Munca, iulie 1967 (Anul 23, nr. 6108-6133)
1967-07-22 / nr. 6126
Anul XXIII nr. 6126 sîmbătă 22 VII 1967 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Din noul peisaj galțean — cartierul Tiglina Foto : M. ALEXE ÎN REGIUNEA BACĂU Creditele de mică mecanizare şi unele anomalii în folosirea lor Vasta acţiune de organizare superioară a producţiei şi a muncii, ce se desfăşoară în prezent în întreprinderi, în scopul valorificării mai depline a rezervelor interne menite să contribuie la creşterea eficienţei activităţii economice, reliefează o dată mai mult importanţa perfecţionării necontenite a proceselor de producţie, îndeosebi prin mecanizarea operaţiilor grele şi cu volum mare de muncă. înfăptuirea acestei cerinţe a progresului tehnic este înlesnită, după cum se știe, prin posibilitatea de care dispun conducerile întreprinderilor de a apela, pentru executarea lucrărilor de mică mecanizare, la fondurile rambursabile în termen scurt, acordate de bancă. Utilitatea in timp a literaturii tehnice Dezbaterea privind locul tipăriturii tehnice în contextul perfecţionării ţi pregătirii de specialitate, iniţiată de ziarul nostru, a găsit ecourin rîndurile cadrelor didactice ţi cercetătorilor de la Institutul Politehnic din Cluj. TEODOR MIHAILESCU, directorul bibliotecii centrale a institutului, subliniind unele aspecte critice observate în desfășurarea activității de informare şi documentare tehnică, răspunde azi anchetei noastre. Este binecunoscut faptul că datorită acumulării de către omenire a noi şi noi cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice, spaţiul intelectual documentar dobîndeşte noi dimensiuni. In această situaţie, aşa cum ne-am exprimat şi cu alt prilej, pentru a fi cît mai eficientă informarea şi documentarea, în cadrul căreia tipăriturile ocupă locul principal, trebuie să fie în strînsă legătură cu ştiinţele de ramură, să ţină seama de specificul fiecărei ştiinţe, de nevoile ei actuale, ca şi de perspectivele de dezvoltare în viitor. De aici şi existenţa şi dezvoltarea a diferite tipuri de informare şi documentare, care, pe lingă numeroase asemănări, are şi particularităţi ce le diferenţiază. Datorită faptului că cercetările, perfecţionările, invenţiile şi inovaţiile se succed astăzi într-un ritm extrem de rapid, informarea şi documentarea tehnică, spre deosebire, de exemplu, de informarea şi documentarea din domeniul ştiinţelor naturii, se caracterizează prin rapiditate, actualitate şi operativitate. Unele studii recente ilustrează că literatura tehnică îmbătrîneşte mai repede decit cea ştiinţifică. Datele statistice arată că 45—51 la sută din literatura tehnică îşi menţine actualitatea circa 5 ani şi numai 12—25 la sută este actuală după 20 de ani. Viaţa mijlocie a informaţiilor cuprinse in literatura tehnică variază în limite care se întind chiar de la cîteva decade şi pînă la cîteva luni şi săptămîni. Am citat aceste cifre pentru a subscrie ideii că tipărirea unei cărţi tehnice originale şi cu atît mai mult traducerile trebuie să se facă într-un timp pe cît e posibil (Continuare în pag. 2-a) în regiunea Bacău, preocuparea in această direcţie a crescut de la an la an, majoritatea întreprinderilor acordînd atenţia cuvenită efectuării unor lucrări privind modernizarea utilajelor şi instalaţiilor existente, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie şi a calităţii produselor, eliminarea locurilor „înguste" din fluxurile tehn I nologice, uşurarea efortului fizic etc — lucrări, îndeobşte finanţate din credite de mică mecanizare. Edificatoare este, de altfel, următoarea situaţie statistică : dacă în 1965 volumul creditelor acordate de bancă întreprinderilor din regiune pentru lucrări de felul celor arătate a fost de 17 milioane lei, iar în 1966 de 22 milioane lei, în 1967 se prevede să crească la peste 40 milioane de lei, cu o eficiență economică anuală de circa 35 milioane lei. O constatare îmbucurătoare este aceea că nu numai întreprinderile vechi, ci şi unităţile industriale mai noi din regiune, care se caracterizează, în general, printr-un grad înalt de tehnicitate, apelează tot mai mult la creditele de mică mecanizare. Acest lucru dovedeşte înţelegerea justă a faptului că maşinile şi utilajele tehnologice sunt mereu susceptibile de perfecţionări ca urmare a ritmului rapid cu care evoluează tehnica. La Combinatul chimic Borzeşti, de pildă, în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei s-a conturat necesitatea efectuării, în acest an, a unor lucrări de mică mecanizare pentru care s-au cerut credite în valoare de 1 200 000 lei, prevăzîndu-se o eficienţă economică anuală de peste 4,5 milioane lei. In afară de mărirea capacităţii de calcinare a instalaţiei de clorură de calciu (care va asigura o producţie suplimentară de 1000 tone anual din acest produs) şi de modificarea unei instalaţii care va per-C-TNI BUCŞA directorul sucursalei regionale Bacău a Băncii Naţionale. (Continuare în pag. 3-a) CUTEZĂTORII ! Post-scriptum la un pergament ! „...