Munca, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6031-6056)
1967-04-01 / nr. 6031
Anul XXIII nr. 6031 sîmbătă 1 IV 1967 4 pagini 25 bani Vedere de ansamblu a Combinatului de îngrăşăminte azotoase Roznov-Piatra Neamţ. Foto: EM. SIRZEA La „INTEX“ — Făureşti ANGAJAMENTELE SE „URZESC" EMPIRIC • Explicaţia unui paradox 9 Ignorarea virtuţilor micii mecanizări a vicii în planul forţelor de muncă • Lipsa de răspundere începe acolo unde se sfîrşeşte competenţa 9 LA CE VĂ FOLOSEŞTE TRANSFORMAREA ŢESĂTORILOR IN... ECHILIBRIŞTI, TOVARĂŞI DIN DIRECŢIA GENERALĂ ? In anul trecut, angajamentul luat în întrecerea socialistă de colectivul întreprinderii textile „Intex“Păuleşti a fost suplimentat de cîteva ori, depăşirea, pe întregul an, a planului valoric la producţia globală (4 825 000 lei) fiind de 24 de ori mai mare decît cifra iniţială, iar la producţia marfă (3 030 000 lei) de peste 15 ori. Aceste rezultate demonstrează, pe de o parte, că muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii, sub conducerea organizaţiilor de partid, s-au străduit să înfăptuiască exemplar sarcinile primului an al cincinalului — printr-o mai bună ritmicitate a producţiei, prin exploatarea mai raţională a utilajelor —, iar pe de altă parte, faptul că în stabilirea angajamentelor iniţiale nu s-a ţinut seama de existenţa numeroaselor rezerve interne, de posibilităţile reale ale întreprinderii. S-au tras învăţămintele necesare din experienţa anului trecut ? Nu. Şi iată de ce. Angajamentul de a se depăşi în 1967 planul global cu 800 000 lei, de a obţine economii şi beneficii suplimentare de cîte 330 000 lei este inferior realizărilor obţinute anul trecut şi departe de a mobiliza la punerea în valoare a posibilităţilor existente în secţii şi ateliere, chiar dacă sarcinile de plan ŞTEFAN OLTEANU — activist al U.G.S.R. — NICOLAE BIVOLU (Continuare în pag. 3 a) OPINII ASUPRA CONTROLULUI OBSTESC SPECIALIZAREA PE PROFIL COMERCIAL - mi Uscăciunea răspunsurilor formale. • Cît de mult stimu-lează receptivitatea la propuneri. • Vederi novatoare asupra organizării şi instruirii echipelor. • Căutările, experimentarea trebuie să ţină de însuşi stilul de muncă al organelor sindicale. Pentru cei patru oameni, care după lăsarea lucrului din fabrică, la planşeta de proiectare sau registrul de contabilitate, îşi amină cîteva ceasuri treburile personale controlînd deservirea în magazine şi pieţe, pentru gospodina aleasă în echipă, care vine să-şi alăture priceperea, bunul gust şi fantezia în investigarea activităţii comerciale, nu există recompensă mai încurajatoare a muncii obşteşti decît eficienţa strădaniilor lor de îmbunătăţire a deservirii populaţiei, rezolvarea propunerilor scrise de către ei în registrele de inspecţie. A le nesocoti această dăruire generoasă, a le respinge cu uscăciunea răspunsurilor formale eforturile de căutări gospodăreşti constituie mai mult decît o impoliteţe. Numai în categoria actelor antisociale pot fi trecute atitudinile acelor directori de organizaţii comerciale, care rămîn surzi la semnalările controlului obştesc, amină la nesfîrşit rezolvarea lor sau, pur şi simplu, dezinformează comitetele sindicatelor. In registrul unităţii 27 Lotru din Brăila, conducerea T.A.P.L. răspunde la o primă sesizare a echipei condusă de Liviu Cucută, care consideră că nu este admisibil să funcţioneze în plin oraş un bufet neracordat la reţeaua de apă : „Vom lua măsuri, se va trage apă“. La următorul control se consemna neîndeplinirea acestei făgăduieli. Vasele sunt spălate în continuare ca la hanurile de pe vremea lui Vodă Caragea. T.A.P.L. mai promite ceva, totuşi: „Se va mări bazinul de apă“. Nici măcar atît n-a făcut, cu blinda oblăduire a Inspectoratului sanitar, care trebuia de mult să închidă localul pentru funcţionare în condiţii neigienice. Nu mai puţin condamnabile sunt şi practicile „rafinate“, de expediere formală, a rezolvării propunerilor. Anul trecut, T.A.P.L. şi O.C.L. Produse industriale Galaţi trimiteau comitetelor sindicatelor răspunsuri tip : „Mulţumim pentru sesizarea făcută, vom lua măsuri“. Diversitatea semnalelor venite din mase a fost pusă sub teascul şapirografului, soluţionată cu cerneala birocratismului. Din păcate acestea n-au fost excepţiile. Directorii