Munca, august 1967 (Anul 23, nr. 6134-6158)

1967-08-01 / nr. 6134

Ritm şi graţie Foto: P. COZIA Datorie uitată „Ce să vă fac eu ?! E o problemă... Duceţi-vo la Consiliul raional !" Un asemenea „sfat“ a dat Pavel Ştefan (preşedintele comitetului sindicatului de la Şantierul de construcţii şi montaje din Moi­­neşti) celor cinci muncitori zidari care­­ s-au plîns de încălcarea drepturilor lor băneşti. Despre ce este vorba ? După ce au efectuat o seamă de operaţii suplimentare, care nu intrau în atribuţiile lor — ca, de pildă, aprovizionarea cu materiale (în lipsa unor oameni special angajaţi pentru a­­ceasta) — celor cinci zidari s-a „uitat" să li se plătească orele respective. O neglijentă Isau o în­cercare de abuz ?) pe care, evident, Consiliul ra­ional Moines­ al U.G.S.R., intervenind, a curmat-o, oamenii primindu-si ceea ce li se­ cuvenea De ce a fost insă nevoie să intervină Consiliul raional cind „problema“ era de competenta com­i-­­ tetului sind­catului al cărui preşedinte sînteţi, to­varăşe Ştefan ? E doar o datorie elementară ca sindicatul să intervină cu hotărîre ori de cite ori este afectat, din negli/en/â (sau dintr-o practică abuzivă), cîştigul salariaţilor. „Misterul“ primelor Pentru că preşedintele sindicatului de la fabri­ca de mobilă curbată „Bucea" abia urma să fie ales (celălalt se mutase, de cîteva zile, cu serviciul la altă întreprindere) trei muncitoare, printre care Florica Marincaş şi Viorica Gabrian, s-au adresat preşedintelui Consiliului raional Huedin al U.G.S.R., Iuliu Popa, cu întrebarea : „Pe ce criteriu se dau primele ?“ întrebarea avea un anume tîlc. Cele trei munci­toare, deşi aveau depăşiri de plan substanţiate (cu 20 si 30 la sută), fuseseră „omise" de la primă ! Cum de s-a putut una ca asta ? Prima devenise la fabrica „Bucea" un atribut al ... amiciţiei. Nu se ţinea seama de cele discutate în grupele sindicale sau de criteriul cantitativ şi calitativ al munci. Maiştrii, şefii de secfii făceau ce voiau Iuliu Popa, aflind de această situaţie, a reamintit cu toată ho­­tărîrea conducerii tehnico-administrative a fabricii de „litera“ regulamentului cu privire la premierea salariaţilor. Urmează insă ca şi comitetul sindica­tului, completat, să intervină cu aceeaşi fermitate atunci cînd va constata că cineva (oricine ar fi — director sau şef de echipă) încearcă să transforme primele în „cadouri" către prieteni. Nu meritaţi tări, tovarăşe Pîrvan! Dintr-o scrisoare venită, recent, la redacţie, spi­cuim : „..­intr-una din zilele trecute, la Combinatul de industrializare a lemnului din Tîrgu Jiu, un om a absentat nemotivat. Cei care au avut nevoie de dînsul au trebuit să-şi amîne treburile pe altă zi...“ Ştiindu-vă intransigent faţă de astfel de cazuri, vă transmitem, tovarăşe Petre Pîrvan, scrisoarea pentru a lua măsuri împotriva lui... Ei, comedie ! Pe „împricinat" îl cheamă tot Petre Pîrvan. Ca să vedeţi, ce coincidenţă ! Cum, nu-i o asemănare de nume ? Este aceeaşi persoană ? Şi zicefi că afi lipsit pentru că v-aţi serbat onomasti­ca ? ! Felicitările noas... adică nu, nu meritafi felicitări, tovarăşe Pîrvan ! Cu ce autoritate veţi mai iniţia acfiuni menite să ducă la combaterea absenţelor nemotivate, a chiulului, cînd însuşi dum­neavoastră... Activistul sindical este dator să nu neglijeze niciodată faptul că tot ceea ce face nu trebuie să vină in contradicţie cu normele genera­le de comportament şi, mai cu seamă, cu discipli­na muncii.