în partea din stânga a temeliei clubului sindicatului Uzinei de autocamioane din Braşov (clădirea consemna încheierea primei etape a reconstrucţiei uzinei) se află un pergament cu numele celor care, înlăturînd ruinele, au început să ridice halele cele noi...“ Gestul mi se pare romantic şi, poate, într-un fel, o continuare de simbol, mai vechi cît însăşi vechimea neamului românesc , la temelia unui edificiu, pe care cei care au pus mina pe mistrie şi pe cărămizi şi-l doresc durabil prin timp, oamenii au aşezat puțin din inima lor. Pe pergament, printre alte nume, este scris și cel al lui Nicolae Comanici. Al lui Nicolae Comanici cel din 1947. De atunci au trecut 20 de ani... Ce au însemnat ei pentru dînsul ? — Ani, ce alta, dară ? se miră cind i se pune o astfel de Întrebare. „Ce alta..." Două premiere : — primul autocamion românesc s-a ,,născut" și din mîinile luidin „mîini“ — nu am greşit, pentru că multe din lucrările pe foaia de tablă se făceau. M. COLESIU (Continuare în pag. 3-a) Trei evenimente în viaţa uzinei ,.ELECTROPUTERE“ CRAIOVA Constructorii de locomotive de la „Electroputere“ Craiova au sărbătorit vineri trei evenimente importante în viaţa tinerei lor uzine : terminarea construcţiei primei locomotive electrice de 5 100 kw (6 580 cai putere), realizarea celei de a 500-a locomotive Diesel-electrice şi livrarea la export a celei de a 125-a locomotive de acest fel. 500 locomotive Dieselelectrice ieşite în mai puţin de 8 ani de pe porţile acestei întreprinderi remorchează trenuri cu tonaj şi viteză sporite. Forţa lor însumează circa un milion de cai putere, aproape tot atît cît, cu cîteva decenii în urmă, totaliza forța motrice a industriei României. Cea mai mare mîndrie a craiovenilor este însă noul produs — locomotiva electrică de 5100 kw care, terminînd probele uzinale, pleacă în probe de parcurs pe prima linie electrificată a ţării: Ploieşti — Cîmpina — Braşov. Destinată transporturilor grele, locomotiva electrică se aseamănă ca aspect exterior cu cea Diesel-electrică, dar dezvoltă o putere mult mai mare şi o viteză sporită. In condiţiile remorcării aceluiaşi tonaj, noua maşină urcă pantele, indiferent de gradul de înclinaţie, cu o viteză dublă. Transportul este astfel mult mai rapid şi mai economic. Avantajele noii maşini — asimilată după licenţa suedeză ASEA— privesc însă o sferă mult mai largă. Conectată la reţeaua de curent electric de 25 kv, această locomotivă poate să meargă continuu fără nici un fel de staţionări pentru întreţinerea curentă, alimentare etc. In palmaresul succeselor acestei uzine este amintit şi faptul că ciclul de fabricaţie al locomotivei Diesel-electrice a fost redus cu 167 de zile, iar manopera necesară executării locomotivei electrice cu 119 000 ore. Cele trei evenimente au fost sărbătorite prin(Continuare în pag. 3-a) Înapoierea în Capitală a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitaţia guvernului acestei ţări, în timpul vizitei, premierul român a fost însoţit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Haga, de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi membri ai guvernului. Au fost de faţă D. H. Visscher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bucureşti, şi membrii ambasadei. (Agerpres) (In pag. 4.a) COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Ion Gheorghe Maurer IN EDITURA POLITICĂ a apărut: Mae Ceausescu .» Cuvîntarea la Consfătuirea cu activul de bază al Ministerului Afacerilor Interne Lucrarea a fost tipărită într-un tiraj de masă Direcţia regională C.F.R. - Deva A luat fiinţă Direcţia regională C.F.R.