Munca, august 1967 (Anul 23, nr. 6134-6158)
1967-08-01 / nr. 6134
Ritm şi graţie Foto: P. COZIA Datorie uitată „Ce să vă fac eu ?! E o problemă... Duceţi-vo la Consiliul raional !" Un asemenea „sfat“ a dat Pavel Ştefan (preşedintele comitetului sindicatului de la Şantierul de construcţii şi montaje din Moineşti) celor cinci muncitori zidari care s-au plîns de încălcarea drepturilor lor băneşti. Despre ce este vorba ? După ce au efectuat o seamă de operaţii suplimentare, care nu intrau în atribuţiile lor — ca, de pildă, aprovizionarea cu materiale (în lipsa unor oameni special angajaţi pentru aceasta) — celor cinci zidari s-a „uitat" să li se plătească orele respective. O neglijentă Isau o încercare de abuz ?) pe care, evident, Consiliul raional Moines al U.G.S.R., intervenind, a curmat-o, oamenii primindu-si ceea ce li se cuvenea De ce a fost insă nevoie să intervină Consiliul raional cind „problema“ era de competenta comi- tetului sindcatului al cărui preşedinte sînteţi, tovarăşe Ştefan ? E doar o datorie elementară ca sindicatul să intervină cu hotărîre ori de cite ori este afectat, din negli/en/â (sau dintr-o practică abuzivă), cîştigul salariaţilor. „Misterul“ primelor Pentru că preşedintele sindicatului de la fabrica de mobilă curbată „Bucea" abia urma să fie ales (celălalt se mutase, de cîteva zile, cu serviciul la altă întreprindere) trei muncitoare, printre care Florica Marincaş şi Viorica Gabrian, s-au adresat preşedintelui Consiliului raional Huedin al U.G.S.R., Iuliu Popa, cu întrebarea : „Pe ce criteriu se dau primele ?“ întrebarea avea un anume tîlc. Cele trei muncitoare, deşi aveau depăşiri de plan substanţiate (cu 20 si 30 la sută), fuseseră „omise" de la primă ! Cum de s-a putut una ca asta ? Prima devenise la fabrica „Bucea" un atribut al ... amiciţiei. Nu se ţinea seama de cele discutate în grupele sindicale sau de criteriul cantitativ şi calitativ al munci. Maiştrii, şefii de secfii făceau ce voiau Iuliu Popa, aflind de această situaţie, a reamintit cu toată hotărîrea conducerii tehnico-administrative a fabricii de „litera“ regulamentului cu privire la premierea salariaţilor. Urmează insă ca şi comitetul sindicatului, completat, să intervină cu aceeaşi fermitate atunci cînd va constata că cineva (oricine ar fi — director sau şef de echipă) încearcă să transforme primele în „cadouri" către prieteni. Nu meritaţi tări, tovarăşe Pîrvan! Dintr-o scrisoare venită, recent, la redacţie, spicuim : „..intr-una din zilele trecute, la Combinatul de industrializare a lemnului din Tîrgu Jiu, un om a absentat nemotivat. Cei care au avut nevoie de dînsul au trebuit să-şi amîne treburile pe altă zi...“ Ştiindu-vă intransigent faţă de astfel de cazuri, vă transmitem, tovarăşe Petre Pîrvan, scrisoarea pentru a lua măsuri împotriva lui... Ei, comedie ! Pe „împricinat" îl cheamă tot Petre Pîrvan. Ca să vedeţi, ce coincidenţă ! Cum, nu-i o asemănare de nume ? Este aceeaşi persoană ? Şi zicefi că afi lipsit pentru că v-aţi serbat onomastica ? ! Felicitările noas... adică nu, nu meritafi felicitări, tovarăşe Pîrvan ! Cu ce autoritate veţi mai iniţia acfiuni menite să ducă la combaterea absenţelor nemotivate, a chiulului, cînd însuşi dumneavoastră... Activistul sindical este dator să nu neglijeze niciodată faptul că tot ceea ce face nu trebuie să vină in contradicţie cu normele generale de comportament şi, mai cu seamă, cu disciplina muncii.