Munca, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6159-6184)

1967-09-01 / nr. 6159

a medicilor pe întreg teritoriul ţării ? Ce împiedică stabilirea definitivă a medicului la sat ? Chiar dacă pe hîrtie (şi pe statele de salarii !) e pre­văzut cu program complet, navetistul este — în reali­tate şi de cele mai multe ori — un medic cu jumătate de normă. O bună parte a timpului de lucru îi este irosită cu obişnuitele întîrzi­­eri şi cu pregătirile pentru trenul de întoarcere acasă, consultaţiile şi le face între două curse. în cîteva regiuni din a ţară, navetismul e „în floare“ — La noi în raion — ne mărturisea cu amărăciune dr. Georgeta Georgescu, medic şef al raionului Urzi­­ceni — doar trei medici din 88 locuiesc în raionul unde fac serviciul. Ceilalţi sunt­­­abonaţi la tren sau IRTA şi eu au o trăsătură comună : cu toţii sunt obosiţi şi plictisiţi ! Lucrurile se prezintă a­­semănător, ca două picături de apă, în raioanele Titu, Răcari, Olteniţa, Videle din regiunea Bucureşti, Găeşti, Piteşti, Drăgăneşti-Olt din Argeş, unele raioane din re­giunea Ploieşti etc. Considerat pe bună drep­tate drept o racilă a asis­tentei medicale, navetismul trebuie combătut fără cru­ţare. Măsurile adoptate în ultimele luni de Ministerul Sănătăţii spre a impune o disciplină de muncă mai fermă în unităţile medico­­sanitare sunt binevenite în această privinţă, dar ele nu rezolvă întrutotul lucrurile. „Necorespun­­zâtor*­, un cuvînt cu palida rezonanţă Tînărul absolvent al Fa­cultăţii de medicină, care soseşte însoţit de două geamantane la locul unde a fost repartizat, găseşte, oare, acel climat favorabil care să-l facă să prindă rădăcini, să-şi aducă şi familia sau să şi-o alcătuiască, să se stabilească aici definitiv ? Pe alocuri, răspunsul e afir­mativ. Aşa se şi explică faptul că dr. Petre Coman lucrează de 10 ani în comu­na Potcoava din regiunea Argeş, dr. Gh. Grigorescu a împlinit de curînd 11 ani de cînd s-a stabilit cu familia în comuna Lita din regiunea Bucureşti, iar în regiunea Crişana mai bine de 60 la sută dintre absolvenţii re­partizaţi în mediul rural au rămas în circumscripţiile respective şi după expirarea celor trei ani de stagiu o­­bligatoriu. La întrebarea noastră, am primit însă şi multe răs­punsuri deloc îmbucurătoa­re. Iată ce ne relatează doctoriţa Petru Murnu din comuna Albaca, raionul Piteşti : — Sunt repartizată aici de scurtă vreme. Familia o am în altă localitate. Era şi normal ca prima mea grijă după sosire să fie cazarea şi masa. M-am adresat preşedintelui sfatului popu­lar comunal, dar m-am ales doar cu promisiuni. Asemănătoare sunt şi cele împărtăşite de doctoriţa Cecilia Suciu din Sileşteni, raionul Costeşti : — Sînt singurul medic pentru şapte sate. De săptămîni de zile nu am po­sibilitatea să mă deplasez ca să văd cum o duc bolnavii cronici, cum se simt femeile gravide, să mă ocup de pro­filaxie... Consiliul de con­ducere al C.A.P. Pădureţi a refuzat categoric să „iro­sească“ vreun mijloc de transport (şaretă, căruţă) pentru deplasarea medicu­lui. — Am venit aici acum trei ani — completează şirul a­­cestor neplăcute mărturisiri medicul Gh. Ursu de la Urluieni, aceeaşi regiune — cu intenţia de a mă stabili definitiv. Dar acum am alte gînduri. Vreau să mă pre­zint la concursul pentru secundariat şi să plec din comună. Mă întrebaţi de ce ? Fiindcă nu vreau să bat pasul pe loc. Faţă de evoluţia ALEXANDRU CONU şi DUMITRU BURCEA (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIII B nr. 6159 B vineri 1 IX 1967 fil 4 pagini 25 bani in minele hunedorene FONDUL DE TIMP ESTE ALTERAT DE CARENŢELE ÎN ORGANIZA­REA PRODUCŢIEI • Organizarea ştiinţifică demonstrează că se poate scoate la ziuă o mai multă eficienţă • în scripte, in subteran — în realitate, la birou! • Cînd înfăptuirea unor importante propuneri