| NOTA REDACŢIE1 : La însemnarea „Glumă, glumă, dar..." apărută în nr 6116, preşedintele ■ comitetului sindicatului de la fabrica de postav din Prejmer, Nicolae Danciu, ne comunică ur­mătoarele : „Sîntem de acord cu critica din ar­ticolul dvs". Mai sîntem informaţi că se vor lua măsurile corespunzătoare. Nu este, Cumva, cam „nebulos" şi foarte puţin analitic răspunsul, tovarăşe preşedinte ? Poate că, ne trimiteţi altul în care să arătaţi concret cum calificaţi atitudi­nea avută de conducerea întreprinderii faţă de cererea unuia dintre salariaţi Pentru că orice cerere trebuie ascultată cu atenţie şi, în măsura posibilităţilor şi a justeţei ei, rezolvată. Rubrică realizată de : M. COLEŞIU, în colaborare cu PAULA IORDACHE, I. LUPU şi M. OPREA „CLUBUL TEMERARILOR“ Literaturii de aventuri i se acordă de la un timp o aten­ţie reală şi necesară. Adre­­sindu-se în special adoles­cenţilor, ea are un scop edu­cativ bine definit: pe de o parte dezvoltă anumite cali­tăţi etice prin modelele de generozitate, curaj, inventi­vitate, cutezanţă şi tenacita­te pe care Ie oferă, pe de altă parte stimulează inte­resul pentru cărţi, amplificat mai tîrziu cu lecturi din ce în ce mai pretenţioase Cartea de aventuri a apă­rut dintr-o necesitate de sen­­zaţional, de optimism şi ne­prevăzut, de acţiuni capti­vante şi extraordinare pe care o resimt mai ales cei care nu au ajuns nici măcar la prima tinereţe, cei care sunt capabili încă să accepte cele mai formidabile fantezii, să creadă cu toată naivitatea în naraţiunile lui Jules Verne, să nu se îndoiască nici o clipă de uimitoarele performanţe ale muşchetari­lor etc. în această naivitate credulă stă şi pericolul lec­turilor necontrolate Constituirea colecţiei „Clu­bul temerarilor“ avea în in­tenţie selecţionarea lecturi­lor pasionaţilor aventurii după criterii sigure, prin ela­borarea unor povestiri de gen­­independente sau în ci­clul care să satisfacă calita­tiv interesul lor şi să expul­zeze tendinţele de pură comercializare. Mai ales din contextul nostru social şi moral literatura de aventuri, indiferent cui se adresează, trebuie să depăşească carac­terul de divertisment. Din pipate nu toate exemplarele colecţiei au fost la înălţimea acestei intenţii, nu toţi au­torii au înţeles că accesibili­tatea nu este un raport direct proporţional cu facilitatea artistică (Aurel Lecea-Andi Lecea — „Vînătorii de ca­pete“ ; Ştefan Tita — „Flu­turele de ivoriu"). De fapt acele povestiri care încalcă rigorile esteticii sunt şi cele ce păcătuiesc în ce priveşte originalitatea fanteziei, spec­taculozitatea intrigii. In genere colecţia încearcă să cuprindă toate speciile genului : de la cel poliţist, la cel de călătorii, de la cel de aventuri propriu-zise, la cel istoric. Interesant este că s-a urmărit valorificarea unor episoade din trecutul ţării noastre, au fost popularizaţi prin relatări mai mult sau mai puţin fidele eroi popu­lari, figuri legendare, în ciuda acestui împrumut, deseori personajele nu ajung în cărţi bine conturate, nu se pot impune conştiinţei citito­rului, iar vina o poartă cali­tăţile elementare şi nesus­­ţinute faptic cu care autorii le onorează. Necesitatea unui echilibru între elementul dinamic al aventurii şi carac­terul eroului este o condiţie de bază