Toma Mocanu şi Ion Ion ai O.C.L. Alimentara din Galaţi şi Brăila constituie singurele VICTOR BOTEZ (Continuare în pag. 3-a) 169 FILIGRAN Bucureştiul, mai bogat Cd o istorie... GHEORGHE TOMOZEI Deşi întinsă pe „doar“ o jumătate de mileniu, istoria Bucureştiului ii captivează statornic pe istorici şi scriitori şi an de an se adaugă un număr impresionant de file tipărite la cele de început, scrise in veacuri trecute. Ne iubim oraşul, ii cercetăm cu evlavie hrisoavele şi, atunci cind ele lipsesc, ascultăm graiul încărcat cu geologic patos, al lutului, netezim cu palme lacome de minuni trunchiul subţiat de timp al amforelor îngropate ori „răscumpărăm“ tardiv, cu tezaure monetare descoperite în adincuri, dreptul de a le putea vorbi secolelor cîte au încărcat calendarul, îndrăzneala de a tulbura ţărîna, răpindu-i tainele. Am avut norocul ca prima istorie a Bucureştiului citită de mine să fie — cel puţin in vremea a(Continuare în pag. 2 a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă !. ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Termocentrala Luduş produce din plin Vineri la Luduş Iernut au fost terminate cu succes probele şi a fost predat pentru exploatare industrială, cu trei luni înainte de termen, ultimul bloc de 200 MW din etapa de extindere a puternicei termocentrale de aici. Termocentrala dispune în prezent de o putere instalată de 800 MW ; ea va produce anual 5,2 miliarde kWh energie electrică, adică mai mult decît produceau toate centralele ţării în 1956. (Agerpres) Construcţii noi la Mediaş La Mediaş, în zona cunoscută sub numele Gura Cîmpului, a început construcţia unui nou microraion. Potrivit proiectului se vor construi aici în prima etapă 1 500 de apartamente, o şcoală, complex comercial şi alte unităţi de deservire a populaţiei. (Coresp. „Munca“) Hotărîrea C.C. al P.C.R. din 27-28 martie a. c., puternic imbold în ridicarea pe o treaptă superioară a agriculturii socialiste de stat timp larg de afirmare iniţiativei creatoare Prevederile Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a.c. sînt de o deosebită importanţă şi ele vor avea un efect direct asupra creşterii eficienţei economice a unităţilor agriculturii de stat. Aş vrea să-mi expun cîteva puncte de vedere privind actualul sistem de valorificare a producţiei. Intr-adevăr, aşa după cum subliniază şi hotărîrea, sistemul de pînă acum a exercitat un rol negativ în dezvoltarea gospodăriei noastre. In anul trecut, prin planul elaborat de către Departamentul Gostat şi nominalizat de către trust, pentru G.A.S. Tărtăşeşti s-a prevăzut existenţa în continuare a sectorului avicol, deşi acesta se dovedise, în condiţiile noastre, nerentabil. Ca urmare a deficienţelor existente, adesea am recurs la improvizaţii, care nu aveau nimic comun cu organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. De pildă, pentru nevoile gospodăriei procuram furaje, conform repartiţiei, de la o distanţă de peste 120 km, deşi numai la 5 km de noi se afla Fabrica de furaje combinate din Crevedia. Elaborarea planului de producţie şi economicofinanciar de către fiecare unitate agricolă de stat în parte, corespunzător condiţiilor şi posibilităţilor concrete de care dispune — aşa cum stabileşte hotărîrea — ne va da posibilitatea să rentabilizăm toate sectoarele, să ne concentrăm spre acele ramuri pentru care avem condiţii pedoclimatice optime. Ast-Ing. VIRGIL MATEI directorul gospodăriei agricole de stat Tărtăşeşti, regiunea Bucureşti (Continuare în pag. 3-a) La Porţile de Fier a început turnarea betonului la corpul centralei Constructorii de pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au consemnat un eveniment important din activitatea lor. După încheierea lucrărilor la fundaţii, au fost turnate primele cantităţi de beton la corpul centralei , la prima lamelă de la plotul 31 al radierului, aflată la 27 metri sub nivelul albiei Dunării. Bun organizator al producţiei, maistrul principal Victor Gălescu, este cunoscut şi apreciat de colectivul secţiei bile rale de la Fabrica de rulmenţi Bîrlad. O confirmare a meritelor sale o constituie şi cele patru insigne de fruntaş în întrecerea socialistă pe care le are. Instantaneul nostru îl reprezintă dînd indicaţii tehnice unui tinăr