Munca, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6108-6133)

1967-07-22 / nr. 6126

Anul XXIII nr. 6126 sîmbătă 22 VII 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Din noul peisaj gal­țean — cartierul Tiglina Foto : M. ALEXE ÎN REGIUNEA BACĂU Creditele de mică mecanizare şi unele anomalii în folosirea lor Vasta acţiune de organizare superioară a produc­ţiei şi a muncii, ce se desfăşoară în prezent în întreprin­deri, în scopul valorificării mai depline a rezervelor in­terne menite să contribuie la creşterea eficienţei activi­tăţii economice, reliefează o dată mai mult importanţa perfecţionării necontenite a proceselor de producţie, în­deosebi prin mecanizarea operaţiilor grele şi cu volum mare de muncă. înfăptuirea acestei cerinţe a progresu­lui tehnic este înlesnită, după cum se știe, prin posibi­litatea de care dispun conducerile întreprinderilor de a apela, pentru executarea lucrărilor de mică mecanizare, la fondurile rambursabile în termen scurt, acordate de bancă. Utilitatea in timp a literaturii tehnice Dezbaterea privind locul tipăriturii tehnice în contextul perfecţionării ţi pregătirii de speciali­tate, iniţiată de ziarul nostru, a găsit ecou­ri­n rîndurile cadrelor didactice ţi cercetătorilor de la Institutul Politehnic din Cluj. TEODOR MIHAI­­LESCU, directorul bibliotecii centrale a institutu­lui, subliniind unele aspecte critice observate în desfășurarea activității de informare şi documen­tare tehnică, răspunde azi anchetei noastre. Este binecunoscut faptul că datorită acumulării de către omenire a noi şi noi cunoş­tinţe tehnice şi ştiinţifice, spaţiul intelectual documen­tar dobîndeşte noi dimensi­uni. In această situaţie, aşa cum ne-am exprimat şi cu alt prilej, pentru a fi cît mai eficientă informarea şi documentarea, în cadrul că­reia tipăriturile ocupă locul principal, trebuie să fie în strînsă legătură cu ştiin­ţele de ramură, să ţină sea­ma de specificul fiecărei şti­inţe, de nevoile ei actuale, ca şi de perspectivele de dezvoltare în viitor. De aici şi existenţa şi dezvoltarea a diferite tipuri de informare şi documentare, care, pe lin­gă numeroase asemănări, are şi particularităţi ce le diferenţiază. Datorită faptului că cerce­tările, perfecţionările, in­venţiile şi inovaţiile se suc­ced astăzi într-un ritm ex­trem de rapid, informarea şi documentarea tehnică, spre deosebire, de exemplu, de informarea şi documenta­rea din domeniul ştiinţelor naturii, se caracterizează prin rapiditate, actualitate şi operativitate. Unele studii recente ilus­trează că literatura tehnică îmbătrîneşte mai repede de­cit cea ştiinţifică. Datele sta­tistice arată că 45—51 la sută din literatura tehnică îşi menţine actualitatea circa 5 ani şi numai 12—25 la su­tă este actuală după 20 de ani. Viaţa mijlocie a informaţiilor cuprinse in literatura tehni­că variază în limite care se întind chiar de la cîteva de­cade şi pînă la cîteva luni şi săptămîni. Am citat aceste cifre pen­tru a subscrie ideii că tipă­rirea unei cărţi tehnice ori­ginale şi cu atît mai mult traducerile trebuie să se facă într-un timp pe cît e posibil (Continuare în pag. 2-a) în regiunea Bacău, preo­cuparea in această direcţie a crescut de la an la an, ma­joritatea întreprinderilor a­­cordînd atenţia cuvenită efec­tuării unor lucrări privind modernizarea utilajelor şi instalaţiilor existente, îmbu­nătăţirea tehnologiilor de fabricaţie şi a calităţii pro­duselor, eliminarea locurilor „înguste" din fluxurile tehn I nologice, uşurarea efortului fizic etc — lucrări, îndeob­şte finanţate din credite de mică mecanizare. Edificatoa­re este, de altfel, următoa­rea situaţie statistică : dacă în 1965 volumul creditelor a­­cordate de bancă întreprin­derilor din regiune pentru lucrări de felul celor arătate a fost de 17 milioane lei, iar în 1966 de 22 milioane lei, în 1967 se prevede să crească la peste 40 milioane de lei, cu o eficiență econo­mică anuală de circa 35 mi­lioane lei. O constatare îmbucurătoa­re este aceea că nu numai întreprinderile vechi, ci şi unităţile industriale mai noi din regiune, care se caracte­rizează, în general, printr-un grad înalt de tehnicitate, a­­pelează tot mai mult la cre­ditele de mică mecanizare. Acest lucru dovedeşte înţe­legerea justă a faptului că maşinile şi utilajele tehnolo­gice sunt mereu susceptibile de perfecţionări ca urmare a ritmului rapid cu care evo­luează tehnica. La Combina­tul chimic Borzeşti, de pildă, în cadrul acţiunii de organi­zare ştiinţifică a producţiei s-a conturat necesitatea efec­tuării, în acest an, a unor lucrări de mică mecanizare pentru care s-au cerut cre­dite în valoare de 1 200 000 lei, prevăzîndu-se o eficienţă economică anuală de peste 4,5 milioane lei. In afară de mărirea capacităţii de calci­­nare a instalaţiei de clorură de calciu (care va asigura o producţie suplimentară de 1000 tone anual din acest produs) şi de modificarea unei instalaţii care va per-C-TNI BUCŞA directorul sucursalei regio­nale Bacău a Băncii Naţio­nale. (Continuare în pag. 3-a) CUTEZĂTORII ! Post-scriptum la un pergament ! „...