a realizării­­ acelui grad de atractivi­tate şi comu­nicativitate cu cititorul pen­tru a deveni model şi ideal etic. S-ar putea găsi o scuză în dimensiunile reduse ale povestirii care­ oferă puţin spaţiu de desfăşurare a unui personal memorabil şi că ele ar determina într-un fel pe autori să recurgă la schemele uzuale ale literaturii de aven­turi vetuste. Dacă aşa stau lucrurile cu „Jean Bart“ al lui Radu Valentin, sînt alte povestiri care reuşesc să ho­tărască un caracter în spa­ţiul restrîns al exemplarelor („Banu Mărăcine“ — a lui Grigore Băjenaru) şi altele care nu fac nici un efort să se ridice măcar la nivelul mediu („Vînătorii de capete“ de Aurel Lecea şi Andi Lecea sau „Moarte şi portocale la Palermo“). Ceva mai multă preocupare în ceea ce pri­veşte dozarea elementelor de surpriză s-ar recomanda în special acelor povestiri care se afiliază literaturii de că­lătorii, în genere peripeţiile nu dau senzaţia ineditului, adesea au o localizare con­fuză şi desigur această ca­renţă se datoreşte unei do­cumentări vagi, neriguroase („Vînătorii de capete“). Pro­blema cumpănirii exacte a elementelor fanteziei cu ale verosimilităţii integrale nul este un rezultat al s causti­cităţii cronicăreşti ; dacă ea este nerezolvată valoarea unei cărţi de aventuri poate fi pusă sub semnul îndoielii, dacă mai poate oscila între realizare şi nerealizare cu şanse egale, dar se observă că apărarea ei cu bună ştiinţă dă liber naivităţilor şi facultăţilor de construcţie care nu aparţin nici de ima­ginaţie, nici de simţul exce­siv al realităţii, finalitatea lucrării astfel anulîndu-se. Să acordăm tinerilor cititori ai colecţiei mai mult credit, să nu le subestimăm exigen­ţa. Simplitatea unor conflic­te ca de pildă cel din „Sub semnul hangerului" de Mi­hail Calmîcu, carte care, de altfel, are unele Intenţii sti­listice demne de reţinut, nu dă satisfacţii cititorului dor­nic de surprize, de compli­caţii neobişnuite, de imagi­naţie generoasă şi nu rare­ori de intrigi Romantice (dar nu romanţioase). Judecind în ansamblu co­lecţia, sub raportul intenţii­lor ei nu i se pot face obiecţii de fond. Popularitatea litera­turii de aventuri, făcea ne­cesară apariţia „Clubului te­merarilor“. Deci organizatorii colecţiei au pornit de la con­siderente editoriale juste. Greşeala lor principală (şi acum încercăm să trecem la o comparaţie între intenţii şi realizări) este că au­ făcut uneori rabat calităţii, deşi cunosc bine exigenţele publi­cului consumator. O parte din vină revine şi autorilor care nu au prezentat nişte lucrări de ţinută ireproşa­bilă, în ceea ce priveşte coperta trebuie aduse serioase repro­şuri. Faptul că în atractivi­­tatea unei colecţii de acest gen grafica de prezentare are o importanţă deosebită nu mai este nevoie să demon­străm. Tocmai în virtutea a­­cestei păreri unanime şi ţinînd seama de grija pe care editura trebuie să o aibă pentru educarea tinerilor în cultul frumosului şi al va­lorilor estetice autentice, ni se par nepotrivite şi de prost gust coperţile de la „Moarte şi portocale la Pa­lermo“, „Vînătorii de ca­pete“, „Popas în Madagas­car“. Un colorit strident, o gestică forţată, chipuri tu­mefiate nu pot contribui la ridicarea prestigiului colec­ţiei. DANA DUMITRIU ISTORICE SPARTACUS - Pairi» (li 8« 25) — 12,45; 15,30; 20,15 DACII - Munta (21 50 07) — 10; 18,15; 20,30 DRAME ZODIA