| NOTA REDACŢIE1 : La însemnarea „Glumă, glumă, dar..." apărută în nr 6116, preşedintele ■ comitetului sindicatului de la fabrica de postav din Prejmer, Nicolae Danciu, ne comunică următoarele : „Sîntem de acord cu critica din articolul dvs". Mai sîntem informaţi că se vor lua măsurile corespunzătoare. Nu este, Cumva, cam „nebulos" şi foarte puţin analitic răspunsul, tovarăşe preşedinte ? Poate că, ne trimiteţi altul în care să arătaţi concret cum calificaţi atitudinea avută de conducerea întreprinderii faţă de cererea unuia dintre salariaţi Pentru că orice cerere trebuie ascultată cu atenţie şi, în măsura posibilităţilor şi a justeţei ei, rezolvată. Rubrică realizată de : M. COLEŞIU, în colaborare cu PAULA IORDACHE, I. LUPU şi M. OPREA „CLUBUL TEMERARILOR“ Literaturii de aventuri i se acordă de la un timp o atenţie reală şi necesară. Adresindu-se în special adolescenţilor, ea are un scop educativ bine definit: pe de o parte dezvoltă anumite calităţi etice prin modelele de generozitate, curaj, inventivitate, cutezanţă şi tenacitate pe care Ie oferă, pe de altă parte stimulează interesul pentru cărţi, amplificat mai tîrziu cu lecturi din ce în ce mai pretenţioase Cartea de aventuri a apărut dintr-o necesitate de senzaţional, de optimism şi neprevăzut, de acţiuni captivante şi extraordinare pe care o resimt mai ales cei care nu au ajuns nici măcar la prima tinereţe, cei care sunt capabili încă să accepte cele mai formidabile fantezii, să creadă cu toată naivitatea în naraţiunile lui Jules Verne, să nu se îndoiască nici o clipă de uimitoarele performanţe ale muşchetarilor etc. în această naivitate credulă stă şi pericolul lecturilor necontrolate Constituirea colecţiei „Clubul temerarilor“ avea în intenţie selecţionarea lecturilor pasionaţilor aventurii după criterii sigure, prin elaborarea unor povestiri de genindependente sau în ciclul care să satisfacă calitativ interesul lor şi să expulzeze tendinţele de pură comercializare. Mai ales din contextul nostru social şi moral literatura de aventuri, indiferent cui se adresează, trebuie să depăşească caracterul de divertisment. Din pipate nu toate exemplarele colecţiei au fost la înălţimea acestei intenţii, nu toţi autorii au înţeles că accesibilitatea nu este un raport direct proporţional cu facilitatea artistică (Aurel Lecea-Andi Lecea — „Vînătorii de capete“ ; Ştefan Tita — „Fluturele de ivoriu"). De fapt acele povestiri care încalcă rigorile esteticii sunt şi cele ce păcătuiesc în ce priveşte originalitatea fanteziei, spectaculozitatea intrigii. In genere colecţia încearcă să cuprindă toate speciile genului : de la cel poliţist, la cel de călătorii, de la cel de aventuri propriu-zise, la cel istoric. Interesant este că s-a urmărit valorificarea unor episoade din trecutul ţării noastre, au fost popularizaţi prin relatări mai mult sau mai puţin fidele eroi populari, figuri legendare, în ciuda acestui împrumut, deseori personajele nu ajung în cărţi bine conturate, nu se pot impune conştiinţei cititorului, iar vina o poartă calităţile elementare şi nesusţinute faptic cu care autorii le onorează. Necesitatea unui echilibru între elementul dinamic al aventurii şi caracterul eroului