Munca, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6108-6133)
1967-07-01 / nr. 6108
Anul XXIII nr. 6108 sîmbătă 1 VII 1967 4 pagini 25 bani VALOAREA REFUZURILOR A ATINS 50 MILIOANE LEI ! Cînd îşi propune conducerea Combinatului siderurgic din Galaţi să lichideze cauzele ce le provoacă ? Cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, colectivul de conducere al Combinatului Siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galaţi a luat în ultimul timp o serie de măsuri care să asigure remedierea deficienţelor semnalate pe parcurs şi să permită nu numai îndeplinirea sarcinilor curente de producţie, dar să contribuie şi la recuperarea treptată a rămînerilor în urmă din primul trimestru al acestui an. Paralel cu aceste măsuri, nu s-a trecut însă şi la reorganizarea şi întărirea compartimentelor de desfacere şi expediţie din care cauză nu se pot asigura condiţii corespunzătoare pentru livrarea producţiei obţinute. Un reviriment este absolut necesar deoarece valoarea refuzurilor dinpartea beneficiarilor a atins suma de 50 000 000 lei. Nu este lipsit de importanţă să arătăm că în marea lor majoritate aceste refuzuri sunt determinate de expedierea unor produse fără ca ele să fi fost cerute de beneficiari, de livrarea produselor la unii dintre ei şi trimiterea documentelor la alţii, de expedierea unor cantităţi mai mici de tablă decît cantităţile facturate, de strecurarea unor greşeli de calul la întocmirea actelor de decontare etc., deci in toate cazurile avem de-a face cu greşeli ce puteau fi evitate fără prea multe eforturi, printr-o organizare mai corespunzătoare a muncii, prin sporirea atenţiei şi întărirea exigenţei de către fiecare salariat in parte asupra lucrărilor pe care le execută. Să ne întoarcem puţin în urmă, respectiv în lunile aprilie şi mai a.c., perioadă în care s-au înregistrat refuzuri a căror valoare a totalizat 27 milioane lei, adică mai mult de jumătate din volumul înregistrat de la începutul anului. Din acestea 8 200 000 lei se datorează expedierii în 60 de rînduri a unor cantităţi importante de tablă fără ca beneficiarii respectivi să fi cerut aşa ceva, 6 900 000 lei sunt determinate de expedierea în 25 de rînduri a unor mărfuri fără forme legale (specificaţii, certificate de calitate etc.), 7 100 000 lei de strecurarea unor erori de calcul în întocmirea facturilor etc. Edificatoare în această privinţă sunt refuzurile Uzinei de utilaj chimic Ploieşti, căreia în luna mai i s-a facturat în mai multe rînduri tablă cu o valoare totală de 5 747 000 lei, cu toate că, fiind vorba de livrări în tranzit, facturile respective trebuiau emise bazei U.C.R. Bucureşti.Greşeala s-a produs din vina secţiei de expediţii şi a serviciului de desfacere din combinatul gălăţean care n-au întocmit documentele în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu beneficiarul. Ast-NICOLAE NICHITA controlor revizor principal în Direcţia de control şi revizuire pentru regiunea Galaţi (Continuare în pag. 2-a) ›‚ 7‚ i FJIUeJU‚ETn ›‚ M! 1 -*T›- ■_* Ti .J1 ICH. II ,› ›› kJyUdMHkftOMnMMS› ‚‡ $ j Omul din I linia a lll-a De cîte ori am prilejul, privesc "Discobolul" lui Myron, simbol al unei mişcări ce porneşte in spirală să cuprindă necuprinsul, vis concentrat Intr-o piruetă. Şi-mi amintesc că la olimpiadele dinţii erau chemafi sa se măsoare in lupta dreaptă a inteligentei şi artei lor, poefii, arhitecţii, matematicienii. Şi printre marii oameni ai întrecerii a fost şi Pindar, a fost şi Arhimede, iar in amfiteatrul din Olimpia au răsunat intre marmuri albe (lumină de lună mineralizată din care însuşi Praxiteles şi-a tăiat statuile care, de două milenii şi mai bine, nu mor replicile MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. 3-a) ANCHETA NOASTRA Cui încredinţăm biletul de odihnă şi de tratament? „Mandatul de sănătate“, un bun social ce se cere S n • ‘ •• gospodărit cu grijă! • viB9irr • • ..... In plin sezon de vară, deviu exod spre munte şi spre mare, ne-am îndreptat atenţia către biletul de odihnă şi de tratament, acest valoros dar al societăţii noastre, menit să contribuie din plin la refacerea forţelor fizice şi intelectuale ale omului muncii. Mijloc de manifestare a umanismului socialist, parte componentă a asigurărilor sociale de stat, „mandatul sănătăţii“, după cum e şi firesc, trebuie să putem spune de la bun început că există o temeinică cunoaştere a principiilor ce stau la baza gospodăririi biletelor de odihnă şi de tratament. în discuţiile purtate la diferite nivele ne-au fost înfăţişate, o multitudine de metode eficiente în stabilirea salariaţilor cu merite deosebite în