Munca, iunie 1967 (Anul 23, nr. 6082-6107)

1967-06-01 / nr. 6082

. Programarea şi urmărirea operativă a producţiei Uzina „Hidromecanica“ din Braşov realizează o gamă largă de produse ca : utilaj petrolier, turboam­­breiaje, frîne hidromecani­ce, turbosuflante, converti­­zoare, transmisii hidraulice şi altele, în componenţa fiecărui produs intră nu­meroase piese şi suban­­samble pentru execuţia că­rora se consumă timpi di­feriţi de lucru — de la cî­­teva minute şi pînă la 1—2 decade. Asigurarea unei producţii ritmice, folosirea cit mai raţională şi eficien­tă a capacităţilor de pro­ducţie şi a forţei de mun­că impun luarea unor mă­suri astfel încît fiecare sec­ţie, sector, echipă şi om în parte să cunoască cu pre­cizie sarcinile pe unitate de timp, precum şi succe­siunea îndeplinirii lor. Aceasta poate fi asigurată prin efectuarea pe baze ştiinţifice, în funcţie de specificul producţiei, a pro­gramării şi urmăririi ope­rative a fabricaţiei. Aceasta este explicaţia că unul din studiile între­prinse aici în cadrul acţiu­nii de organizare ştiinţifi­că a producţiei şi a muncii are ca obiect această temă. Şi nu întîmplător. Pînă nu de mult, programarea şi ur­mărirea producţiei se făceau de regulă după aprecierea cadrelor tehnice, după ex­perienţa şi gîndurile fiecă­ruia şi nicidecum după grafice întocmite în urma unei judicioase analize a fondului de timp necesar fiecărei operaţii. Din a­­ceastă cauză se iveau de­seori perturbaţii în proce­sul de fabricaţie, mai ales la secţia montaj. Conse­cinţa? Ritmicitate neco­respunzătoare, încrucişări de operaţii în procesul de producţie, lipsă de decalaj între secţii, indici scăzuţi de utilizare a suprafeţelor productive şi a timpului de lucru. Ţinînd cont de ce­rinţele pe care le ridică procesul de producţie, co­lectivul de aici şi-a propus să perfecţioneze conduce­rea producţiei, să introdu­că metode superioare de programare şi urmărire o­­perativă a fabricaţiei. Se preconizează, aşadar, ca printr-un sistem avansat de coordonare şi control să se asigure funcţionarea uniformă, cu precizie, a tu­turor compartimentelor u­­zinei, executarea într-o i­nfectă ritmicitate a pro­duselor finite. Studierea a­­tentă a sarcinilor de plan actuale şi în perspectivă, repartizarea lor pe secţii, ateliere şi oameni cu cel puţin 10 zile înainte de în­ceperea lunii, asigurarea din timp a documenta­ţiilor, materialelor şi S.D.V.­­urilor şi alte măsuri au condus la perfecţionarea metodelor de programare şi urmărire a producţiei. Pe baza cunoaşterii ciclu­lui de fabricaţie pe diferite etape de prelucrare se sta­bilesc datele calendaristice de lansare în lucru a fiecă­rui reper, astfel încît piese­le să ajungă la montaj în ordinea cerută de procesul de producţie. O asemenea măsură s-a impus a fi luată, întrucît, pînă nu de mult, se obiş­nuia ca execuţia acumula­torului de presiune, turbo­­suflantelor, turboambreia­­jelor şi alte produse, să se realizeze în aceeaşi lună a­­tît piesele turnate, strunji­­rea lor, cît şi montajul. Din această cauză, munci­torii de la uzinaj şi, îndeo­sebi cei de la montaj, pier­deau timp preţios în prima parte a lunii, ca apoi să înceapă „iureşul“ urgenţe-D. VLASCEANU I. MIHALEA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Braşov (Continuare în pag. 2-a) Anul XXI nr. 6082 joi 1 VI 1967 4 pagini 25 bani Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii Perfecţionarea sistemului informaţional A cunoaşte, a prevedea­­ atribute elementare ale ştiinţei conducerii­­ înseamnă, printre altele, a intra ope­rativ în posesia volumului de infor­maţii necesare, a le selecţiona şi in­terpreta judicios, pentru a putea lua decizii în cunoştinţă de cauză şi de maximă eficienţă. După aproape un an de experimentări, „Clujana" - una din cele două întreprinderi etalon ale Ministerului Industriei Uşoare - oferă unele concluzii asupra avanta­jelor aplicării, în cadrul organizării superioare a producţiei şi a muncii, a unui sistem informaţional perfec­ţionat. Ele au făcut obiectul convor­birii cu VASILE ŞERBAN, contabilul­­şef al acestei întreprinderi. — La început, vă