FECIOAREI - Grădina Buzejd­ (15 02 79) 20,30 ; Grădina Arta (21 31 80) - 20,15 DRAGOSTEA MEA - Giub­od­ (17 55 40) — 15,30; 18; 20,30 — Bucegi (17 05 47) - 11,15; 18; 18,15; 20,45 - la grădină - 20,15 JUANA GALLO - Buzetti (15 02 79) - 15,30; 18 CIOCÎRLIA - Viran (21 30 83) — 15,30; 18 LADY MACBETH DIN SIBERIA — Mioriţa (14 27 14) - 15,30; 18, 20,30 CRĂCIUN ÎNSINGERAT — Mo­şilor (12 52 93) — 15,30; 18 — la grădină — 20,30 IERBURI AMARE - Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30 BANDA DE LAȘI - Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30 DON GABRIEL — (10 29 17) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21 COMEDII MARELE RESTAURANT — Lu­ceafărul (15 87 67) - 10,30; 15,30; 18; 20,30 — Feroviar (18 72 73­ — 12,30; 15; 17,30; 20 — Modern (32 71 011 — 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30 - Excelsior (18 10 881 8.30; 11,15; 14; 17,20 PERETELE VRĂJITOARELOR — Flamura (21 35 40) — 11,30; 15,30; 18; 20,30 VIATA LA CASTEL - Doina (16 35 38) — 11,30; 14,30; 17,30; 20,30 - Aurora (35 04 66) — 10,45; 13; 15,30; 18; — la grădină — 20,30 STRĂINA - Pacea (31 32 72) — 16, 18, 20 MOFTURI 1900 - Grădina Uni­rea (17 10 21) — 20,30 UN SURÎS IN PLINA VARA — Grădina Progresul (23 94 10) — 20,30 DOUA LOZURI — Grădina Lira (31 71 71) — 20,30 DOMNUL — Central — 18 ; 20,45 MUZICALE NU SÎNT DEMN DE TINE — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30 PESCARUL DIN LOUISIANA - Gloria (22 44 01) — 11,45; 13,30; 16; 18;15; 20,30 UNORA LE PLACE JAZZUL — Unirea (17­­0 21) — 16; 18,30 ASTA-I TOT CE S-A INTIM­­PLAT — Grădina Expoziției (18 10 881 — 20,30 AGVENTURI CANALIILE — Republica (11 63 72) — 9,15; 11,30; 14, 1*­ 19,15; 21,30­­ Festival (15 63 84) — 9,15; 11,30; 13,45; 18; 18,30; 21 — la grădină - 20,30 COMISARUL X - Stadionul Dinamo (11 03 72) — 20,15 — Grivica (17 08 58) —­­ 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 - Melodia (12 06 88) - 11,15; 13,30; 16,15; 18,45, 21 MAIGRET ȘI AFACEREA SAINT FIACRE - Central (14 12 24) -0,30; 12,15 COMISARUL MAIGRET SE ÎN­FURIE - Central — 15 PENTRU UN PUMN DE DO­LARI - Victoria (18 28 79) — 11; 13;30; 16; 18,30; 20,45 — grădina Doina (16 35 33) - 20,15 — Infră­­tirea Intre popoare (17 31 84) — 16; 18;15; 20,30 — Progresul (23 94 10) - 15,30; 18; 20,15 WARLOCK - Lumina (16 23 35) — 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45 CHEMATI-L PE MARTIN -Dacia (15 28 10) - 8,30 — 21 tn continuare DENUNŢĂTORUL - Crîngaşi (17 38 81) - 15,30; 18; 20,30 COMPARTIMENTUL UCIGA­ŞILOR - Tomis (29 49 46) — 11,30; 14; 16,30; 19 — la grădină — 20,30 — Floreasca (12 28 30) — 11,15; 13,30; 16; 18,20; 20,45 FIUL CĂPITANULUI BLOOD — Flacăra (21 35 40) - 15,30; 18; 20,30 ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTREN­GĂRIŢĂ — Popular (35 15 17) — 15,30; 18; 20,30 — Rahova (23 91 50) - 15,30; 18; — la gră­dină - 20,30 - Lira (31 71 71) — 15; 17,30; 20,00 HIPERBOLOIDUL INGINERU­LUI G.ARIN — Arta (21 31 86) - 11,15; 14; 16,15; 18,30; 20,45 MOARTEA VINE PE PLOAIE — Cosmos (35 19 15) - 15,30; 18; 20,30­­ Colentina (35 07 09) — 15; 17,45­­ la grădină — 20,15 MAIORUL ȘI MOARTEA - Volga (11 91 26) — 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 PRINTRE VULTURI — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30; 17,45; 20 GENTLEMANUL DIN COCODY — Cotroceni (13 62 56) — 15,30; 18; 20,30 CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — Arenele Libertă­ţii (23 71 01) — 20,30 — Bucureşti (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,45; 19, 21,15 FANFAN LA TULIPE — Grădi­na Vitan (21 39 82) — 20,30 — DOCUMENTARE TRIPTIC DE ARTĂ POPULARA; IO ŞTEFAN VOIEVOD CTITOR; MÎINILE PICTORULUI ; FANTE­ZIE CU ŞURUBURI ; TUTUNUL ; TÎNJEANA — ORIZONT ŞTIIN­ŢIFIC nr. 8/1967 — Timpuri noi (15 61 10) — 9—21 in continuare ATENŢIUNE PĂRINŢI­I Nu este recomandat pentru copil Ulmul LADY MACBETH DIN SIBERIA ! Deocamdată, o bilă neagră Ne-am aflat, în ultimele două săptămîni, în faţa u­­nor felurite surogate. în ur­mă cu vreo zece zile, suro­gat de muzică uşoară , „in­ventivitatea“ realizatorilor a compus un cadru de epo­că, cu clavecin şi orchestră, cu costume şi mobilă stil, cu peruci de paie din Ha­­rap-Albul lui Gopo, pentru a ne comunica nişte melodii actuale, cărora ambianţa respectivă li se potrivea ca nuca-n perete. Respingem artificiul din pricina gra­tuităţii sale absolute. Suro­gat de muzică uşoară ni s-a oferit şi în tradiţionalele „culise“ , cu sumarul lor şablonard, ele nu reuşesc de loc să pătrundă — aşa cum îşi propun — în inti­mitatea creaţiei de muzică uşoară, tot din pricina ar­­tificiozităţilor ; dacă ne-am obişnuit (nu este o obişnu­inţă dintre cele mai bune) să ascultăm solişti care-şi mimează propria voce, mai rar ne-a fost dat să ascul­tăm un pianist mimînd (cu pretenţii de a fi crezut, nu parodic!) o orchestră întrea­gă. Cît despre veleităţile umoristice ale aceleiaşi e­­misiuni, ce să mai spunem? în loc de vorbe de duh — un text fără pic de sare, de un gust îndoielnic şi chiar vulgar. Pentru că ne aflăm pe teritoriile muzicii uşoare, să notăm aici, nu fără oareca­re stupefacţie, şi lovitura de teatru care a pus sub sem­determină să ne gîndim cu toată seriozitatea la respon­sabilitatea gesturilor uma­ne. Ne-a pus serios pe gîn­­duri o altă emisiune-se­­rial, „La şase paşi de o excursie". Două şcoli s-au întrecut, conform obiceiului învederat de cele cinci emi­siuni anterioare, pe tărî­­muri de literatură, folclor, istorie-geografie, sport-dru­­meţie, perspicacitate, înde­­mînare... Iniţiativa unui astfel de concurs s-a dove­dit, de la început, bineveni­tă. Pe parcursul celor şase concursuri desfăşurate pînă acum întrebările au devenit mai dificile (şi,nu e nimic rău, dimpotrivă, în acest spor de exigenţă), cadrul concursului s-a lărgit, raţi­unea sa de existenţă s-a conturat mai pregnant. „La şase paşi de o excursie" îşi propune să fie, de la o emi­siune la alta, o cît mai an­trenantă confruntare de cu­noştinţe, un util test de cul­tură. De unde, atunci, moti­vele noastre de îngrijorare? Ultimul concurs le-a sub­liniat cu pregnanţă. Am a­­sistat la atîtea răspunsuri chinuite şi răvăşite, la a­­tîtea fraze fără început şi fără sfîrşit, la atîtea replici fără miez, încît eficienţa culturală-educativă, ima­­nent necesară unei astfel de emisiuni, a dovedit dintr­­odată un non-sens. Ne vine foarte greu să credem, as­­cul­tînd răspunsurile unor elevi care nu pot închega două fraze (şi nu e doar e­­moţia la mijloc !) că acesta este nivelul real al şcolilor prezentate în concurs. Pentru toate surogatele de care am amintit în rîn­­durile de mai sus, şi îndeo­sebi pentru surogatele de­­fantezie, de opinie publică şi — de ce n-am spune-o — de cultură