producţie, sisteme fructuoase de colaborare între comitetul sindicatului, conducerea administrativă şi medic în depistarea oamenilor suferinzi de afecţiuni ce solicită o trimitere urgentă în staţiuni, un întreg complex de măsuri sortite să asigure o echilibrată organizare a concediilor, o eşalonare armonioasă a plecărilor la odihnă şi tratament. Sunt consilii locale şi raionale (Hunedoara, Oradea, Arad şi Aleşd) cu bune tradiţii în ţinerea unei evidenţe clare, la zi, a cazurilor de boală, a oamenilor ce stau în vederea selecţionării pentru a fi trimişi la munte şi la mare, ceea ce înlesneşte o repartiţie cît mai judicioasă a biletelor şi deci o valorificare superioară a acestora. Nu întîmplător, în localităţile amintite mai sus, analiza morbidităţii dă un coeficient mai redus, cazuri mai puţine de incapacitate temporară de muncă. Grija organelor sindicale e îndreptată aici, după constatările noastre, spre cerinţele cele mai stringente ale salariaţilor, spre ocrotirea permanentă a sănătăţii omului muncii, de unde şi o creştere substanţială a eficienţei productive a acestuia, un plus de vitalitate în îndeplinirea cu cinste a sarcinilor de plan. Dimpotrivă, scăderea Interesului pentru valorificarea biletelor de odihnă şi de tratament, cum se întîmplă, din păcate, în localităţi ca Petroşani, Brad, Alba Iulia, Tg. Jiu etc., are directe repercusiuni asupra muncii, asupra refacerii potenţialului de efort pe măsura condiţiilor profilactice de care dispune în prezent societatea noastră. N-o să dăm cifra locurilor pierdute în staţiuni, a perioadelor de cură balneară nefolosite de cele patru regiuni. Vom desprinde din contextul faptelor doar remarca negativă că deşi indicaţiile Consiliului Central al T.G.S.R. sunt cunoscute, unele consilii la ŞTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. 3-a) ajungă neîntîrziat în mîna celui ce-l merită. Răspund oare comitetele sindicatelor acestei cerinţe de importanţă primordială în valorificarea maximă a biletului de odihnă şi de tratament? Pentru a afla un răspuns cît mai edificator la întrebarea de mai sus, am întreprins o anchetă în regiunile Hunedoara, Crişana, Oltenia şi Banat. Ştrandul de la lacul „Ursu“ din binecunoscuta staţiune balneară Sovata cunoaşte în aceste zile călduroase o mare afluenţă de vizitatori. Foto : S. EMIL Consecinţele maniei performanţelor) Ce-i drept e drept ! Nu există spectacol de gală, reprezentaţie prilejuită de diferite zile festive sau finală de concurs pe ţară, în care artiştii amatori braşoveni să nu dovedească remarcabile calităţi interpretative. Dar la o mai atentă analiză se constată că, la majortatea acestor manifestări artistice de amploare, participă de ani şi ani de zile, cu rare excepţii, cam aceleaşi formaţii de artişti amatori, capabile de performanţe demne într-adevăr de cea mai entuziastă admiraţie. Tot aceste formaţii, să le spunem „de şoc“, prezintă — destul de rar, de altfel — în cluburi, case de cultură sau în alte săli din regiune, pentru oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, spectacole în general improvizate, la un nivel artistic mediocru, vehiculînd multă vreme cam acelaşi repertoriu, în această categorie se înscriu atît spectacolele prezentate în cadrul primelor etape ale concursurilor pe ţară cît şi cele, foarte multe la număr, oferite spectatorilor pe estrade şi scene în aer liber în lunile de vară, în diferite locuri pitoreşti din împrejurimile oraşului. Cînd ne-am manifestat nedumerirea provocată de LUCIA BOGDAN (Continuare in pag. 3-a) Al Vlll-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori Proletari din toate ţările, aniţi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Proiectanţii George Craioveanu (stînga) şi Victor Rusoiu de la IPROSIN din Capitală, lucrind la macheta unei noi fabrici de răşini sintetice, în atelierul de proiectare de modele al institutului. Foto: C. AUREL Bauxită alba ORADEA — Bauxita albă este un nou produs care a început să se extragă pe scară industrială la întreprinderea pentru exploatarea bauxitei din Dobrești, regiunea Crişana. Bauxita albă se utilizează la fabricarea produselor refractare de calitate superioară. (Agerpres) în numărul de azi: • Mediaş, 700 • Noutăţi în ştiinţă şi tehnică. • Ce stînjeneşte activitatea spitalelor din Iaşi. jpg • Din patru puncte cardinale IBfflHfflÄHlHHHfflÄHHBHHBHHIlBEBBSSBSSllSaaEE'S Éj Instalaţie automată pentru încercarea durabilităţii cablurilor de oţel Un colectiv de specialişti de la întreprinderea „Cablul românesc“ din Ploieşti şi Institutul de cercetări metalurgice a conceput o instalaţie automată pentru