în partea din stânga a temeliei clu­bului sindicatului U­­zinei de autocamioane din Braşov (clădirea consemna încheierea primei etape a recon­strucţiei uzinei) se află un pergament cu nu­mele celor care, înlăturînd ruinele, au început să ridice ha­lele cele noi...“ Gestul mi se pare romantic şi, poate, într-un fel, o continu­are de simbol, mai vechi cît însăşi ve­chimea neamului românesc , la temelia unui e­­dificiu, pe care cei care au pus mina pe mistrie şi pe cărămizi şi-l doresc durabil prin timp, oamenii au aşezat puțin din inima lor. Pe pergament, printre alte nume, este scris și cel al lui Nicolae Comanici. Al lui Nicolae Comanici cel din 1947. De atunci au trecut 20 de ani... Ce au însemnat ei pentru dînsul ? — Ani, ce alta, dară ? se miră cind i se pune o astfel de Întrebare. „Ce alta..." Două premiere : — primul autocamion românesc s-a ,,născut" și din mîinile lui­­din „mîini“ — nu am greşit, pentru că multe din lucrările pe foaia de tablă se făceau. M. COLESIU (Continuare în pag. 3-a) Trei eve­nimente în viaţa uzinei ,.ELECTRO­­PUTERE“ CRAIOVA Constructorii de loco­motive de la „Electro­­putere“­­ Craiova au sărbătorit vineri trei e­­venimente importante în viaţa tinerei lor uzine : terminarea construcţiei primei locomotive elec­trice de 5 100 kw (6 580 cai putere), realizarea ce­lei de a 500-a locomotive Diesel-electrice şi livra­rea la export a celei de a 125-a locomotive de acest fel. 500 locomotive Diesel­­electrice ieşite în mai puţin de 8 ani de pe porţile acestei întreprin­deri remorchează tre­nuri cu tonaj şi viteză sporite. Forţa lor în­sumează circa un mi­lion de cai putere, a­­proape tot atît cît, cu cîteva decenii în ur­mă, totaliza forța mo­trice a industriei Româ­niei. Cea mai mare mîndrie a craiovenilor este însă noul produs — locomo­tiva electrică de 5100 kw care, terminînd pro­bele uzinale, pleacă în probe de parcurs pe prima linie electrificată a ţării: Ploieşti — Cîm­­pina — Braşov. Destina­tă transporturilor grele, locomotiva electrică se aseamănă ca aspect ex­terior cu cea Diesel-elec­­trică, dar dezvoltă o pu­tere mult mai mare şi o viteză sporită. In con­diţiile remorcării ace­luiaşi tonaj, noua ma­şină urcă pantele, in­diferent de gradul de în­clinaţie, cu o viteză du­blă. Transportul este astfel mult mai rapid şi mai economic. Avantajele noii maşini — asimilată după licen­ţa suedeză ASEA— pri­­vesc însă o sferă mult mai largă. Conectată la reţeaua de curent elec­tric de 25 kv, această lo­comotivă poate să mear­gă continuu fără nici un fel de staţionări pentru întreţinerea curentă, ali­mentare etc. In palmaresul succese­lor acestei uzine este a­­mintit şi faptul că ci­clul de fabricaţie al lo­comotivei Diesel-electri­ce a fost redus cu 167 de zile, iar manopera necesară executării lo­comotivei electrice cu 119 000 ore. Cele trei evenimente au fost sărbătorite prin­(Continuare în pag. 3-a) Înapoierea în Capitală a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, ve­nind de la Haga, preşe­dintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia gu­vernului acestei ţări, în timpul vizitei, premie­rul român a fost însoţit de Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vi­­cepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de con­silieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi to­varăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, G­r­i­g­o­r­e Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olan­dei la Bucureşti, şi membrii ambasadei. (Agerpres) (In pag. 4.a) COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Ion Gheorghe Maurer IN EDITURA POLITICĂ a apărut: Mae Ceausescu .» Cuvîntarea la Consfătuirea cu activul de bază al Ministe­rului Afacerilor Interne Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă Direcţia regională C.F.R. - Deva A luat fiinţă Direcţia regională C.F.R.