Munca, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6185-6210)

1967-10-01 / nr. 6185

lii 1 5 Miine işi deschid porţile universităţile \\ ;; şi institutele de invăţămint superior Acad. prof. MILTIAPE FILIPESCU Eveniment de mare însemnătate pentru viaţa culturală şi ştiinţifică a ţării, premiera universitară 1967 va adăuga celor 137 de mii de studenţi care au frecventat anul trecut cursurile învăţămîntului superior, noi promoţii de viitori specialişti în domenile solicitate de dezvoltarea economiei noastre naţionale, de necesităţile progresului ştiinţific şi cultural al patriei. Măsurile luate de statul nostru pentru perfecţionarea învăţămîntului superior în urma amplei dezbateri publice pe marginea Studiului elaborat in acest sens de Ministerul învăţămîntului creează condiţii mai bune pentru pregătirea studenţilor. Organizarea învăţămîntului economic superior, pe baza unei recente Hotărîri a Consiliului de Miniştri, înfiinţarea Institutului de petrol din Ploieşti, a Facultăţii de economie la Universitatea din Timişoara, a secţiei de Centrale electro-nucleare la Institutul politehnic — Bucureşti, revederea programelor analitice şi elaborarea de noi programe de curs la peste 120 de discipline sunt cîteva din noile măsuri pentru dezvoltarea însă (Continuare in pag. S-a) (Continuare j în pag. 5-a) ! _ mmmmmmeammmm-. PERDEAUA CIFRELOR GLOBALE NU POATE ACOPERI LIPSURILE „ZIUA RECOLTEI 218 Strugurei GHEORGHE TOMOZEI “ Şi cînd te gîndești ip că mi-am propus si nu fiu nedrept ! Ami vrut acum, de „Ziua recoltei“ să repun in p „drepturile" lor si all te minuni ale pămînp tului in afara în deft lung răsfățatului strujH pure. Am vrut să aprunc un mănunchi de 8 litere de plumb — jj polen tipograficesc — E peste fructele și pes- K te legumele toamnei. P Dar strugurele, pre- U figurină chiar acolo, fj pe arac, dulce contur §f al cupei cu vin sorbit g în tîrziu de toamnă ff in odăi cu ceasornice ticăind şi lumini prăji fuite, strugurele se || insinuează intre perniţă şi fila de caiet şcolăresc pe care o scriu. Dar îl culeg cu smejerite precauţii, îl ţin in palme, las să treacă prin cristalele lui aurul autumnal şi îl aşez, ca pe o policioară tăiată in lemn înmiresmat, în titlu, urmînd ca în rîndurile cite mai mi-au rămas să întreprind promisul, suavul cat de reparaţie promis in primele fraze ale ciorchinelui de litere la filigranul... Şi iată tu ardeii lungi, încovori ca pumnalul maurului lui Shakes- Reare, ardeii graşi, jj de un verde viu parii că umflaţi de ploi şi m de lună şi ardeii iuţi, P ai ospeţelor de iarnă, H Cineva răstoarnă dium tr-un paner gogoşari, R spînzură pe gardul H din marginea pieţei gp lungi funii de ceapă p şi usturoi, în vreme ce din adăpostul corn viltirului unei căruţe g sint aduse fructele. jj Merele, între care sti- I creşte domnescul şi I împurpurează aerul , in juru-i, creţescul... j Perele cu carne galestă, de pasăre a vegeit talelor... Gutuile — ! făclii de lampadar tft | hanuri cu haiduci şi I fete tăinuite. Nucile j| cu coaja gravată draft matic ca sîmburii de U piersică... Dovlecii, sori despicaţi, calme , statui ale belşugului... Şi Şi strigarea poame|Ş lor poate continua dar la aflarea lor ar tre- ţi bui pana muiată in jf orientale cerneluri a jS poetului şi cîntăreţu- JŞ lui de strană al bise- M ricii Lucaci, dumnea- |P lui Anton Pann. S-ar H cuveni să fie pus în fp • capul mesei desfătărilor domnul Mateiu Ag. Caragiale. Ori Ttt-Idor Arghezi cel de curînd întors în lumea cu înflorite rădăcini a lutului ro • Pe unele șantiere s-a așternut acalmia • Duel beneficiar—constructor pe terenul unor lipsuri comune • „Infidelitatea" unor rezultate globale e pusă în evidenţă de replica realităţii Privită în ansamblu, activitatea constructorilor