ru­găm să informaţi pe ci­titorii ziarului nostru în ce constă controlul „prin excepţie“ pe care îl apli­caţi în urmărirea indica­torilor de plan. — Acest sistem, bazat pe organizarea informării nu­mai asupra abaterilor de la programul stabilit, se apli­că din a doua jumătate a anului trecut. Rapoartele tip, în care sunt înscrişi pe verticală indicatorii urmă­riţi, iar pe orizontală, în dreptul fiecăruia, abaterea concretă, măsurile luate, e­­ficienţa măsurilor, influen­ţele ce se prevăd asupra al­tor indicatori şi decizia con­ducerii, sunt prezentate în colectivul de conducere lăr­git la sfîrşitul fiecărei săp­tămâni. Supuse unor analize critice, se confirmă sau in­firmă măsurile luate la di­ferite nivele, pregătindu-se astfel condiţiile pentru des­făşurarea normală a sarci­nilor pentru săptămîna ur­mătoare. Contactele directe (după principiul „punţilor“) în cursul săptămânii, cu mai­ştri, şefi de secţii, şefi de servicii etc permit stabili­rea măsurilor operative, astfel încît la conducerea întreprinderii, pentru luarea de decizii, ajung numai a­­cele abateri ce nu s-au pu­tut rezolva la diferite ni­vele. Aşa-zisa „situaţie nor­mală“ conţine, bineînţeles, rezerve ce trebuie puse în valoare. „Autofotografierea“ aspectelor care interesează şi „instantaneele“ realizate de organele de studii şi a­­naliză ale întreprinderii oferă permanent concluzii ce sunt folosite în munca de conducere. Controlul „prin excepţie“, aşadar, mai ales în întreprinderi mari şi cu activitate complexă şi di­versificată, cum este şi în­treprinderea noastră, dă po­sibilitatea cunoaşterii exac­te a mersului activităţii şi economicitatea fiecărui loc de muncă pentru a se pu­tea interveni operativ în în­lăturarea lipsurilor şi greu­tăţilor ce se ivesc. — Simplificarea flu­xului informaţional şi reducerea formularisticii la nivelul întreprinderii — aşa cum rezultă din experienţa de la „Clu­jana"—creează, desigur, condiţii pentru folosirea corpului ingineresc şi a aparatului administrativ pentru munca producti­vă şi, respectiv, de pre­lucrare a datelor. — Numai în parte, pentru că actualul sistem informa­ţional, aşa cum este organi­zat, cuprinde încă prea multe detalii care nu sunt necesare şi deci, practic, nici nu sunt folosite. Pentru a e­­vita întrebarea de ce nu se elimină aceste detalii, să precizez că întregul sistem informaţional este organizat pînă în cele mai mici amă­nunte potrivit indicaţiilor organelor centrale: Mini­sterul Finanţelor, Direcţia Centrală de Statistică, Mi­nisterul Industriei Uşoare şi Direcţia generală de re­sort. Pentru a se putea face o imagine clară asupra afir­maţiilor de mai sus, arăt că în întreprinderea noastră, în cursul unui an, se com­pletează şi se transmit în exterior 86 dări de seamă statistice din care 38 la ni­vel de lună, 48 la nivel de trimestru, precum şi alte 57 dări de seamă la sfîrşitul anului. Trebuie reţinut faptul că fiecare din aceste dări de seamă cuprinde un mare număr de indicatori, pentru stabilirea cărora este nece­sară completarea unor evi­denţe şi formulare. Din inventarierea formu­laristicii utilizate, pentru a putea răspunde la multi­plele sarcini de informare, la cele 4 secţii de bază din întreprinderea noastră a rezultat că se conduc 471 imprimate, 55 formulare de uz general, tipizate de Interviu realizat de V. POP Şi MARIN OPREA (Continuare în pag. 2­ a) 185 Fiori lingă leagăne GHEORGHE TOMOZEI E o întoarcere în vîrstă intimplată sub semnul unui superb ritual statornicit a se petrece in prima zi a lunii iunie : redeve­nim — sufleteşte — în teritoriile prun­ciei, universul se mi­niaturizează, imper­ceptibil şi cuvintele îşi recapătă prospeţi­mea rostirilor dinţii. E ziua internaţio­nală a copilului, şi toate punctele cardi­nale, ignorind cu o fantezie şi ea infan­ (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Foto : AL. SATMARI In secţia de electroliză a cuprului de la Combina­tul chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ din Baia Mare. O nouă de înaltă tensiune A început construcţia liniei de înaltă tensiune care va alimenta cu ener­gie electrică noul centru minier de la Fundu Mol­dovei. De la staţia de transformare din Frasin şi pînă în Cîmpulung Moldo­venesc, constructorii insta­lează o linie de 110 kV, care este continuată pînă la centrul minier cu o alta de 6 kV. Au început, de asemenea, lucrările de con­strucţie a celor două staţii de transformare de la Cîm­pulung Moldovenesc şi Fundu Moldovei. In acest an, în regiunea Suceava se construiesc li­nii electrice de înaltă ten­siune, care însumează pes­te 150 km. (Agerpres) „Acasă...