este o condiţie de bază a realizării acelui grad de atractivitate şi comunicativitate cu cititorul pentru a deveni model şi ideal etic. S-ar putea găsi o scuză în dimensiunile reduse ale povestirii care oferă puţin spaţiu de desfăşurare a unui personal memorabil şi că ele ar determina într-un fel pe autori să recurgă la schemele uzuale ale literaturii de aventuri vetuste. Dacă aşa stau lucrurile cu „Jean Bart“ al lui Radu Valentin, sînt alte povestiri care reuşesc să hotărască un caracter în spaţiul restrîns al exemplarelor („Banu Mărăcine“ — a lui Grigore Băjenaru) şi altele care nu fac nici un efort să se ridice măcar la nivelul mediu („Vînătorii de capete“ de Aurel Lecea şi Andi Lecea sau „Moarte şi portocale la Palermo“). Ceva mai multă preocupare în ceea ce priveşte dozarea elementelor de surpriză s-ar recomanda în special acelor povestiri care se afiliază literaturii de călătorii, în genere peripeţiile nu dau senzaţia ineditului, adesea au o localizare confuză şi desigur această carenţă se datoreşte unei documentări vagi, neriguroase („Vînătorii de capete“). Problema cumpănirii exacte a elementelor fanteziei cu ale verosimilităţii integrale nul este un rezultat al s causticităţii cronicăreşti ; dacă ea este nerezolvată valoarea unei cărţi de aventuri poate fi pusă sub semnul îndoielii, dacă mai poate oscila între realizare şi nerealizare cu şanse egale, dar se observă că apărarea ei cu bună ştiinţă dă liber naivităţilor şi facultăţilor de construcţie care nu aparţin nici de imaginaţie, nici de simţul excesiv al realităţii, finalitatea lucrării astfel anulîndu-se. Să acordăm tinerilor cititori ai colecţiei mai mult credit, să nu le subestimăm exigenţa. Simplitatea unor conflicte ca de pildă cel din „Sub semnul hangerului" de Mihail Calmîcu, carte care, de altfel, are unele Intenţii stilistice demne de reţinut, nu dă satisfacţii cititorului dornic de surprize, de complicaţii neobişnuite, de imaginaţie generoasă şi nu rareori de intrigi Romantice (dar nu romanţioase). Judecind în ansamblu colecţia, sub raportul intenţiilor ei nu i se pot face obiecţii de fond. Popularitatea literaturii de aventuri, făcea necesară apariţia „Clubului temerarilor“. Deci organizatorii colecţiei au pornit de la considerente editoriale juste. Greşeala lor principală (şi acum încercăm să trecem la o comparaţie între intenţii şi realizări) este că au făcut uneori rabat calităţii, deşi cunosc bine exigenţele publicului consumator. O parte din vină revine şi autorilor care nu au prezentat nişte lucrări de ţinută ireproşabilă, în ceea ce priveşte coperta trebuie aduse serioase reproşuri. Faptul că în atractivitatea unei colecţii de acest gen grafica de prezentare are o importanţă deosebită nu mai este nevoie să demonstrăm. Tocmai în virtutea acestei păreri unanime şi ţinînd seama de grija pe care editura trebuie să o aibă pentru educarea tinerilor în cultul frumosului şi al valorilor estetice autentice, ni se par nepotrivite şi de prost gust coperţile de la „Moarte şi portocale la Palermo“, „Vînătorii de capete“, „Popas în Madagascar“. Un colorit strident, o gestică forţată, chipuri tumefiate nu pot contribui la ridicarea prestigiului colecţiei. DANA DUMITRIU ISTORICE SPARTACUS - Pairi» (li 8« 25) — 12,45; 15,30; 20,15 DACII - Munta (21 50 07) — 10; 