionare. Iată de ce un lucru mi se pare încă de neînţeles. Pentru ce complexul comercial îşi întirzie nejustificat deschiderea uşilor 7 MARIN POPA şofer din Piteşti Rubrică realizată de MIRCEA NOVAC ▲

Next