Munca, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6159-6184)
1967-09-01 / nr. 6159
a medicilor pe întreg teritoriul ţării ? Ce împiedică stabilirea definitivă a medicului la sat ? Chiar dacă pe hîrtie (şi pe statele de salarii !) e prevăzut cu program complet, navetistul este — în realitate şi de cele mai multe ori — un medic cu jumătate de normă. O bună parte a timpului de lucru îi este irosită cu obişnuitele întîrzieri şi cu pregătirile pentru trenul de întoarcere acasă, consultaţiile şi le face între două curse. în cîteva regiuni din a ţară, navetismul e „în floare“ — La noi în raion — ne mărturisea cu amărăciune dr. Georgeta Georgescu, medic şef al raionului Urziceni — doar trei medici din 88 locuiesc în raionul unde fac serviciul. Ceilalţi suntabonaţi la tren sau IRTA şi eu au o trăsătură comună : cu toţii sunt obosiţi şi plictisiţi ! Lucrurile se prezintă asemănător, ca două picături de apă, în raioanele Titu, Răcari, Olteniţa, Videle din regiunea Bucureşti, Găeşti, Piteşti, Drăgăneşti-Olt din Argeş, unele raioane din regiunea Ploieşti etc. Considerat pe bună dreptate drept o racilă a asistentei medicale, navetismul trebuie combătut fără cruţare. Măsurile adoptate în ultimele luni de Ministerul Sănătăţii spre a impune o disciplină de muncă mai fermă în unităţile medicosanitare sunt binevenite în această privinţă, dar ele nu rezolvă întrutotul lucrurile. „Necorespunzâtor*, un cuvînt cu palida rezonanţă Tînărul absolvent al Facultăţii de medicină, care soseşte însoţit de două geamantane la locul unde a fost repartizat, găseşte, oare, acel climat favorabil care să-l facă să prindă rădăcini, să-şi aducă şi familia sau să şi-o alcătuiască, să se stabilească aici definitiv ? Pe alocuri, răspunsul e afirmativ. Aşa se şi explică faptul că dr. Petre Coman lucrează de 10 ani în comuna Potcoava din regiunea Argeş, dr. Gh. Grigorescu a împlinit de curînd 11 ani de cînd s-a stabilit cu familia în comuna Lita din regiunea Bucureşti, iar în regiunea Crişana mai bine de 60 la sută dintre absolvenţii repartizaţi în mediul rural au rămas în circumscripţiile respective şi după expirarea celor trei ani de stagiu obligatoriu. La întrebarea noastră, am primit însă şi multe răspunsuri deloc îmbucurătoare. Iată ce ne relatează doctoriţa Petru Murnu din comuna Albaca, raionul Piteşti : — Sunt repartizată aici de scurtă vreme. Familia o am în altă localitate. Era şi normal ca prima mea grijă după sosire să fie cazarea şi masa. M-am adresat preşedintelui sfatului popular comunal, dar m-am ales doar cu promisiuni. Asemănătoare sunt şi cele împărtăşite de doctoriţa Cecilia Suciu din Sileşteni, raionul Costeşti : — Sînt singurul medic pentru şapte sate. De săptămîni de zile nu am posibilitatea să mă deplasez ca să văd cum o duc bolnavii cronici, cum se simt femeile gravide, să mă ocup de profilaxie... Consiliul de conducere al C.A.P. Pădureţi a refuzat categoric să „irosească“ vreun mijloc de transport (şaretă, căruţă) pentru deplasarea medicului. — Am venit aici acum trei ani — completează şirul acestor neplăcute mărturisiri medicul Gh. Ursu de la Urluieni, aceeaşi regiune — cu intenţia de a mă stabili definitiv. Dar acum am alte gînduri. Vreau să mă prezint la concursul pentru secundariat şi să plec din comună. Mă întrebaţi de ce ? Fiindcă nu vreau să bat pasul pe loc. Faţă de evoluţia ALEXANDRU CONU şi DUMITRU BURCEA (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIII B nr. 6159 B vineri 1 IX 1967 fil 4 pagini 25 bani in minele hunedorene FONDUL DE TIMP ESTE ALTERAT DE CARENŢELE ÎN ORGANIZAREA PRODUCŢIEI • Organizarea ştiinţifică demonstrează că se poate scoate la ziuă o mai multă eficienţă • în scripte, in subteran — în realitate, la birou! • Cînd înfăptuirea unor importante propuneri este amînată sine die... • Prudenţă, prin nimic justificată, în folosirea micii mecanizări® Extinderea normelor cu motivare tehnică, sarcină facultativă?! Intre preocupările sale de bază, Biroul executiv al Consiliului regional Hunedoara al U.G.S.R. a aşezat sprijinirea consiliilor locale, raionale şi a comitetelor sindicatelor pentru ca acestea să poată desfăşura o mai rodnică activitate în domeniul valorificării unor însemnate posibilităţi de a spori eficienţa activităţii economice în unităţile miniere. Ajutorul acordat comitetelor sindicatelor de către consiliul regional, de consiliile locale şi raionale s-a concretizat în cunoaşterea şi folosirea modalităţilor practice de a conlucra mai eficient cu conducerile tehnico-administrative în ampla acţiune de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, şi, îndeosebi, în folosirea eficientă a timpului de lucru şi a forţei de muncă. Deprinzînd un stil de muncă cu consecinţe mai directe şi mai favorabile asupra cursului