oferim şi noi, deocamdată, o bilă neagră.. CALIN CALIMAN P. S. După un şir conse­cutiv de bile negre, o bilă albă pentru Magazinul 111. nul arbitrarului o emisiune care ne devenise familiară, „Emoţii în premieră“. Dez­­nodămîntul surpriză al ulti­mului concurs de muzică uşoară (în care tinerii solişti — aspiranţi bine îndreptă­ţiţi la sufragiile publicului şi cotaţi bine, excesiv de bine, de către juriul de spe­cialişti — s-au înecat la mal, cîrfd se părea că nici un cutremur nu le va mai putea tulbura fericirea­ ne ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ MARŢI 1 AUGUST 18.00 — In­direct... Emisiune economică 18.30 — Pentru copii­— Jocuri şi întreceri pe apă 19.00 — Pentru tineretul şco­lar — „1001 de În­trebări“ 19.30 — Telejurnalul de seară 19.50 — Aventurile lui Robin Hood 20.15 -- Fotbal : „Steaua“— „Dinamo“ Bucureşti, în cadrul „Cupei Bucureştiului". Trans­misiune de la Stadio­nul Republicii 21,55 — Emisiune de versuri 22,10 — Concurs de muzică uşoară. 22,48 — Telejurnalul de noapte După doi ani. ...de profundă medita­ţie, contabilul şef Dumi­tru Neacşu a strigat un „Evrika“­­ de s-au zdrăn­gănit geamurile de la I.R.E. Piteşti. In sfîrşit, găsise. Descoperise cum trebuie controlată gestiu­nea casierei Raisa Ispas. Cu... recipisele. Doi ani a gîndit (n-a apelat la un creier elec­tronic), ca să ajungă la această epocală metodă de control. Primul care l-a felicitat a fost Marin Mateescu, șeful controlu­lui financiar intern. I-a zis de două ori, „Ura" ! (cite o dată pentru fie­care an de necontrol) și i-a mărturisit că C.F.I.-ul nici la atîta nu se deran­jase, la căutarea „cheii fermecate“. Și, zicîndu-şi că decit niciodată mai bine mai tîrziu, au purces la revi­zie. Au găsit un minus de vreo treisprezece mii de lei deocamdată. Pentru că nu sînt în posesia tu­turor recipiselor depună­torilor. Și pentru că în tot acest timp (în cei doi ani de studiu metodic ai contabilului şef) casiera a sustras (tot metodic) o parte din taxele trimise prin mandat poştal de noii abonaţi ai întreprin­derii de electricitate. Acum, sunt în mare ■cumpănă tardivii contro­lori. Să facă sau nu apel la deţinătorii de recipise ? Dacă fac, se tem de-o afluenţă mai abitir ca pe stadionul „Dinamo" (nu sunt puţine apartamente­le noi date în folosinţă în ultimii ani la Piteşti). Dacă nu apelează, nu sta­bilesc exact cuantumul fraudei... Dar nişte scrisori de scuze nu se gîndesc să trimită. Deşi le-ar merita cetăţenii care n-au păs­trat recipisa şi, în conse­cinţă, li s-a încasat de două ori banii de insta­laţie. S-ar putea să le treacă şi aşa ceva prin minte (deşi scuzele nu in­tră în sarcina contabilită­ţii), dar nu prea repede, încă vreo doi ani şi... S-a urcat pe trotuar... ...automobilul 21 BC 1571, condus de şoferul Gheorghe Ciocoiu, de la Autobaza nr. 10 Bicaz. Adică, nu-l conducea, ni­meni. Mergea singur. Pentru că neglijentul şofer a părăsit maşina pe o stradă în pantă din ora­şul Piatra Neamţ. Fără s-o asigure cu frînă. Neobişnuitul vehicul ,,orb“ a creat panică prin­tre pietoni. Unii, luaţi prin surprindere, nu s-au mai putut feri. Cîteva fe­mei au fost transportate la spital. Una dintre ră­nite a încetat din viaţă. Din datele statisticii ac­cidentelor de circulaţie rezultă numeroase cazuri identice. în multe oraşe, pe multe drumuri publi­ce, s-au văzut mergînd maşini fără... şoferi. Se