Munca, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6108-6133)

1967-07-01 / nr. 6108

Anul XXIII nr. 6108 sîmbătă 1 VII 1967 4 pagini 25 bani VALOAREA REFUZURILOR A ATINS 50 MILIOANE LEI ! Cînd îşi propune conducerea Combinatului siderurgic din Galaţi să lichideze cauzele ce le provoacă ? Cu sprijinul organelor şi organiza­ţiilor de partid, colectivul de condu­cere al Combinatului Siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galaţi a luat în ultimul timp o serie de mă­suri care să asigure remedierea defi­cienţelor semnalate pe parcurs şi să permită nu numai îndeplinirea sarci­nilor curente de producţie, dar să con­tribuie şi la recuperarea treptată a ră­­mînerilor în urmă din primul trime­stru al acestui an. Paralel cu aceste măsuri, nu s-a tre­cut însă şi la reorganizarea şi întări­rea compartimentelor de desfacere şi expediţie din care cauză nu se pot asigura condiţii corespunzătoare pen­tru livrarea producţiei obţinute. Un reviriment este ab­solut necesar deoarece va­loarea refuzurilor din­­par­tea beneficiarilor a atins s­uma de 50 000 000 lei. Nu este lipsit de importanţă să arătăm că în marea lor majoritate aceste refuzuri sunt determinate de expe­dierea unor produse fără ca ele să fi fost cerute de beneficiari, de livrarea produselor la unii dintre ei şi trimiterea docu­mentelor la alţii, de expe­dierea unor cantităţi mai mici de tablă decît cantită­ţile facturate, de strecu­rarea unor greşeli de cal­ul la întocmirea actelor de decontare etc., deci in toate cazurile avem de-a face cu greşeli ce puteau fi evitate fără prea multe e­­forturi, printr-o organizare mai corespunzătoare a muncii, prin sporirea aten­ţiei şi întărirea exigenţei de către fiecare salariat in parte asupra lucrărilor pe care le execută. Să ne întoarcem puţin în urmă, respectiv în lunile aprilie şi mai a.c., perioa­dă în care s-au înregistrat refuzuri a căror valoare a totalizat 27 milioane lei, adică mai mult de jumăta­te din volumul înregistrat de la începutul anului. Din acestea 8 200 000 lei se da­torează expedierii în 60 de rînduri a unor cantităţi importante de tablă fără ca beneficiarii respectivi să fi cerut aşa ceva, 6 900 000 lei sunt determi­nate de expedierea în 25 de rînduri a unor mărfuri fără forme legale (specifi­caţii, certificate de calita­te etc.), 7 100 000 lei de strecurarea unor erori de calcul în întocmirea factu­rilor etc. Edificatoare în această privinţă sunt refuzurile U­­zinei de utilaj chimic Plo­ieşti, căreia în luna mai i s-a facturat în mai multe rînduri tablă cu o valoare totală de 5 747 000 lei, cu toate că, fiind vorba de li­vrări în tranzit, facturile respective trebuiau emise bazei U.C.R. Bucureşti.­­Greşeala s-a produs din vina secţiei de expediţii şi a serviciului de desfacere din combinatul gălăţean care n-au întocmit docu­mentele în conformitate cu prevederile contractului în­cheiat cu beneficiarul. Ast-NICOLAE NICHITA controlor revizor principal în Direcţia de control şi revizuire pentru regiunea Galaţi (Continuare în pag. 2-a) ›‚ 7‚ i FJIUeJU‚ETn ›‚ M! 1 -*T›- ■_* Ti .J1 ICH. II ,› ›› kJyUdMHkftOMnMM­S› ‚‡ $ j Omul din I linia a lll-a De cîte ori am pri­lejul, privesc "Disco­bolul" lui Myron, sim­bol al unei mişcări ce porneşte in spirală să cuprindă necuprinsul, vis concentrat Intr-o piruetă. Şi-mi amin­tesc că la olimpiadele dinţii erau chemafi sa se măsoare in lupta dreaptă a inteligentei şi artei lor, poefii, ar­hitecţii, matematicie­nii. Şi printre marii oameni ai întrecerii a fost şi Pindar, a fost şi Arhimede, iar in amfiteatrul din Olim­pia au răsunat intre marmuri albe (lumi­nă de lună minerali­zată din care însuşi Praxiteles şi-a tăiat statuile care, de două milenii şi mai bine, nu mor­ replicile MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. 3-a) ANCHETA NOASTRA Cui încredinţăm biletul de odihnă şi de tratament? „Mandatul de sănătate“, un bun social ce se cere S­ n • ‘ •• gospodărit cu grijă! • viB9irr • • ..... In plin sezon de vară, de­viu exod spre munte şi spre mare, ne-am îndreptat aten­ţia către biletul de odihnă şi de tratament, acest valoros dar al societăţii noastre, me­nit să contribuie din plin la refacerea for­ţelor fizice şi intelectuale ale omului muncii. Mijloc de manifestare a umanis­mului socialist, parte componentă a asigu­rărilor sociale de stat, „mandatul sănătă­ţii“, după cum e şi firesc, trebuie să putem spune de la bun început că există o temeinică cunoaştere a principiilor ce stau la baza gospodăririi biletelor de odihnă şi de tratament. în discuţiile pur­tate la diferite nivele ne-au fost înfăţişate, o multitu­dine de metode eficiente în stabilirea salariaţilor cu merite deosebite în