-Deva. Crearea noii unităţi, menită să asigure desfăşurarea operativă şi în condiţii cît mai bune a întregii activităţi din acest sector a fost impusă de dezvoltarea economiei regiunii Hunedoara, care solicită un trafic tot mai mare de transport. (Agerpres) ARGUMENTELE NU SUPLINESC LIPSA DE CONTROL! In complexul de măsuri aplicate pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă ale muncitorilor forestieri — şi pentru care numai în anul 1966 s-au cheltuit peste 67 milioane lei — se situează ridicarea gradului de tehnicitate la lucrări grele cu volum mare de muncă, dotarea parchetelor cu instalaţii şi utilaje pentru scosul şi apropiatul materialului lemnos, dotarea muncitorilor cu echipament de protecţie şi multe altele. De asemenea, la gurile de exploatare au fost construite cabane confortabile, bine compartimentate şi dotate cu cazarmamentul necesar, dintre cele mai noi fiind cabanele Ciurca şi Usturoi din I.F. Baia Mare, Piriul Grecului din I.F. Haţeg, Picurata din I.F. Sighet. Sunt lucruri bune şi muncitorii forestieri le apreciază ca atare. Cu toate acestea, în unităţile Ministerului Economiei Forestiere au fost înregistrate numeroase accidente de muncă soldate cu pierderi temporare ale capacităţii de muncă şi uneori cu vieţi omeneşti. Numai în primul trimestru al anului curent au fost pierdute din producţie, ca urmare a unor asemenea situaţii, peste 37 000 de zile, celor accidentaţi plătinduli-se drept ajutoare medicale 1 641 000 lei din fondurile de asigurări sociale. O problemă care se cunoaşte de altfel şi la minister, analizarea ei nelipsind din nici unul din referatele şi şedinţele care dezbat cauzele accidentelor de muncă, este aceea a nepregătirii parchetelor înainte de începerea exploatării lor. In parchetele Valea Largă din I.F. Novaci, Plopiş din I.F. oraş Gh. Gheorghiu-Dej şi altele, la Ocolul silvic Ghimpaţi, nu s-au extras, înainte de începerea lucrului, arborii putreziti şi uscaţi, parchetele nu au fost împărţite în postaţe, drumurile de scos apropiat nu au fost amenajate corespunzător. Din aceste cauze au avut loc accidente. De exemplu, mecanizatorul Constantin Stoica de la Ocolul silvic Ghimpaţi a fost strivit de un arbore doborît la numai 15 metri de către un alt mecanizator, ceea ce s-ar fi putut evita prin împărţirea parchetului în postaţe. După lege, sarcina pregătirii parchetelor din punct de vedere al normelor de tehnică a securităţii muncii, ca şi aceea de supraveghere şi asistenţă tehnică revine maiştrilor. Dar, o parte din maiştrii şi gestionarii de parchete sunt antrenaţi în rezolvarea unor probleme pur administrative, fiind reţinuţi un mare număr de zile la sediul sectoarelor şi al întreprinderilor forestiere pentru închiderea situ- ION HORNEA Secretar VICTOR GIRIOABA membru în Biroul executiv al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile economiei forestiere (Continuare în pag. 3-a) Cine va lua Ministerul Economiei Forestiere măsuri eficiente pentru eliminarea accidentelor de muncă? I Homorul de azi: • IN CETATEA TÎRGOVIŞTEI (Popasirin muzeele patriei) I AUDIENŢA LA SINDICAT • INTERMEZZO : „Scandal la Boema“ sau... ambiţii regizorale • URUGUAY : întreaga activitate para- ji lizată de greve • Din patru puncte cardinale mwii BBS r»sawasmi—amBiansin TELEGRAME Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secreter al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarăşului EDWARD OCHAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră şi poporului frate polonez un salut prietenesc şi calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obţinute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală şi înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm şi cu acest prilej convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului, socialist, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei socialismului şi păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră şi întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului CHARLES DE GAULLE Preşedintele Republicii Franceze Palatul Elysée PARIS Cu prilejul sărbătorii naţionale a Franţei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român, şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului francez prieten felicitări cordiale şi cele mai bune urări de prosperitate şi fericire, îmi exprim convingerea, Domnule Preşedinte, că bunele relaţii existente între ţările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul ambelor popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj adresat cu ocazia zilei de 14 iulie în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al său personal. Doresc ca relaţiile amicale şi de încredere care unesc cele două ţări ale noastre să se dezvolte în continuare. Vă rog să primiţi, Domnule Preşedinte, expresia înaltei şi cordialei mele consideraţiuni. CHARLES DE GAULLE