“ S-ar fi cuvenit, poate, ca acest reportaj să-l fi scris un poet — un om dăruit să cuprindă într-o metafo­ră inedită frumuseţea inge­nuă a copilăriei, întreaga candoare cu care ţîncii de la căminul de zi al fabricii ,,Dorobanţul“ din Ploieşti, la întrebarea : „Cum a fost, astăzi, la cămin ?", mi-au dat cele mai neaşteptate răspunsuri, toate, insă cu logica întîm­­plărilor lor cotidiene : „A fost cu căluţi şi co­­zonăcei..." (Doru) „Ne-am intîlnit cu Scu­fiţa Roşie" (Maricica) „Eu am alergat mai intîi decit Costi“ (Nelu) „Nuşa nu a dormit. To­varăşa educatoare a certa­t-o. Eu am dormit“ (Adri­an) Fiecare din aceste răs­punsuri reprezintă o lume. Numele de familie al celor care mi-au dat primul lor „interviu“ nu le-am notat pentru a nu crea discuţii intre cei 80 de „colegi“ de cămin (mai bine zis între părinţii acestora care sunt convinşi că puştii lor ar fi dat răspunsuri mai „cu haz" sau „mai profunde“ pentru că fiecare îşi zice „al meu e deştept foc!“). In fond, căminul fabricii este o microlume, diversă fi totuşi unitară. O micro-M. COLESIU (Continuare In pag. 3-a) Fotografii : AL. SATMARI • Opinii pe marginea paginii: I „CONFERINŢELE — MIJLOC IMPORTANT­­ DE RASPÎNDIRE A ŞTIINŢEI ŞI CUL- || TURII“. I • Ministrul afacerilor externe al României a sosit la Tokio. • PE TEME DE PROTECŢIA MUNCII: Cu gj sporuri nu se îmbunătăţesc condiţiile de | muncă Adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Romania In zilele de 30 si 31 mai, in­sula Academiei Mili­tare Generale din Capitală a avut loc adunarea acti­vului de bază al Forţelor Armate ale Republicii So­cialiste România, care a făcut bilanţul activităţii de pregătire profesională şi politică a militarilor, des­făşurată in cadrul unui ci­clu de instrucţie. Au luat parte generali şi ofiţeri din comandamente de armată şi de armă, din direcţiile centrale ale Mi­nisterului Forţelor Armate, comandanţi de mari uni­tăţi şi unităţi, secretari ai consiliilor politice şi ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Va­sile Patilineţ. La discuţii au luat cu­­vintul generali şi ofiţeri, comandanţi şi activişti de partid din armată. Expri­­mind mîndria patriotică a militarilor pentru marile realizări obţinute de oame­nii muncii din patria noas­tră in construirea socialis­mului, adeziunea lor depli­nă la întreaga politică, in­ternă şi externă, a Parti­dului Comunist Român, vorbitorii au relevat hotă­­rirea tuturor ofiţerilor şi ostaşilor Forţelor Armate de a nu precupeţi nici un efort pentru transpunerea în viaţă a politicii parti­dului, pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţiuni, a nobilei misiuni încredin­ţate de popor. In acest spi­rit, ei au analizat activita­tea desfăşurată pînă acum în unităţi şi mari unităţi, au subliniat căile şi meto­dele pentru continua per­fecţionare a pregătirii pro­fesionale şi politice a mili­tarilor patriei noastre. In cuvintul său, generalul­­colonel Ion Ioniţă, minis­trul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia, a subliniat rezultatele obţinute de militari în pre­gătirea de luptă şi politică în ciclul de instrucţie care s-a încheiat şi a înfăţişat sarcinile care stau în faţa Forţelor Armate in perioa­da următoare. Primit cu vii şi puterni­ce aplauze, a luat cuvântul, în încheierea lucrărilor, to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidu­­lui Comunist Român. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CE Dragi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă saluta în numele con­ducerii de partid şi de stat pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii ar­matei noastre populare. (Aplauze, urale). Adunarea la care parti­cipă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanţul activităţii desfăşurate pen­tru ridicarea pregătirii de luptă şi politice a trupelor­­Din rapoartele prezentate şi din cuvîntul vorbitorilor au­ reieşit multe aspecte pozitive, privind atît ac­tivitatea de pregătire de luptă şi politică, cît şi în­tărirea disciplinei şi ordi­nii militare. In expunerea tovarăşu­lui Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, au fost arătate pe larg rezultatele obţinute în perioada prece­dentă, succesele înregistra­te de unităţile şi marile unităţi ale Forţelor Arma­te ale Republicii Socialiste România. Putem spune că nivelul de pregătire al tru­pelor este bun din toate punctele de vedere, că ar­mata patriei noastre este pregătită pentru a-şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea faţă de popor, faţă de patrie (Aplauze). După cum ştiţi, partidul şi guvernul acordă o aten­ţie deosebită înzestrării ar­matei cu tehnica de luptă necesară. In general, pu­tem aprecia că înzestrarea actuală cu armament, mai cu seamă cu cel cla­sic, este satisfăcătoare. Unităţile noastre militare dispun de mijloacele nece­sare pentru a putea înde­plini cu succes orice mi­siune de luptă, în mod deosebit consider necesar de subliniat faptul că dis­punem de un corp de ofi­ţeri cu înalte calităţi, cu o bună pregătire tactică, cu solide cunoştinţe militare şi politice, ataşaţi trup şi suflet intereselor poporului român, hotărîţi să-şi înde­plinească cu cinste îndato­rirea de a apăra cuceririle revoluţionare ale maselor. (Aplauze). De asemenea, subofiţerii, toţi militarii sunt animaţi de un înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-şi în­suşi cunoştinţele de care au nevoie spre a înde­plini orice misiune de luptă, a-şi face datoria faţă de patrie. Putem spune cu satisfacţie că întreaga noastră armată — ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi — temeinic pregătită, strîns unită în jurul partidului şi guvernului, corp comun cu întregul popor, urmează neabătut politica internă şi externă a Partidului Co­munist Român şi a guver­nului Republicii Socialiste România. (Aplauze pu­ternice). Doresc să exprim satis­facţia deplină a conduce­rii de partid şi de stat pen­tru nivelul înalt de pregă­tire al tuturor militarilor noştri, pentru rezultatele bune obţinute în pregătirea militară şi politică, în ri­dicarea capacităţii de luptă a trupelor, vă felicit din toată inima pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi sol­daţii armatei noastre so­cialiste. (Aplauze, urale). Tovarăşi, După cum ştiţi, ne aflăm în al doilea an al planului cincinal. Primul an s-a în­cheiat cu realizări impor­tante, cu depăşirea sarci­nilor de plan în industrie, în agricultură, cu succese în toate sectoarele activi­tăţii sociale. De asemenea, producţia industrială în primele patru luni ale acestui an reprezintă 113 la sută faţă de producţia perioadei similare a anului 1966. In întreaga ţară se desfăşoară o activitate in­tensă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Con­gresul al IX-lea al parti­dului. Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc realismul prevederilor Congresului şi totodată evidenţiază faptul că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi chiar depăşi obiectivele planului cincinal. Cu toate acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în va­loare, pot determina un ritm şi mai înalt de dez­voltare a patriei noastre. Aşa cum s-a subliniat la Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central, este necesar să acordăm mai multă atenţie creşterii efi­cienţei economice a între­gii noastre activităţi. Tre­buie să facem totul ca pen­tru fiecare leu cheltuit să obţinem o producţie mai mare, un beneficiu mai ri­dicat. In aceasta constă eficienţa unei bune acti­vităţi economice. Numai astfel vom asigura condiţii pentru dezvoltarea în ritm tot mai înalt a economiei noastre, numai astfel ne putem apropia într-un ter­men mai scurt de ţările avansate din punct de ve­dere economic. O atenţie deosebită