18,15; 20,30 DRAME ZODIA FECIOAREI - Grădina Buzejd (15 02 79) 20,30 ; Grădina Arta (21 31 80) - 20,15 DRAGOSTEA MEA - Giubod (17 55 40) — 15,30; 18; 20,30 — Bucegi (17 05 47) - 11,15; 18; 18,15; 20,45 - la grădină - 20,15 JUANA GALLO - Buzetti (15 02 79) - 15,30; 18 CIOCÎRLIA - Viran (21 30 83) — 15,30; 18 LADY MACBETH DIN SIBERIA — Mioriţa (14 27 14) - 15,30; 18, 20,30 CRĂCIUN ÎNSINGERAT — Moşilor (12 52 93) — 15,30; 18 — la grădină — 20,30 IERBURI AMARE - Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18; 20,30 BANDA DE LAȘI - Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30 DON GABRIEL — (10 29 17) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21 COMEDII MARELE RESTAURANT — Luceafărul (15 87 67) - 10,30; 15,30; 18; 20,30 — Feroviar (18 72 73 — 12,30; 15; 17,30; 20 — Modern (32 71 011 — 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30 - Excelsior (18 10 881 8.30; 11,15; 14; 17,20 PERETELE VRĂJITOARELOR — Flamura (21 35 40) — 11,30; 15,30; 18; 20,30 VIATA LA CASTEL - Doina (16 35 38) — 11,30; 14,30; 17,30; 20,30 - Aurora (35 04 66) — 10,45; 13; 15,30; 18; — la grădină — 20,30 STRĂINA - Pacea (31 32 72) — 16, 18, 20 MOFTURI 1900 - Grădina Unirea (17 10 21) — 20,30 UN SURÎS IN PLINA VARA — Grădina Progresul (23 94 10) — 20,30 DOUA LOZURI — Grădina Lira (31 71 71) — 20,30 DOMNUL — Central — 18 ; 20,45 MUZICALE NU SÎNT DEMN DE TINE — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30 PESCARUL DIN LOUISIANA - Gloria (22 44 01) — 11,45; 13,30; 16; 18;15; 20,30 UNORA LE PLACE JAZZUL — Unirea (170 21) — 16; 18,30 ASTA-I TOT CE S-A INTIMPLAT — Grădina Expoziției (18 10 881 — 20,30 AGVENTURI CANALIILE — Republica (11 63 72) — 9,15; 11,30; 14, 1* 19,15; 21,30 Festival (15 63 84) — 9,15; 11,30; 13,45; 18; 18,30; 21 — la grădină - 20,30 COMISARUL X - Stadionul Dinamo (11 03 72) — 20,15 — Grivica (17 08 58) — 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45 - Melodia (12 06 88) - 11,15; 13,30; 16,15; 18,45, 21 MAIGRET ȘI AFACEREA SAINT FIACRE - Central (14 12 24) -0,30; 12,15 COMISARUL MAIGRET SE ÎNFURIE - Central — 15 PENTRU UN PUMN DE DOLARI - Victoria (18 28 79) — 11; 13;30; 16; 18,30; 20,45 — grădina Doina (16 35 33) - 20,15 — Infrătirea Intre popoare (17 31 84) — 16; 18;15; 20,30 — Progresul (23 94 10) - 15,30; 18; 20,15 WARLOCK - Lumina (16 23 35) — 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45 CHEMATI-L PE MARTIN -Dacia (15 28 10) - 8,30 — 21 tn continuare DENUNŢĂTORUL - Crîngaşi (17 38 81) - 15,30; 18; 20,30 COMPARTIMENTUL UCIGAŞILOR - Tomis (29 49 46) — 11,30; 14; 16,30; 19 — la grădină — 20,30 — Floreasca (12 28 30) — 11,15; 13,30; 16; 18,20; 20,45 FIUL CĂPITANULUI BLOOD — Flacăra (21 35 40) - 15,30; 18; 20,30 ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGĂRIŢĂ — Popular (35 15 17) — 15,30; 18; 20,30 — Rahova (23 91 50) - 15,30; 18; — la grădină - 20,30 - Lira (31 71 71) — 15; 17,30; 20,00 HIPERBOLOIDUL INGINERULUI G.ARIN — Arta (21 31 86) - 11,15; 14; 16,15; 18,30; 20,45 MOARTEA VINE PE PLOAIE — Cosmos (35 19 15) - 15,30; 18; 20,30 Colentina (35 07 09) — 15; 17,45 la grădină — 20,15 MAIORUL ȘI MOARTEA - Volga (11 91 26) — 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30 PRINTRE VULTURI — Drumul Sării (31 28 13) — 15,30; 17,45; 20 GENTLEMANUL DIN COCODY — Cotroceni (13 