de pe şantierele dobrogene de investiţii ar putea fi apreciată ca satisfăcătoare, atît ca ritm, cît şi ca volum de lucrări. Valorificarea — e drept nu generală — a resurselor interne existente la locurile de muncă, aplicarea cu mai multă consecvenţă a măsurilor tehnico-organizatorice, conjugate cu dăruirea cu care muncesc participanţii la întrecerea socialistă, au generat unele realizări. La capătul a 8 luni din planul anual de investiţii s-a realizat 63,7 la sută şi 67,6 la sută din cel de construcţiimontaj. Rolul organelor sindicale în mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie s-a afirmat continuu, fiind ilustrat de străduinţa cu care ele se ocupă de organizarea şi urmărirea înfăptuirii angajamentelor în întrecerea socialistă. Dincolo de clocotul muncii entuziaste, de eferveserţa creatoare pe unele şantiere se aşterne însă, asemenea valurilor potolite, treptat, acalmia care foleşeşte elanul propriu constructorilor determinînd, din motive mai mult sau mai puţin întemeiate, serioase rămîneri în urmă. Să ne oprim la unul dintre cele mai mari obiective, care urmează a fi dat în folosinţă în acest an în regiune — Antrepozitul frigorific din Tulcea. Deşi rezultatele zilnice, decadale sau lunare sunt superioare, celor din primele luni ale anului, iar calitatea lucrărilor înregistrează, de asemenea, îmbunătăţiri evidente, posibilităţile reale de pe acest şantier sunt departe de a fi pe deplin valorificate. Conducerea şantierului T.3.C.M . Bucureşti trece cu vederea grave lipsuri de organizare a muncii, cu toate că la volumul real de execuţie, stabilit prin grafic, se adaugă nişte restanţe din anul trecut. Mai mult de jumătate din cele peste 5 milioane de lei la planul valoric, rămîneri în urmă ale I.S.C.M.R. la producţia globală, reprezintă „moşteniri“ din anul trecut. Comitetul sindicatului ar avea multe de spus, dar mai ales de făcut în sprijinirea conducerii şantierului spre a lua măsuri hotărîte în vederea folosirii utilajelor la întreaga capacitate a fondului afectat lucrărilor şi evitării risipei de materiale. Beneficiarul investiţiei acuză pe bună dreptate, pe constructori de încetineala cu care lucrează. Neritmicitatea e motivată adesea de lipsa cadrelor calificate. într-adevăr, cu 10—12 zidari nu se poate realiza la termen un plan valoric de cîteva milioane, drept care, nici pînă în ultima vreme, centrala termică, care trebuia să fie gata la sfîrşitul anului trecut, nu a putut primi cazanele de presiune. In timp ce zidarii abia prididesc cu lucrul, izolatorii şi instalatorii aşteptau cele 11 camere de ardere ce trebuiau izolate. în zona industrială a oraşului Constanţa a început, în acest an, construcţia unui mare parc de rezervoare, a unei rampe de GH. DIMA (Continuare în pag. 5-a) Foto : ST. ALBESCU ION ISTRATI Podgorii, podgorii moldave De la Focşani, prin Mărăşeşti, şi apoi pe undeva pe la Pufeşti înaintăm pe la mijloc de septembrie, către măgura sinilie a Odobeştilor între marele şi binecuvântatul bazin viticol de la Panciu, pe locuri unde a hălăduit în trecutele veacuri renumitul Ghiţă Cătănuţă, haiducul cel intrat în baladele din ţinutul Vrancei. E o zi tihnită, nu prea caldă, dar îndeajuns de frumoasă şi, cătînd cu privirile, nu departe, la salcîmii şi la ceilalţi arbori parcă aerieni, înfipţi pe marginile şoselei, şi care-şi tremură uşor încercaţi de răcoare, frunzeturile, ne dăm lesne seama că din pletele lor pălite de galbenă culoare, începe şi a şi început toamna, revărsîndu-se darnic pe cîmpuri şi răsfrîngîndu-se în apele adînci şi tulburi ale văzduhului cutreierat de subţiratici nori. Se văd în zare, cînd pe dreapta, cînd pe mîna stingă, albe şi voioase aşezări rurale cu răscruci de drumuri largi şi sure şi cu acoperişuri