produc­ţie, sisteme fructuoase de colaborare între comitetul sindicatului, conducerea ad­ministrativă şi medic în depistarea oamenilor sufe­rinzi de afecţiuni ce solicită o trimitere urgentă în sta­ţiuni, un întreg complex de măsuri sortite să asigure o echilibrată organizare a concediilor, o eşalonare ar­monioasă a plecărilor la odihnă şi tratament. Sunt consilii locale şi raionale (Hunedoara, Oradea, Arad şi Aleşd) cu bune tradiţii în ţinerea unei evidenţe clare, la zi, a cazurilor de boală, a oamenilor ce stau în vederea selecţionării pentru a fi trimişi la munte şi la mare, ceea ce înles­neşte o repartiţie cît mai judicioasă a biletelor şi deci o valorificare superioară a acestora. Nu întîmplător, în localităţile amintite mai sus, analiza morbidităţii dă un coeficient mai redus, cazuri mai puţine de incapacitate temporară de muncă. Grija organelor sindicale e în­dreptată aici, după consta­tările noastre, spre cerin­ţele cele mai stringente ale salariaţilor, spre ocrotirea permanentă a sănătăţii o­­mului muncii, de unde şi o creştere substanţială a efi­cienţei productive a aces­tuia, un plus de vitalitate în îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan. Dimpo­trivă, scăderea Interesului pentru valorificarea bilete­lor de odihnă şi de trata­ment, cum se întîmplă, din păcate, în localităţi ca Pe­troşani, Brad, Alba Iulia, Tg. Jiu etc., are directe re­percusiuni asupra muncii, asupra refacerii potenţialu­lui de efort pe măsura con­diţiilor profilactice de care dispune în prezent societa­tea noastră. N-o să dăm cifra locuri­lor pierdute în staţiuni, a perioadelor de cură bal­neară nefolosite de cele patru regiuni. Vom desprin­de din contextul faptelor doar remarca negativă că deşi indicaţiile Consiliului Central al T­.G.S.R. sunt cu­noscute, unele consilii la­ ŞTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. 3-a) ajungă neîntîrziat în mîna celui ce-l merită. Răspund oare comitetele sindica­telor acestei cerinţe de importanţă primor­dială în valorificarea maximă a biletului de odihnă şi de tratament? Pentru a afla un răspuns cît mai edificator la întrebarea de mai sus, am întreprins o anchetă în regiunile Hunedoara, Crişana, Oltenia şi Banat. Ştrandul de la lacul „Ursu“ din binecunoscuta staţiune balneară Sovata cunoaşte în aceste zile călduroase o mare afluenţă de vizitatori. Foto : S. EMIL Consecinţele maniei performanţelor­­) Ce-i drept e drept ! Nu există spectacol de gală, reprezentaţie prilejuită de diferite zile festive sau finală de concurs pe ţară, în care artiştii amatori braşoveni să nu dovedeas­că remarcabile calităţi in­terpretative. Dar la o mai atentă analiză se constată că, la majortatea acestor manifestări artistice de amploare, participă de ani şi ani de zile, cu rare ex­cepţii, cam aceleaşi forma­ţii de artişti amatori, capa­bile de performanţe dem­ne într-adevăr de cea mai entuziastă admiraţie. Tot aceste formaţii, să le spu­nem „de şoc“, prezintă — destul de rar, de altfel — în cluburi, case de cultură sau în alte săli din regiu­ne, pentru oamenii muncii din întreprinderi şi insti­tuţii, spectacole în general improvizate, la un nivel artistic mediocru, vehicu­­lînd multă vreme cam ace­laşi repertoriu, în această categorie se înscriu atît spectacolele prezentate în cadrul primelor etape ale concursurilor pe ţară cît şi cele, foarte multe la nu­măr, oferite spectatorilor pe estrade şi scene în aer liber în lunile de vară, în diferite locuri pitoreşti din împrejurimile oraşului. Cînd ne-am manifestat nedumerirea provocată de LUCIA BOGDAN (Continuare in pag. 3-a) Al Vlll-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori Proletari din toate ţările, aniţi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Proiectanţii George Cra­­ioveanu (stînga) şi Vic­tor Rusoiu de la IPROSIN din Capitală, lucrind la macheta u­­nei noi fabrici de răşini sintetice, în atelierul de proiectare de modele al institutului. Foto: C. AUREL Bauxită alba ORADEA — Bauxita albă este un nou produs care a început să se extra­gă pe scară industrială la întreprinderea pentru ex­ploatarea bauxitei din Do­­brești, regiunea Crişana. Bauxita albă se utilizea­ză la fabricarea­ produselor refractare de calitate su­perioară. (Agerpres) în numărul de azi: • Mediaş, 700 • Noutăţi în ştiinţă şi tehnică. • Ce stînjeneşte activitatea spitalelor din Iaşi. jpg • Din patru puncte cardinale IBfflHfflÄHlHHHfflÄHHBHHBHHIlBEBBSSBSSllSaaEE'S Éj Instalaţie automată pentru încercarea durabilităţii cablurilor de oţel Un colectiv de specialişti de la întreprinderea „Ca­blul românesc“ din Plo­ieşti şi Institutul de cerce­tări metalurgice a conceput o instalaţie automată pen­tru încercarea