62 56) — 15,30; 18; 20,30 CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — Arenele Libertăţii (23 71 01) — 20,30 — Bucureşti (15 61 54) — 9; 11,15; 13,30; 16,45; 19, 21,15 FANFAN LA TULIPE — Grădina Vitan (21 39 82) — 20,30 — DOCUMENTARE TRIPTIC DE ARTĂ POPULARA; IO ŞTEFAN VOIEVOD CTITOR; MÎINILE PICTORULUI ; FANTEZIE CU ŞURUBURI ; TUTUNUL ; TÎNJEANA — ORIZONT ŞTIINŢIFIC nr. 8/1967 — Timpuri noi (15 61 10) — 9—21 in continuare ATENŢIUNE PĂRINŢII Nu este recomandat pentru copil Ulmul LADY MACBETH DIN SIBERIA ! Deocamdată, o bilă neagră Ne-am aflat, în ultimele două săptămîni, în faţa unor felurite surogate. în urmă cu vreo zece zile, surogat de muzică uşoară , „inventivitatea“ realizatorilor a compus un cadru de epocă, cu clavecin şi orchestră, cu costume şi mobilă stil, cu peruci de paie din Harap-Albul lui Gopo, pentru a ne comunica nişte melodii actuale, cărora ambianţa respectivă li se potrivea ca nuca-n perete. Respingem artificiul din pricina gratuităţii sale absolute. Surogat de muzică uşoară ni s-a oferit şi în tradiţionalele „culise“ , cu sumarul lor şablonard, ele nu reuşesc de loc să pătrundă — aşa cum îşi propun — în intimitatea creaţiei de muzică uşoară, tot din pricina artificiozităţilor ; dacă ne-am obişnuit (nu este o obişnuinţă dintre cele mai bune) să ascultăm solişti care-şi mimează propria voce, mai rar ne-a fost dat să ascultăm un pianist mimînd (cu pretenţii de a fi crezut, nu parodic!) o orchestră întreagă. Cît despre veleităţile umoristice ale aceleiaşi emisiuni, ce să mai spunem? în loc de vorbe de duh — un text fără pic de sare, de un gust îndoielnic şi chiar vulgar. Pentru că ne aflăm pe teritoriile muzicii uşoare, să notăm aici, nu fără oarecare stupefacţie, şi lovitura de teatru care a pus sub semdetermină să ne gîndim cu toată seriozitatea la responsabilitatea gesturilor umane. Ne-a pus serios pe gînduri o altă emisiune-serial, „La şase paşi de o excursie". Două şcoli s-au întrecut, conform obiceiului învederat de cele cinci emisiuni anterioare, pe tărîmuri de literatură, folclor, istorie-geografie, sport-drumeţie, perspicacitate, îndemînare... Iniţiativa unui astfel de concurs s-a dovedit, de la început, binevenită. Pe parcursul celor şase concursuri desfăşurate pînă acum întrebările au devenit mai dificile (şi,nu e nimic rău, dimpotrivă, în acest spor de exigenţă), cadrul concursului s-a lărgit, raţiunea sa de existenţă s-a conturat mai pregnant. „La şase paşi de o excursie" îşi propune să fie, de la o emisiune la alta, o cît mai antrenantă confruntare de cunoştinţe, un util test de cultură. De unde, atunci, motivele noastre de îngrijorare? Ultimul concurs le-a subliniat cu pregnanţă. Am asistat la atîtea răspunsuri chinuite şi răvăşite, la atîtea fraze fără început şi fără sfîrşit, la atîtea replici fără miez, încît eficienţa culturală-educativă, imanent necesară unei astfel de emisiuni, a dovedit dintrodată un non-sens. Ne vine foarte greu să credem, ascultînd răspunsurile unor elevi care nu pot închega două fraze (şi nu e doar emoţia la mijloc !) că acesta este nivelul real al şcolilor prezentate în concurs. Pentru toate surogatele de care am amintit în rîndurile de mai sus, şi îndeosebi pentru surogatele defantezie, de opinie publică şi — de ce n-am spune-o — de cultură oferim şi