muncitor. Foto : ST. ALBESCU PREGĂTIREA PROFESIONALĂ Competenţa instructorului în practica elevilor A fost o vreme cînd practica în producţie a celor aproape 400 de elevi de la şcoala profesională era considerată de conducerea uzinei „Electromotor“ din Timişoara ca o obligaţie formală, o chestiune minoră. O asemenea atitudine a favorizat un spirit de suficienţă şi din partea maiştrilor care, pe motiv că sunt ocupaţi cu problemele producţiei, i-au neglijat pe elevi. Aceste concluzii au fost desprinse din analiza făcută la începutul acestui an de comitetul sindicatului, prin comisia economică, în colaborare cu organizaţia U.T.C. şi în prezenţa conducerii întreprinderii şi a şcolii. S-au subliniat în mod deosebit condiţiile necorespunzătoare în care erau nevoiţi să facă practică cei aproape 130 de elevi strungari şi frezori. Tinerii nu aveau condiţii create pentru a pune în aplicare cunoştinţele teoretice căpătate în clasă, la fiecare oră de predare. — Toate aceste neajunsuri — ne relata tovarăşul VASILE POPA, preşedintele comitetului sindicatului — se răsfrîngeau negativ, în primul rînd, asupra multor tineri absolvenţi care trebuind uneori să înveţe meseria la locul de muncă, nu puteau fi încadraţi corespunzător şi nu li se putea da să execute pe propria răspundere unele lucrări. Implicit, uzina era pusă în situaţia să-şi realizeze sarcinile de plan cu oameni insuficient pregătiţi profesional. Analizînd propunerile concrete făcute de comitetul sindicatului şi comitetul U.T.C. conducerea întreprinderii — de comun acord cu aceea a şcolii profesionale — a luat o serie de măsuri menite să înlăture deficienţele constatate. Aşa după cum ne relata inginerul PAVEL NICOARA, directorul uzinei, unele dintre aceste măsuri au şi fost traduse în viaţă. — Ne-am dat seama, ne re-I GH. VASILACHE (Continuare în pag. 2 a) Rolul cabinetului de medicină a muncii INTERMEZZO: Trilogia simfonică finală de Mozart De la producător la beneficiar, o cale fără ocolişuri Am studiat cu atenţie şi interes măsurie cuprinse în Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a.c. cu privire la îmbunătăţirea conducerii, planificării, finanţării şi organizării gospodăriilor agricole de stat. Avantajele ce se creează prin înfiinţarea fermelor şi aîntreprinderilor de stat sunt multiple. Am reţinut, printre altele, faptul că întreprinderile agricole de stat ce vor lua fiinţă vor asigura aprovizionarea tehnico-materială şi valorificarea produselor fermelor, repararea tractoarelor şi maşinilor agricole, funcţionarea şi utilizarea eficientă a sistemelor de irigaţia, executarea lucrărilor de investiţii. Aceste prevederi răspund unor nevoi stringente, unor situaţii cărora pînâ în prezent noi nu am reuşit să le facem faţă. Deşi am încheiat totdeauna la timp contractele pentru livrarea produselor noastre, au fost perioade cînd am fost sustraşi aproape complet de la activitatea concretă pe care trebuia s-o desfăşurăm în gospodărie pentru realizarea efectivă a acestor produse , trebuia să redactăm telegrame, să soluţionăm anumite proliie. AUREL IONESCU, directorul gospodăriei agricole de stat Chilia Veche, regiunea Dobrogea. (Continuare în pag. 3-a) Menirea special organizarea producţiei! Măsurile stabilite în hotărîre pentru îmbunătăţirea conducerii, planificării, finanţării şi organizării unităţilor agricole de stat sunt un puternic stimulent pentru noi, specialiştii care lucrăm în acest sector. Aş vrea să mă refer la o singură problemă care va avea un deosebit efect asupra activităţii economice a fermelor şi întreprinderilor agricole. In prezent, o bună parte dintre specialiştii noştri, în loc să se ocupe direct de organizarea şi conducerea producţiei, îşi consumă timpul întocmind tot felul de situaţii statistice, rapoarte sau sunt ocupaţi cu diferite probleme legate de relaţiile unităţilor noastre cu Trustul şi alte întreprinderi. întocmirea, adesea în mod mecanic, Ing. VICTOR BUŢINCU directorul G.A.S. Scînteşti, regiunea Galaţi. (Continuare în pag. 3-a) Sosirea la Bucureşti a tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) Vizita in Republica Socialistă România a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul. Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România.. •