întregii activităţi productive, comitetele sindicatelor de la E.M. Dîlja, I. M. Barza au efectuat ample analize privind folosirea timpului de lucru care, prin adîncimea investigaţiei şi valoarea propunerilor făcute, s-au dovedit foarte utile. La aceste două unităţi, ca şi la E.M. Vulcan, se manifestă o mai mare intransigenţă faţă de abaterile disciplinare, curentul de opinie publică împotriva celor care prin comportarea lor aduc prejudicii activităţii economice, fiind şi el mai puternic alimentat de factorii chemaţi să o facă. Efectele acestor acţiuni conjugate au şi început să se concretizeze, atît în reducerea substanţială a întreruperilor neprogramate ale producţiei, cît şi în scăderea numărului absenţelor nemotivate (cu 18,4 la sută şi respectiv 50 la sută faţă de luna ianuarie a.c.). Şi măsurile tehnice aplicate în urma investigaţiilor făcute în scopul organizării superioare a producţiei, dau roadele aşteptate. La E.M. Dîlja, prin introducerea unor maşini de curăţat vagoneţi, a celor pentru confecţionarea bandajelor şi armăturilor din lemn pentru abataje, ca şi datorită extinderii armări metalice în subteran şi a altora, volumul de muncă consumat pentru extragerea a 1 000 tone de cărbune a scăzut cu 195 de posturi, ceea ce echivalează cu o creştere a productivităţii muncii de circa 11 la sută, faţă de cea realizată în anul 1966. Măsurile luate de I.M. Barza privind repartizarea mai judicioasă a muncitorilor pentru a intra în mină pe galeriile şi puţurile cele mai apropiate de localităţile unde locuiesc, cît şi de locurile de muncă, reorganizarea transportului în subteran, precum şi îmbunătăţirea transportului la lucru şi la domiciliu, au asigurat prestarea integrală în frontul de lucru a celor 480 de minute afectate pro NICULIŢA mihai membru al Biroului executiv al Consiliului regional Hunedoara al U.G.S.R. (Continuare în pag. 2-a) De ce nu există o repartizare raţională !Una din modernele instalaţii de foraj, creaţia colectivului uzinelor „1 Mai" din Ploieşti, care la diverse tîrguri internaţionale a obţinut cele mai înalte distincţii pentru calităţi tehnico-economice Foto : S. EMIL Conceput în maniera teatrului popular, spectacolul se concentrează în jurul cîtorva elemente, cele mai reprezentativ semnificative ale folclorului şi tradiţiilor bătrînei Muntenii. Constituit din 5 tablouri, independente unul faţă de altul prin ideea pe care o conţin spectacolul relevă, totuşi, varietatea de forme artistice într-o structură unitară, provenită direct din fondul sufletesc comun care le-a creat. Armonia generală dintre conţinut şi formă izvorăşte din grija faţă de amănunt. AL IV-LEA FESTIVAL DE FOLCLOR Vernisajul folcloric al Ansamblului sindicatelor din regiunea Bucureşti din armonia dispunerii momentelor aparent nesemnificative, disparate. Leit-motivul muzical „Cînd eram pe Ialomiţa“ străbate întreg spectacolul asemeni unui fluviu care trece prin locuri diferite, cu oameni diferiţi, prilej să aducă în faţa publicului datinile şi obiceiurile lor, credinţele şi legendele, cîntecele şi jocurile cele mai îndrăgite. Fiecare tablou este un microspectacol de sine stătător, care include toate formele de manifestare artistică. Tabloul este deschis cu prezentarea unui obicei străvechi legat de muncile de peste an. Urmează apoi o selecţie de cîntece ale căror texte continuă şi întregesc conţinutul etic, ideea centrală. Dansul din final, de asemenea, exprimă bucuria evenimentului trăit. Simetria, gradarea stării afective, potenţarea finalului cu dezlănţuirea dansului, conferă fiecărui tablou în parte caracterul unitar, armonia lucrului desăvîrşit. După un scurt Prolog — o sinteză a melodiei, jocului şi portului muntenesc, schiţată în ritm alert — Tabloul I ne prezintă o şezătoare dintr-un sat din Te-ALINA POPOVICI (Continuare în pag. 3-a) ANCHETA SOCIALĂ Cauzele subiective ale rebutului • Situaţiile aparent obiective îşi au rădăcinile tot în subiectiv. • Linia minimei rezistenţe. • Cînd cointeresarea materială este prost înţeleasă. • Superficialitatea sau lipsa literaturii tehnice. • Dacă rămîi la nivelul şcolii absolvite... Pornind de la muncitorul aflat în fata mașinii sale , pînă la conducerea fiecare întreprinderi, lupta împotriva rebuturilor constituie o permanentă preocupare în toate sectoarele de activitate ale economiei noastre nationale. Cu diferite prilejuri au fost arătate pe larg — poate în prea mare măsuri — existenţa unor stări de fapt obiective, care favori ■ează apariţia rebutului. Este ştiut însă că orice proces de producţie include ca o condiţie sine qua non în desfăşurarea lui elementul om. De gradul în care omul şi-a însuşit o înaltă calificare profesională, deprinderile şi priceperile de muncă, de atenţia şi exactitatea operaţiilor efectuate, precum