acor­dăm bunei organizări a producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, întăririi disciplinei în producţie. In primele patru luni, productivitatea a crescut cu 10 la sută, ceea ce reprezintă un ni­vel superior prevederilor planului. Dar trebuie să spunem că şi în acest do­meniu mai avem încă re­zerve mari. In multe în­treprinderi şi instituţii for­ţa de muncă nu este folo­sită în mod raţional. Pen­tru un produs sau o acti­vitate care ar putea fi exe­cutate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înţeles că nu putem admite o aseme­nea stare de lucruri dacă dorim să asigurăm un mers înainte tot mai rapid al patriei noastre. Or, în­tregul nostru popor doreşte să lichideze cît mai iute moştenirea regimului bur­­ghezo-moşieresc, să ajungă într-un timp cît mai scurt la nivelul ţărilor economi­­ceşte dezvoltate, să creeze condiţii pentru desăvîrşi­­rea şi perfecţionarea con­strucţiei socialiste, pentru trecerea la comunism (A­­plauze). Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folo­sit în mod raţional. După­ constatările făcute în mul­te întreprinderi şi insti­tuţii, în fapt se lucrează 8 ore şi în unele locuri chiar mai puţin. Aceste stări de lucruri au determinat Co­mitetul Central şi guver­nul să adopte recenta hotăă­­rîre care reglementează folosirea judicioasă a tim­pului de lucru, asigură în­tărirea disciplinei în pro­ducţie şi în muncă şi im­plicit creşterea productivi­tăţii muncii sociale, îmbu­nătăţirea întregii noastre activităţi. Desigur, tovarăşi, că în perspectivă — probabil la elaborarea viitorului plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo trebuie însă să asigurăm folosirea lui cît mai raţională. Reducerea în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organizat, prin întărirea disciplinei, nu pe calea indisciplinei şi a dezordinii. Iată de ce considerăm că tocmai în ve­derea reducerii în perspec­tivă a timpului de lucru, ordinea şi disciplina în muncă sunt absolut indis­pensabile. Numai astfel se va putea aborda în viitor această problemă în mod raţional şi eficient. Partidul şi guvernul au luat o serie de măsuri pri­vind îmbunătăţirea condu­cerii activităţii economice, perfecţionarea organizării şi planificării sectorului a­­gricol de stat, intensifica­rea comerţului exterior şi altele. Toate aceste măsuri au drept scop să aşeze pe baze ştiinţifice întreaga ac­tivitate economică şi so­cială, să asigure folosirea cît mai judicioasă a mijloa­celor materiale, financiare şi a forţei de muncă în ve­derea îndeplinirii în cele (Continuare ?n pag. 2-a) Preşedintele Consiliului de­­ Miniştri a primit pe ministrul afacerilor economice al Olandei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri după-amiază pe ministrul afacerilor econo­mice al Olandei, Leo de Block, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. A fost , de faţă Joost B. Haverkorn van Rijsewijk, ambasado­rul Olandei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost discutate posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor ro­­mâno-olandeze, exprimîn­­du-se dorinţa de extindere a colaborării dintre cele două ţări, precum şi unele probleme privind situaţia actuală internaţională, întrevederea a decurs în­tr-o atmosferă cordială. (Agerpres). ♦ TELEGRAME Excelenţei Sale domnului HABIB BOURGHIBA preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, în numele Consiliului de Stat a Republicii Socialiste România, al guvernului român şi al meu personal, rog pe Excelenţa Voastră să primească cordiale felicitări, împreună cu cele mai calde urări de prosperitate şi progres poporului tunisian prieten, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre România şi Tunisia se vor dezvolta continuu, în interesul ambe­lor popoare şi al păcii în lume. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ★ ★ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Chivu Stoica, a primit o telegramă de mulţumire pentru felicitările pe care le-a adresat pre­şedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, cu ocazia realegerii sale în această funcție.

Next