este amînată sine die... • Prudenţă, prin nimic justificată, în folosirea micii mecanizări® Extinderea normelor cu motivare tehnică, sarcină facultativă?! Intre preocupările sale de bază, Biroul executiv al Consiliului regional Hune­doara al U.G.S.R. a aşezat sprijinirea consiliilor locale, raionale şi a comitetelor sindicatelor pentru ca aces­tea să poată desfăşura o mai rodnică activitate în domeniul valorificării unor însemnate posibilităţi de a spori eficienţa activităţii e­­conomice în unităţile minie­re. Ajutorul acordat comi­tetelor sindicatelor de că­tre consiliul regional, de consiliile locale şi raionale s-a concretizat în cunoaş­terea şi folosirea modalită­ţilor practice de a conlucra mai eficient cu conducerile tehnico-administrative în ampla acţiune de organi­zare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, şi, îndeosebi, în folosirea eficientă a timpului de lucru şi a for­ţei de muncă. Deprinzînd un stil de muncă cu consecinţe mai directe şi mai favorabile asupra cursului întregii ac­tivităţi productive, comite­tele sindicatelor de la E.M. Dîlja, I. M. Barza au efec­tuat ample analize privind folosirea timpului de lucru care, prin adîncimea inves­tigaţiei şi valoarea propu­nerilor făcute, s-au dovedit foarte utile. La aceste două unităţi, ca şi la E.M. Vul­can, se manifestă o mai mare intransigenţă faţă de abaterile disciplinare, cu­rentul de opinie publică împotriva celor care prin comportarea lor aduc pre­judicii activităţii economi­ce, fiind şi el mai puternic alimentat de factorii che­maţi să o facă. Efectele acestor acţiuni conjugate au şi început să se concretizeze, atît în re­ducerea substanţială a în­treruperilor neprogramate ale producţiei, cît şi în scă­derea numărului absenţe­lor nemotivate (cu 18,4 la sută şi respectiv 50 la sută faţă de luna ianuarie a.c.). Şi măsurile tehnice aplicate în urma investigaţiilor fă­cute în scopul organizării superioare a producţiei, dau roadele aşteptate. La E.M. Dîlja, prin introducerea unor maşini de curăţat va­­goneţi,­ a celor pentru con­fecţionarea bandajelor şi armăturilor din lemn pen­tru abataje, ca şi datorită extinderii armări metalice în subteran şi a altora, vo­lumul de muncă consumat pentru extragerea a 1 000 tone de cărbune a scăzut cu 195 de posturi, ceea ce echivalează cu o creştere a productivităţii muncii de circa 11 la sută, faţă de cea realizată în anul 1966. Măsurile luate de I.M. Barza privind repartizarea mai judicioasă a muncitori­lor pentru a intra în mină pe galeriile şi puţurile cele mai apropiate de localită­ţile unde locuiesc, cît şi de locurile de muncă, reorga­nizarea transportului în subteran, precum şi îmbu­nătăţirea transportului la lucru şi la domiciliu, au asigurat prestarea integrală în frontul de lucru a celor 480 de minute afectate pro­ NICULIŢA mihai membru al Biroului exe­cutiv al Consiliului regio­nal Hunedoara al U.G.S.R. (Continuare în pag. 2-a) De ce nu există o repartizare raţională !Una din modernele instalaţii de foraj, creaţia colectivului uzinelor „1 Mai" din Ploieşti, care la diverse tîrguri internaţionale a obţinut cele mai înalte distincţii pentru calităţi tehnico-economice Foto : S. EMIL Conceput în maniera teatrului popular, specta­colul se concentrează în jurul cîtorva elemente, cele mai reprezentativ semnificative ale folcloru­lui şi tradiţiilor bătrînei Muntenii. Constituit din 5 tablouri, independente unul faţă de altul prin ideea pe care o conţin spectacolul relevă, totuşi, varietatea de forme artistice într-o structură unitară, proveni­tă direct din fondul sufle­tesc comun care le-a creat. Armonia generală dintre conţinut şi formă izvorăşte din grija faţă de amănunt. AL IV-LEA FESTIVAL DE FOLCLOR Vernisajul folcloric al Ansamblului sindicatelor din regiunea Bucureşti din armonia dispunerii