noi, deocamdată, o bilă neagră.. CALIN CALIMAN P. S. După un şir consecutiv de bile negre, o bilă albă pentru Magazinul 111. nul arbitrarului o emisiune care ne devenise familiară, „Emoţii în premieră“. Deznodămîntul surpriză al ultimului concurs de muzică uşoară (în care tinerii solişti — aspiranţi bine îndreptăţiţi la sufragiile publicului şi cotaţi bine, excesiv de bine, de către juriul de specialişti — s-au înecat la mal, cîrfd se părea că nici un cutremur nu le va mai putea tulbura fericirea ne ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ MARŢI 1 AUGUST 18.00 — Indirect... Emisiune economică 18.30 — Pentru copii— Jocuri şi întreceri pe apă 19.00 — Pentru tineretul şcolar — „1001 de Întrebări“ 19.30 — Telejurnalul de seară 19.50 — Aventurile lui Robin Hood 20.15 -- Fotbal : „Steaua“— „Dinamo“ Bucureşti, în cadrul „Cupei Bucureştiului". Transmisiune de la Stadionul Republicii 21,55 — Emisiune de versuri 22,10 — Concurs de muzică uşoară. 22,48 — Telejurnalul de noapte După doi ani. ...de profundă meditaţie, contabilul şef Dumitru Neacşu a strigat un „Evrika“ de s-au zdrăngănit geamurile de la I.R.E. Piteşti. In sfîrşit, găsise. Descoperise cum trebuie controlată gestiunea casierei Raisa Ispas. Cu... recipisele. Doi ani a gîndit (n-a apelat la un creier electronic), ca să ajungă la această epocală metodă de control. Primul care l-a felicitat a fost Marin Mateescu, șeful controlului financiar intern. I-a zis de două ori, „Ura" ! (cite o dată pentru fiecare an de necontrol) și i-a mărturisit că C.F.I.-ul nici la atîta nu se deranjase, la căutarea „cheii fermecate“. Și, zicîndu-şi că decit niciodată mai bine mai tîrziu, au purces la revizie. Au găsit un minus de vreo treisprezece mii de lei deocamdată. Pentru că nu sînt în posesia tuturor recipiselor depunătorilor. Și pentru că în tot acest timp (în cei doi ani de studiu metodic ai contabilului şef) casiera a sustras (tot metodic) o parte din taxele trimise prin mandat poştal de noii abonaţi ai întreprinderii de electricitate. Acum, sunt în mare ■cumpănă tardivii controlori. Să facă sau nu apel la deţinătorii de recipise ? Dacă fac, se tem de-o afluenţă mai abitir ca pe stadionul „Dinamo" (nu sunt puţine apartamentele noi date în folosinţă în ultimii ani la Piteşti). Dacă nu apelează, nu stabilesc exact cuantumul fraudei... Dar nişte scrisori de scuze nu se gîndesc să trimită. Deşi le-ar merita cetăţenii care n-au păstrat recipisa şi, în consecinţă, li s-a încasat de două ori banii de instalaţie. S-ar putea să le treacă şi aşa ceva prin minte (deşi scuzele nu intră în sarcina contabilităţii), dar nu prea repede, încă vreo doi ani şi... S-a urcat pe trotuar... ...automobilul 21 BC 1571, condus de şoferul Gheorghe Ciocoiu, de la Autobaza nr. 10 Bicaz. Adică, nu-l conducea, nimeni. Mergea singur. Pentru că neglijentul şofer a părăsit maşina pe o stradă în pantă din oraşul Piatra Neamţ. Fără s-o asigure cu frînă. Neobişnuitul vehicul ,,orb“ a creat panică printre pietoni. Unii, luaţi prin surprindere, nu s-au mai putut feri. Cîteva femei au fost transportate la spital. Una dintre rănite a încetat din viaţă. Din datele statisticii accidentelor de circulaţie rezultă numeroase cazuri identice. în multe oraşe, pe multe drumuri publice, s-au văzut mergînd maşini fără... şoferi. Se pare