durabilită­ţii cablurilor de oţel. A­­ceastă instalaţie permite stabilirea prealabilă a ca­racteristicilor cablurilor de oţel folosite în industriile minieră, petrolieră, con­strucţii etc., lucru deosebit de important pentru des­făşurarea în bune condiţii a procesului tehnologic în care sunt utilizate. Realizată pentru prima dată în ţară la nivelul teh­nicii înaintate, noua insta­laţie se înscrie pe linia promovării progresului teh­nic în întreprinderile de specialitate din ţara noas­tră. (Agerpres) TELEGRAME Tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis o tele­gramă preşedintelui Republicii Somalia in care se spune : In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări de prosperitate şi progres poporului so­malez prieten, cu prilejul celei de-a VlI-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi IMMkfc, convin­gerea că bunele relaţii dintre ţările JSHR vor cu­noaşte o dezvoltare continuă în interesul ambelor po­poare, al înţelegerii şi colaborării Internaţionale. Domnului LE­STER PEARSON Prim-ministru al Canadei OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a Zilei Confe­deraţiei Canadei, vă transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal şi al poporului român, urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal şi de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România ­ Oamenii muncii au primit cu entuziasm Hotărîrea C. C. al P.C.R. ?! Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor mici O înaltă productivitate deschide noi perspective ridicării nivelului de trai Recenta hotărîre a Comi­tetului Central al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea sa­lariilor mici a stîrnit­ un puternic ecou şi în rîndul salariaţilor întreprinderii N-a trecut mult de cînd s-a elaborat noua lege a pensiilor, de cînd s-au majorat toate categoriile de pensii, de cînd s-a efectuat reducerea preţurilor la alte peste 600 de sortimente de bunuri de consum şi ia­­tă-ne in faţa unei noi mă­suri luate de partidul şi guvernul nostru: majorarea salariilor mici. Prevederi­le hotăririi aprobate de re­centa plenară a C.C. al P.C.R. le-am primit cu cea mai mare bucurie şi satis­facţie. Este o bucurie fi­rească. Dar nu numai pentru a­­ceasta Îmi exprim satisfac­ţia. Ca mine, toţi oamenii muncii din ţara noastră se bucură din toată inima de viaţa nouă pe care o trăim, de roadele muncii noastre. Noile măsuri ne întăresc, aşadar, şi mai mult convin­gerea că de modul cum stat îndeplinite sarcinile noastre. Lucrul este pe de­plin justificat. De prevede­rile ei vor beneficia aproa­pe 250 de muncitori. După calculele făcute, salariul a­­cestora va crește la nivelul unui an cu aproape 200 000 de plan depinde nivelul nostru de trai. Îmi exprim hotărîrea de a răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul prin noi fapte şi succese in muncă. Nici la noi nu s-au epui­zat rezervele de creştere a productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii. Consider că utilizînd mai judicios timpul de lucru şi capacităţile de producţie existente in atelierul nos­tru, vom reuşi să reducem cu cel puţin 10 la sută tim­pul de staţionare a mijloa­celor de transport in co­mun intrate în reparaţii accidentale sau periodice şi să economisim cantităţi importante de material de tapiţerie şi lemnărie. NIŢA POPA ajutor de tapiţer la întreprinderea de transport Braşov lei. Dar majorarea sala­riilor tarifare esta nu nu­mai în folosul celor în cau­ză, ci şi al întreprinderii. Muncitorii se vor ataşa mai mult de fabrică, cău­­tînd să răspundă prin muncă rodnică grijii ca le-o poartă partidul. Aşa cum se arată In ho­tărîre, măsurile privind sporirea salariilor mici sunt o urmare firească a suc­ceselor de seamă obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, a dezvoltării vi­guroase pe care o cunoaşte economia naţională în a­­ceşti primi ani ai cincina­lului. La realizările obţi­nute şi-au adus contribu­ţia şi salariaţii din ramura încălţăminte. In condiţiile unor sarcini sporite, colec­tivul nostru a îndeplinit înainte de termen planul de producţie semestrial, li­­vrînd peste prevederi 36 000 de perechi încălţă­minte de calitate superioa­ră. Iată rezultatul firesc al organizării superioare a producţiei, al perfecţionă­rii tehnologiilor de fabri­caţie, al folosirii mai raţio­nale a fondului de timp. Progresul economic al ţării, ritmul rapid de creş­tere a productivităţii mun­cii sociale sunt premi­sele sigure ale unor noi îmbunătăţiri a ni­velului de trai, mate­rial şi cultural al oamenilor GHEORGHE IUGANU îng. şef la Fabrica de încălţăminte — Piteşti (Continuare în pag. 3-a) Ne bucurăm din plin de roadele muncii noastre

Next