pare că „amănuntul“ acesta, asigurarea vehicu­lului în timpul staţionă­rii, scapă multora din ve­dere. Neglijenţa în speţă se situează printre cele foarte grave, primejduind bunuri materiale, vieţi omeneşti. Atenţie conducători auto ! Se­ pot trage învăţă­minte şi din nechibzuinţa unuia ca Gheorghe Ciocoiu. Şi totuşi, nu s-au regăsit.. ...mama şi fiul. Erau amîndoi în sala tribuna­lului. Numai la ciţiva paşi unul de altul. Cînd i-a­u venit rîndul dosarului ieşit din comun s-au auzit strigaţi. S-au privit reciproc, cu oarecare cu­riozitate, ca nişte străini. Judecătorul : îl cunoşti, Elisabeta Micu, pe acest tînăr ? Pirita : (fără ezitare) Judecătorul : Probabil, nici dumneata, Niculae Dinculeasa, nu știi cine este dînsa. Reclamantul (cu oare­care sfiiciune): Nu, n-am văzut-o niciodată... Niculae Dinculeasa, de la liceul „Emil Racoviţă", şi-a chemat în judecată mama (salariata Combi­natului de caucic Jilava). Vrea, barem prin pute­rea legii, s-o determine să-şi recunoască obliga­ţiile materne uitate timp de... 16 ani. Da, o revedere, care poate fi şi o recunoaş­tere. De fapt, recunoaş­terea vinovăţiei mamei care, fără suflet, şi-a lăsat noul născut la uşa unor oameni străini, dar cu suflet. Şi totuşi nu s-au re­găsit Au rămas străini unul de altul. Pentru că tînărul recunoaşte ca adevăraţi părinţi numai pe cei care l-au crescut. Rubrică realizată de­­ GH. FILIMON Nu ! Repară pe bază de repartifi • autom­obile Diese? de urmă­­­toarele tipuri : • SKODA 706 I • TATRA 438 • TATRA 444 • TATRA 444 • 14.A.Z. -200-204 • 14.A.Z. -206- 240 VREŢI SA TERMINAŢI TREBURILE GOSPO­DĂREŞTI IN TIMP.. RECORD ? Absoarbe praful din covoare, tapiserii, haine, cărţi. Consum­ de numai 0,15 lei pe oră. Preţ de vînzare lei 765. UTIL — PRACTIC — ECONOMIC, întreprinderea industrială de stat ELECTRO­MOTOR — TIMIŞOARA, bd Republicii nr. 21, telefon 13856­ 58. ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALA LOCALA ORAŞ SIGHIŞOARA strada Spitalului nr. 8, produce şi livrează fără repartiţie: — ferăstrău pentru pomi — rame ferăstrău metal tip „U*‘ — şpacluri pentru zugravi — piese industriale din fontă brut turnate şi prelucrate — construcţii metalice colubînitul cu im­c ORAŞUL VICTORIA — RAIONUL FAGARAS — REGIUNEA BRAŞOV PRODUCE: AMONIAC COMPRIMAT Oxigen tehnic şi medicinal­­ Apă amoniacală 25 la sută Acid azotic concentrat 98 la sută Acid azotic diluat 50 la sută Azotat de amoniu tehnic Azotat de amoniu ingrăşămint Uree tehnică Carbonat de amoniu tehnic­­ Carbonat de amoniu alimentar METANOL DE SINTEZĂ Formol tehnic 29 la sută Formol tehnic 36 la sută Hexametilentetramină tehnică și farmaceutică Adezivi ureo-formaldehidici Urelit C Urelit P Urelit R ACID SULFURIC M.H. Oleum de calitate superioară Sulfit de sodiu tehnic Sulfit de sodiu pentru uz fotografic Sulfat de hidrazină Hidrat de hidrazină Sulfat de mangan SCHIMBĂTORI DE IONI — Vionît CS-2 — Vionit CS-3 — Vionit CS-3 A — Vionit CS-3 B — Vionit CC-1 — Vionît AT-1 — cationil puternic acid — cationil puternic acid, — cationit slab bazic — anionit puternic bazic cu indicator de epuizare NITROCELULOZE PENTRU LACURI $ — Nitroceluloză umectată cu etanol E 510. E 620 E 710. E 050 — Nitroceluloză plastificată A 500 E 620. E 950 — Nitroceluloză albită pentru celuloid — Nitroceluloză pigmentată — albă, galbenă, ver­de, albastră, roșie, neagră.

Next