-Deva. Cre­area noii unităţi, menită să asigure desfăşurarea o­­perativă şi în condiţii cît­­ mai bune a întregii activi­tăţi din acest sector a fost impusă de dezvoltarea e­­conomiei regiunii Hune­doara, care solicită un tra­fic tot mai mare de trans­port. (Agerpres) ARGUMENTELE NU SUPLI­NESC LIPSA DE CONTROL! In complexul de măsuri aplicate pentru îmbunătăţi­rea continuă a condiţiilor de muncă ale muncitorilor fo­restieri — şi pentru care numai în anul 1966 s-au cheltuit peste 67 milioa­ne lei — se situează ridi­carea gradului de tehnicitate la lucrări grele cu volum mare de muncă, dotarea parchetelor cu instalaţii şi utilaje pentru scosul şi apro­piatul materialului lemnos, dotarea muncitorilor cu echi­pament de protecţie şi multe altele. De asemenea, la gu­rile de exploatare au fost construite cabane conforta­bile, bine compartimentate şi dotate cu cazarmamentul ne­cesar, dintre cele mai noi fiind cabanele Ciurca şi Us­turoi din I.F. Baia Mare, Piriul Grecului din I.F. Ha­ţeg, Picurata din I.F. Sighet. Sunt lucruri bune şi mun­citorii forestieri le apreciază ca atare. Cu toate acestea, în unităţile Ministerului Econo­miei Forestiere au fost înre­gistrate numeroase accidente de muncă soldate cu pierderi temporare ale capacităţii de muncă şi uneori cu vieţi omeneşti. Numai în primul trimestru al anului curent au fost pierdute din producţie, ca urmare a unor asemenea situaţii, peste 37 000 de zile, celor accidentaţi plătindu­­li-se drept ajutoare medicale 1 641 000 lei din fondurile de asigurări sociale. O problemă care se cunoa­şte de altfel şi la minister, analizarea ei nelipsind din nici unul din referatele şi şedinţele care dezbat cauzele accidentelor de muncă, este aceea a nepregătirii parche­telor înainte de începerea exploatării lor. In parchetele Valea Largă din I.F. Novaci, Plopiş din I.F. oraş Gh. Gheorghiu-Dej şi altele, la Ocolul silvic Ghimpaţi, nu s-au extras, înainte de înce­perea lucrului, arborii putre­ziti şi uscaţi, parchetele nu au fost împărţite în postaţe, drumurile de scos­ apropiat nu au fost amenajate cores­punzător. Din aceste cauze au avut loc accidente. De exemplu, mecanizatorul Con­stantin Stoica de la Ocolul silvic Ghimpaţi a fost strivit de un arbore doborît la numai 15 metri de către un alt mecanizator, ceea ce s-ar fi putut evita prin împărţirea parchetului în postaţe. După lege, sar­cina pregătirii parchetelor din punct de vedere al nor­melor de tehnică a securităţii muncii, ca şi aceea de supra­veghere şi asistenţă tehnică revine maiştrilor. Dar, o parte din maiştrii şi gestio­narii de parchete sunt antre­naţi în rezolvarea unor pro­bleme pur administrative, fiind reţinuţi un mare număr de zile la sediul sectoarelor şi al întreprinderilor fores­tiere pentru închiderea situ- ION HORNEA Secretar VICTOR GIRIOABA membru în Biroul executiv al Comitetului Uniunii sin­dicatelor din întreprinde­rile economiei forestiere (Continuare în pag. 3-a) Cine va lua Ministerul Economiei Forestiere măsuri eficiente pentru eliminarea accidentelor de muncă? I Homorul­ de azi: • IN CETATEA TÎRGOVIŞTEI (Popas­­­irin muzeele patriei) I AUDIENŢA LA SINDICAT • INTERMEZZO : „Scandal la Boema“ sau... ambiţii regizorale • URUGUAY : întreaga activitate para- ji lizată de greve • Din patru puncte cardinale mwii BBS r»sawasmi—amBiansin­ TELEGRAME Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secreter al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniş­tri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut prietenesc şi calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obţinute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală şi înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că rela­ţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi parti­dele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza prin­cipiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului, socialist, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului CHARLES DE GAULLE Preşedintele Republicii Franceze Palatul Elysée PARIS Cu prilejul sărbătorii naţionale a Franţei, în nu­mele Consiliului de Stat, al poporului român, şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului francez prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări de prosperitate şi fericire, îmi exprim convingerea, Domnule Preşedinte, că bunele relaţii existente între ţările noastre vor con­tinua să se dezvolte, în interesul ambelor popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru ama­bilul mesaj adresat cu ocazia zilei de 14 iulie în nu­mele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia şi al său personal. Doresc ca relaţiile amicale şi de încredere care unesc cele două ţări ale noastre să se dezvolte în con­tinuare. Vă rog să primiţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei şi cordialei mele consideraţiuni. CHARLES DE GAULLE

Next