încercarea durabilităţii cablurilor de oţel. Această instalaţie permite stabilirea prealabilă a caracteristicilor cablurilor de oţel folosite în industriile minieră, petrolieră, construcţii etc., lucru deosebit de important pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului tehnologic în care sunt utilizate. Realizată pentru prima dată în ţară la nivelul tehnicii înaintate, noua instalaţie se înscrie pe linia promovării progresului tehnic în întreprinderile de specialitate din ţara noastră. (Agerpres) TELEGRAME Tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis o telegramă preşedintelui Republicii Somalia in care se spune : In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări de prosperitate şi progres poporului somalez prieten, cu prilejul celei de-a VlI-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi IMMkfc, convingerea că bunele relaţii dintre ţările JSHR vor cunoaşte o dezvoltare continuă în interesul ambelor popoare, al înţelegerii şi colaborării Internaţionale. Domnului LESTER PEARSON Prim-ministru al Canadei OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a Zilei Confederaţiei Canadei, vă transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal şi al poporului român, urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal şi de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Oamenii muncii au primit cu entuziasm Hotărîrea C. C. al P.C.R. ?! Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor mici O înaltă productivitate deschide noi perspective ridicării nivelului de trai Recenta hotărîre a Comitetului Central al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la majorarea salariilor mici a stîrnit un puternic ecou şi în rîndul salariaţilor întreprinderii N-a trecut mult de cînd s-a elaborat noua lege a pensiilor, de cînd s-au majorat toate categoriile de pensii, de cînd s-a efectuat reducerea preţurilor la alte peste 600 de sortimente de bunuri de consum şi iată-ne in faţa unei noi măsuri luate de partidul şi guvernul nostru: majorarea salariilor mici. Prevederile hotăririi aprobate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. le-am primit cu cea mai mare bucurie şi satisfacţie. Este o bucurie firească. Dar nu numai pentru aceasta Îmi exprim satisfacţia. Ca mine, toţi oamenii muncii din ţara noastră se bucură din toată inima de viaţa nouă pe care o trăim, de roadele muncii noastre. Noile măsuri ne întăresc, aşadar, şi mai mult convingerea că de modul cum stat îndeplinite sarcinile noastre. Lucrul este pe deplin justificat. De prevederile ei vor beneficia aproape 250 de muncitori. După calculele făcute, salariul acestora va crește la nivelul unui an cu aproape 200 000 de plan depinde nivelul nostru de trai. Îmi exprim hotărîrea de a răspunde grijii pe care ne-o poartă partidul prin noi fapte şi succese in muncă. Nici la noi nu s-au epuizat rezervele de creştere a productivităţii muncii, de îmbunătăţire a calităţii. Consider că utilizînd mai judicios timpul de lucru şi capacităţile de producţie existente in atelierul nostru, vom reuşi să reducem cu cel puţin 10 la sută timpul de staţionare a mijloacelor de transport in comun intrate în reparaţii accidentale sau periodice şi să economisim cantităţi importante de material de tapiţerie şi lemnărie. NIŢA POPA ajutor de tapiţer la întreprinderea de transport Braşov lei. Dar majorarea salariilor tarifare esta nu numai în folosul celor în cauză, ci şi al întreprinderii. Muncitorii se vor ataşa mai mult de fabrică, căutînd să răspundă prin muncă rodnică grijii ca le-o poartă partidul. Aşa cum se arată In hotărîre, măsurile privind sporirea salariilor mici sunt o urmare firească a succeselor de seamă obţinute de oamenii muncii din ţara noastră, a dezvoltării viguroase pe care o cunoaşte economia naţională în aceşti primi ani ai cincinalului. La realizările obţinute şi-au adus contribuţia şi salariaţii din ramura încălţăminte. In condiţiile unor sarcini sporite, colectivul nostru a îndeplinit înainte de termen planul de producţie semestrial, livrînd peste prevederi 36 000 de perechi încălţăminte de calitate superioară. Iată rezultatul firesc al organizării superioare a producţiei, al perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, al folosirii mai raţionale a fondului de timp. Progresul economic al ţării, ritmul rapid de creştere a productivităţii muncii sociale sunt premisele sigure ale unor noi îmbunătăţiri a nivelului de trai, material şi cultural al oamenilor GHEORGHE IUGANU îng. şef la Fabrica de încălţăminte — Piteşti (Continuare în pag. 3-a) Ne bucurăm din plin de roadele muncii noastre