mo­mentelor aparent nesemni­ficative, disparate. Leit-mo­­tivul muzical „Cînd eram pe Ialomiţa“ străbate întreg spectacolul asemeni unui fluviu care trece prin locuri diferite, cu oameni diferiţi, prilej să aducă în faţa publicului datinile şi obiceiurile lor, credinţele şi legendele, cîntecele şi jocu­rile cele mai îndrăgite. Fiecare tablou este un microspectacol de sine stătător, care include toate formele de manifestare ar­tistică. Tabloul este deschis cu prezentarea unui obicei străvechi legat de muncile de peste an. Urmează apoi o selecţie de cîntece ale căror texte continuă şi în­tregesc conţinutul etic, i­­deea centrală. Dansul din final, de asemenea, expri­mă bucuria evenimentului trăit. Simetria, gradarea stă­rii afective, potenţarea fi­nalului cu dezlănţuirea dansului, conferă fiecărui tablou în parte caracterul unitar, armonia lucrului desăvîrşit. După un scurt Prolog — o sinteză a melodiei, jocu­lui şi portului muntenesc, schiţată în ritm alert — Ta­bloul I ne prezintă o şeză­toare dintr-un sat din Te-ALINA POPOVICI­­ (Continuare în pag. 3-a) ANCHETA SOCIALĂ Cauzele subiective ale rebutului • Situaţiile aparent obiective îşi au rădăcinile tot în subiectiv. • Li­nia minimei rezistenţe. • Cînd coin­teresarea materială este prost înţe­leasă. • Superficialitatea sau lipsa literaturii tehnice. • Dacă­ rămîi la nivelul şcolii absolvite... Pornind de la muncitorul aflat în fata mașinii sale , pînă la conducerea fiecare întreprinderi, lupta împotri­va rebuturilor constituie o permanentă preocupare în toate sectoarele de activita­te ale economiei noastre na­tionale. Cu diferite prilejuri au fost arătate pe larg — poate în prea mare măsuri — existenţa unor stări de fapt obiective, care favori ■ează apariţia rebutului. Este ştiut însă că orice proces de producţie include ca o con­diţie sine qua non în des­făşurarea lui elementul om. De gradul în care omul şi-a însuşit o înaltă calificare pro­fesională, deprinderile şi pri­ceperile de muncă, de aten­ţia şi exactitatea operaţiilor efectuate, precum şi de capa­citatea lui de a se încadra în climatul locului de mun­că din care face parte, de­pinde, în mare măsură, bu­nul mers al mecanismului tehnologic. Atunci cînd în cadrul a­­cestui mecanism apar per­turbări ce afectează calitatea produsului înseamnă că și în pregătirea muncitorului exis­tă anume fisuri rezultate din neposedarea temeinică a ele­mentelor enumerate mai sus, fisuri ce reprezintă în fond domeniul subiectivului. De aceea, căutînd să cunoaştem cauzele subiective şi explica­ţia lor, ne-am adresat cu un chestionar unor munci­tori, tehnicieni si ingineri AUREL CODREANU­ ­­(Continuare In pag. 3-a) încheierea vizitei in Republica Socialistă România a primului ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag La invitaţia preşedinte­lui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru şi ministru al afacerilor ex­terne al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, a făcut o vizită ofi­cială în România între 25 şi 31 august 1967. Oaspeţii danezi au vi­zitat Capitala, oraşul Con­stanţa, staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul Arheologic din Constanţa, staţiunea ex­perimentală hortiviticolă Murfatlar, Valea Praho­vei şi unele obiective eco­nomice din regiunea Plo­ieşti şi Braşov, luînd cu­noştinţă de realizările ob­ţinute de ţara noastră în diverse domenii de activi­tate, în timpul vizitei sale în Republica Socialistă Româ­nia, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de vederi privind dezvol­tarea relaţiilor româno­­daneze şi unele probleme actuale ale situaţiei inter­naţionale. După întrevede­re, secretarul general al C.C. al P.C.R., împreună cu soţia, a oferit un de­jun în onoarea primului ministru şi ministru al a­­facerilor externe al Da­nemarcei, Jens Otto