şi de capacitatea lui de a se încadra în climatul locului de muncă din care face parte, depinde, în mare măsură, bunul mers al mecanismului tehnologic. Atunci cînd în cadrul acestui mecanism apar perturbări ce afectează calitatea produsului înseamnă că și în pregătirea muncitorului există anume fisuri rezultate din neposedarea temeinică a elementelor enumerate mai sus, fisuri ce reprezintă în fond domeniul subiectivului. De aceea, căutînd să cunoaştem cauzele subiective şi explicaţia lor, ne-am adresat cu un chestionar unor muncitori, tehnicieni si ingineri AUREL CODREANU (Continuare In pag. 3-a) încheierea vizitei in Republica Socialistă România a primului ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag La invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, a făcut o vizită oficială în România între 25 şi 31 august 1967. Oaspeţii danezi au vizitat Capitala, oraşul Constanţa, staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanţa, staţiunea experimentală hortiviticolă Murfatlar, Valea Prahovei şi unele obiective economice din regiunea Ploieşti şi Braşov, luînd cunoştinţă de realizările obţinute de ţara noastră în diverse domenii de activitate, în timpul vizitei sale în Republica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvoltarea relaţiilor românodaneze şi unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. După întrevedere, secretarul general al C.C. al P.C.R., împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea primului ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, şi a soţiei sale. Domnia Sa a fost primit, de asemenea, de preşedintele Consiliului de Stat Chivu Stoica. Intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea premierului danez şi a soţiei sale. Cu prilejul vizitei, între preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri oficiale la care au participat din partea română: Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, Gheorghe Ploeşteanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Copenhaga şi N. Atanasiu, director ad-interim în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea daneză au participat: Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei în Republica Socialistă România, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Richard Wag-Joi la amiază a părăsit Bucureştiul primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ionner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la Bucureşti, Per Green şi Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere şi cordialitate, s-au examinat căile şi mijloacele menite să asigure dezvoltarea continuă a bunelor relaţii existente între România şi Danemarca, precum şi unele probleme internaţionale de interes comun. In vederea extinderii şi diversificării raporturilor de colaborare prietenească dintre România şi Danemarca, în timpul vizitei s-au semnat acordurile cultural, rutier şi de cooperare economică, industrială şi tehnică. Aceste acorduri vor permite celor două ţări să-şi îndrepte mai organizat eforturile în viitor spre explorarea multiplelor posibilităţi de cooperare în domeniile economic, cultural-artistic şi tehnico-ştiinţific. Examinînd unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale, s-a evidenţiat rolul tot mai important pe care îl pot avea statele mici şi mijlocii în asigurarea legalităţii internaţionale, în promovarea cauzei păcii. Totodată, s-a subliniat că bunele relaţii statornicite între cele două ţări contribuie la consolidarea securităţii europene, la crearea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare între toate popoarele lumii, indiferent de orînduirea lor socială. Oaspeţii danezi au mulţumit pentru ospitalitatea şi amabilitatea cu care au fost întâmpinaţi în timpul vizitei în România. Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost însoţit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la București, Jens Christen(Continuare în pag. 3-a) COMUNICAT La invitaţia guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, va face o vizită oficială în România, între 13—17 septembrie 1967. (Agerpres) Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Adunării Naţionale Franceze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa delegaţia Adunării Naţionale Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepreşedinte al Adunării Naţionale, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Au fost de faţă acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, preşedintelegrupului parlamentar de prietenie România-Franţa, deputaţi în M.A.N. A fost prezent Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. în timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate probleme cu privire la relaţiile dintre cele două ţări. (Agerpres)