că „amănuntul“ acesta, asigurarea vehiculului în timpul staţionării, scapă multora din vedere. Neglijenţa în speţă se situează printre cele foarte grave, primejduind bunuri materiale, vieţi omeneşti. Atenţie conducători auto ! Se pot trage învăţăminte şi din nechibzuinţa unuia ca Gheorghe Ciocoiu. Şi totuşi, nu s-au regăsit.. ...mama şi fiul. Erau amîndoi în sala tribunalului. Numai la ciţiva paşi unul de altul. Cînd i-au venit rîndul dosarului ieşit din comun s-au auzit strigaţi. S-au privit reciproc, cu oarecare curiozitate, ca nişte străini. Judecătorul : îl cunoşti, Elisabeta Micu, pe acest tînăr ? Pirita : (fără ezitare) Judecătorul : Probabil, nici dumneata, Niculae Dinculeasa, nu știi cine este dînsa. Reclamantul (cu oarecare sfiiciune): Nu, n-am văzut-o niciodată... Niculae Dinculeasa, de la liceul „Emil Racoviţă", şi-a chemat în judecată mama (salariata Combinatului de caucic Jilava). Vrea, barem prin puterea legii, s-o determine să-şi recunoască obligaţiile materne uitate timp de... 16 ani. Da, o revedere, care poate fi şi o recunoaştere. De fapt, recunoaşterea vinovăţiei mamei care, fără suflet, şi-a lăsat noul născut la uşa unor oameni străini, dar cu suflet. Şi totuşi nu s-au regăsit Au rămas străini unul de altul. Pentru că tînărul recunoaşte ca adevăraţi părinţi numai pe cei care l-au crescut. Rubrică realizată de GH. FILIMON Nu ! Repară pe bază de repartifi • automobile Diese? de următoarele tipuri : • SKODA 706 I • TATRA 438 • TATRA 444 • TATRA 444 • 14.A.Z. -200-204 • 14.A.Z. -206- 240 VREŢI SA TERMINAŢI TREBURILE GOSPODĂREŞTI IN TIMP.. RECORD ? Absoarbe praful din covoare, tapiserii, haine, cărţi. Consum de numai 0,15 lei pe oră. Preţ de vînzare lei 765. UTIL — PRACTIC — ECONOMIC, întreprinderea industrială de stat ELECTROMOTOR — TIMIŞOARA, bd Republicii nr. 21, telefon 13856 58. ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALA LOCALA ORAŞ SIGHIŞOARA strada Spitalului nr. 8, produce şi livrează fără repartiţie: — ferăstrău pentru pomi — rame ferăstrău metal tip „U*‘ — şpacluri pentru zugravi — piese industriale din fontă brut turnate şi prelucrate — construcţii metalice colubînitul cu imc ORAŞUL VICTORIA — RAIONUL FAGARAS — REGIUNEA BRAŞOV PRODUCE: AMONIAC COMPRIMAT Oxigen tehnic şi medicinal Apă amoniacală 25 la sută Acid azotic concentrat 98 la sută Acid azotic diluat 50 la sută Azotat de amoniu tehnic Azotat de amoniu ingrăşămint Uree tehnică Carbonat de amoniu tehnic Carbonat de amoniu alimentar METANOL DE SINTEZĂ Formol tehnic 29 la sută Formol tehnic 36 la sută Hexametilentetramină tehnică și farmaceutică Adezivi ureo-formaldehidici Urelit C Urelit P Urelit R ACID SULFURIC M.H. Oleum de calitate superioară Sulfit de sodiu tehnic Sulfit de sodiu pentru uz fotografic Sulfat de hidrazină Hidrat de hidrazină Sulfat de mangan SCHIMBĂTORI DE IONI — Vionît CS-2 — Vionit CS-3 — Vionit CS-3 A — Vionit CS-3 B — Vionit CC-1 — Vionît AT-1 — cationil puternic acid — cationil puternic acid, — cationit slab bazic — anionit puternic bazic cu indicator de epuizare NITROCELULOZE PENTRU LACURI $ — Nitroceluloză umectată cu etanol E 510. E 620 E 710. E 050 — Nitroceluloză plastificată A 500 E 620. E 950 — Nitroceluloză albită pentru celuloid — Nitroceluloză pigmentată — albă, galbenă, verde, albastră, roșie, neagră.