bălane. Şi amiroase ascuţit în aer a pelin şi proaspătă otavă, dar, mai ales, se simte miroas îmbietor de gutui şi, tămîios, de poamă coaptă. E toamnă pe aceste meleaguri din a căror obîrşie a zvîcnit înţelept şi cuminte, moş Ion Roată, cei din veleatul Unirii, iar la ciclul agricol, omniprezent peste cuprinsuri, se adaugă întregitoare pe aci, cu specifica lor poezie oenologică, muncile culesului în podgoriile ce îmbracă intr-ales şi darnic aceste fertile cline şi aceste bătrîne meleaguri din sudul Moldovei, din părţile regiunii Galaţi. Trecem astfel printre mai tinere şi mai înalate plantaţii de viţă de vie în care sub pîlpîiri de soare care biruie şi rup aburirile leneşe ale văzduhului, se orînduiesc pe butuci şi stau căţăraţi pe întinse sîrme, ciorchini vrednic crescuţi şi din belşug împodobiţi, între care recunoaştem soiuri de ctonel şi de fetească, ca şi varietăţi de muscat de Hamburg, de pinot, de alegete, de napoleon şi de celelalte, şi deosebim în coşărci, în căruţe şi lădiţele din cutiile autocamioanelor, cum se vîrfuiesc, dădăciţi unii peste alţii, struguri din cei de masă. La Panciu ajungem intrînd pe o alee ce duce spre centru, cam înaintea amiezii. Dar n-avem prea mult răgaz să zăbovim aici, precum ni-i planul, la un rîvnit pahar de vorbă, din cel vechi, desigur, care, pe cîte aflăm, are, se zice, virtuţi de bun povăţuitor şi care e şi hîtru, in stare, cu harul şi cu ispita lui. (Continuare in pag. 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Vizita tovarăşului viitor Mov in ţara noastră In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia, au fost în zilele de 29 şi 30 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional Mureş- Autonomă Maghiară al P.C.R., precum şi de ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. V*/W*****^***V* Sîmbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă în cinstea tovarăşului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soţia, Nie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. MASA OFERITĂ DE TOVARĂȘUL MICHAE HRU Pag. a 3-a TEATRU - SPECTATOR— o rulaţi© cu multiple fațete Funcţionarul din întreprinderi DINCOLO DE HIRTIILE DE PE BIROU ANCHETĂ Aţi văzut, de bună seamă, o altiţă sau un peretar ţesut din fire de lînă, amîndouă minunîndu-vă prin motivele de inspiraţie purtate din generaţie în generaţie cu vigoarea şi prospeţimea creaţiei noastre folclorice. Incintat de farmecul lor, de parcă ai avea în faţă o poiană smălţuită în flori, nu se poate să nu te impresioneze profund privind şi ţesătura din care au ieşit altiţele şi peretarele, măiestria cu care se întreţes şi întrepătrund între ele sutele şi miile de fire. Este o îmbinare de fire, de o armonie desăvîrșită, în care fiecare fir își are rostul lui, din care lipsa oricărui fir s-ar observa, ar dăuna. — Ca într-un organism viu, în care fiecare părticică e necesară, ne spune Ioan Tufă, director al întreprinderii Industria bumbacului din București, fiecare om participă la realizarea producţiei, cei care alcătuiesc colectivul de muncă fiind legaţi între ei prin sute şi sute de relaţii îndreptate spre acelaşi scop : realizarea producţiei pe baza sarcinilor stabilite de partid prin planul de stat. — Eu, ne spune tovarăşa Zenovia Moisescu, funcţionară la serviciul personal, muncesc cu convingerea necesităţii şi importanţei activităţii ce depun, cunosc că la realizarea sarcinilor economice cel mai important lucru este ca muncitorul — elementul direct productiv — să aibă asigurate toate condiţiile de a munci cît mai bine şi cu folos. Iată pentru ce în fiecare lucrare de birou — fie că priveşte aprovizionarea cu materiale, fie că e vorba de calcularea drepturilor de concediu ale unui angajat din uzină — eu văd un mijloc ce contribuie la asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a muncii din atelierele şi secţiile întreprinderii. Această concepţie înaintată — expresie a interrelaţiilor tovărăşeşti, de colaborare, profund înţeleasă, a colectivului de muncă — născută şi dezvoltată în condiţiile organizării socialiste a întreprinderilor noastre, devine nu numai o puternică forţă mobilizatoare pentru munca fiecărui funcţionar din întreprindere. MARIANA MATEESCU B. SEBASTIAN (Continuare în pag. 4-a) Obirsia străvechiului dans al căluşarilor Prof. dr. PETRI GHIAŢĂ In articolul de azi, vom exemplifica cum se aplică interpretarea sociologică asupra materialului documentar şi opiniilor folcloriştilor, literaţilor şi istoricilor în problema îndelung dezbătută a obîrşiei dansului căluşăresc. După încununarea cu premiul întîi — în vara anului 1935 — a jocului nostru căluşăresc (însemnînd în istoria dansurilor populare consacrarea universală a frumuseţii jocului folcloric românesc), am întîlnit în luna octombrie a aceluiaşi an pe Nicolae Titulescu, ministru de externe al României în acea vreme, diplomatul de prestigiu mondial. Cum ştiam că fusese de faţă la competiţia internaţională a dansurilor folclorice de la Londra, l-am întrebat ce părere şi-a format despre strălucitul rezultat obţinut de căluşarii noştri. — Dragul meu — mi-a răspuns cu figura înseninată de zimbetu-i caracteristic — trebuie să-ţi spun că de puţine ori în viaţa mea am încercat o asemenea deplină satisfacţie ca cea prilejuită de căluşarii lui Stan Grigore din Pădureţii Argeşului. Ca român, m-am simţit mîndru de triumful jocului românesc, pentru că, aşa cum am declarat în repetate rînduri, distincţia nr. 1 în clasamentul întrecerii, acordată in unanimitate de juriu dansatorilor români, a însemnat o biruinţă cu mare răsunet în lumea întreagă. Nu-i nici o exagerare afirmind că a fost un adevărat eveniment mondial, înregistrat şi comentat în ziarele şi publicaţiile de specialitate din toate ţările. Căluşarilor ăstora şi vătafului lor (textual) trebuie (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAME Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi le urează noi succese în construirea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi pe mai departe în interesul ambelor noastre ţări, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre, cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, cele mai cordiale felicitări şi urări pentru sănătatea şi fericirea dv. personală, pentru prosperitatea poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Anul XXIII nr. 6185 duminică 1 X 1967 6 pagini 25 bani La Ploieşti Expoziţie de informare tehnico-economică Sîmbătă s-a deschis la Palatul culturii din Ploieşti o expoziţie de informare tehnico-economică, organizată din iniţiativa Comitetului regional Ploieşti al P.C.R. Numeroasele panouri, grafice şi machete ilustrează realizările principalelor ramuri economice din regiune şi perspectivele de dezvoltare. Este evidenţiată activitatea de cercetare ştiinţifică din institutele de specialitate şi din laboratoarele uzinale, ca şi activitatea practică desfăşurată pe linia reducerii cheltuielilor materiale, a îmbunătăţirii calităţii şi asimilării de noi produse. O mare parte din expoziţie este rezervată sectoarelor de foraj-extracţie, prelucrare şi chimizare a ţiţeiului, precum şi industriei constructoare de maşini—ramuri cu o mare pondere în regiune. Activitatea desfăşurată în aceste unităţi în direcţia organizării ştiinţifice a producţiei s-a concretizat la sfîrşitul celor trei trimestre ale acestui an în rentabilizarea tuturor produselor şi realizarea de agregate de foraj-extracţie, produse petroliere şi chimice cu caracteristici superioare, apreciate pe piața mondială.