Krag, şi a soţiei sale. Domnia Sa a fost primit, de asemenea, de preşedin­tele Consiliului de Stat Chivu Stoica. Intre pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Pre­şedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împre­ună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea premie­rului danez şi a soţiei sale. Cu prilejul vizitei, între preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi primul minis­tru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri oficiale la care au participat din partea română: Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, George Macovescu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului ex­terior, Gheorghe Ploeş­­teanu, ambasadorul Re­publicii Socialiste Româ­nia la Copenhaga şi N. A­­tanasiu, director ad-inte­­rim în Ministerul Aface­rilor Externe. Din partea daneză au participat: Svend Aage Sandager Jep­­pesen, ambasadorul Da­nemarcei în Republica So­cialistă România, Jens Christensen, ambasador, subsecretar de stat ad­junct în M.A.E., Gunnar Seidenfaden, ambasador, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Richard Wag-Joi la amiază a părăsit Bucureştiul primul minis­tru şi ministru al afaceri­lor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, care la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion­ner Hansen, consilier al Ambasadei Danemarcei la Bucureşti, Per Green şi Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere şi cordialitate, s-au examinat căile şi mijloacele menite să asigure dezvoltarea con­tinuă a bunelor relaţii exis­tente între România şi Da­nemarca, precum şi unele probleme internaţionale de interes comun. In vederea extinderii şi diversificării raporturilor de colaborare prieteneas­că dintre România şi Da­nemarca, în timpul vizitei s-au semnat acordurile cul­tural, rutier şi de coopera­re economică, industrială şi tehnică. Aceste acorduri vor permite celor două ţări să-şi îndrepte mai or­ganizat eforturile în viitor spre explorarea multi­plelor posibilităţi de coo­perare în domeniile eco­nomic, cultural-artistic şi tehnico-ştiinţific. Examinînd unele pro­bleme actuale ale situaţiei internaţionale, s-a eviden­ţiat rolul tot mai impor­tant pe care îl pot avea statele mici şi mijlocii în asigurarea legalităţii inter­naţionale, în promovarea cauzei păcii. Totodată, s-a subliniat că bunele relaţii statornici­te între cele două ţări con­tribuie la consolidarea securităţii europene, la crearea unui climat de pace, înţelegere şi colabo­rare între toate popoarele lumii, indiferent de orîn­­duirea lor socială. Oaspeţii danezi au mul­ţumit pentru ospitalitatea şi amabilitatea cu care au fost întâmpinaţi în timpul vizitei în România. Gheorghe Maurer, a făcut o vizită oficială în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost însoţit de Svend Aage Sandager Jeppesen, amba­sadorul Danemarcei la București, Jens Christen­(Continuare în pag. 3-a) COMUNICAT La invitaţia guvernului Republicii Socialiste Româ­nia, primul ministru al Re­publicii Turcia, Suleyman Demirel, va face o vizită oficială în România, între 13—17 septembrie 1967. (Agerpres) Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Adunării Naţionale Franceze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa delegaţia A­­dunării Naţionale Franceze, condusă de Achille Peretti, vicepreşedinte al Adunării Naţionale, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Au fost de faţă acad. Şte­fan S. Nicolau, vicepreşe­dinte al Marii Adunări Naţionale, preşedintele­­grupului parlamentar de prietenie România-Franţa, deputaţi în M.A.N. A fost prezent Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. în timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate probleme cu pri­vire la relaţiile dintre cele două ţări. (Agerpres)­­

Next