Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)

1967-11-01 / nr. 6211

rlin rA­veinu­l «■(!(«««!*» Marţi după-amiază a ple­cat spre Moscova o delega­ţie a Comitetului organiza­toric al veteranilor din răz­boiul antifascist, condusă de general de armată Iacob Teclu, preşedintele Comi­tetului, care la invitaţia Comitetului sovietic al ve­teranilor de război va lua parte la manifestările con­sacrate semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. ★ Cu acelaşi prilej, la invi­taţia organizaţiei similare din Uniunea Sovietică a plecat la Moscova tovarăşul Constantin Mateescu, pre­şedintele CENTROCOOP. (Agerpres) Semicentenarul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Plecarea la Moscova a unei delegaţii a Comitetului Sosirea unei delegaţii a Asociaţiei organizatoric al veteranilor de prietenie sovieto-române în Capitală o delegaţie a Asociaţiei de prietenie so­vieto-române, condusă de Ivan Grigorovici Kovan­, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C. din R.S.S. Tadjică, care, la invitaţia Consiliu­lui general A.R.L.U.S., va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbătorirea semicente­narului Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. Din delegaţie fac parte H. Mu­­zafara, secretar al Comite­tului de partid din oraşul Samarkand, Eroul muncii socialiste M. I. Frolova, lu­crătoare în colhozul „Ma­xim Gorki“ din regiunea Moscova. A.I. Barmenkov, vicepreşedinte al Asocia­ţiei „Ziranie“ din R.S.F.S. Rusă, P.V. Manjosov, secre­tar al Comitetului de com­­somol al depoului de loco­motive din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, regiunea Voronej, şi Eroul muncii socialiste V.V. Ivanov, teh­nician principal la Uzinele de laminate din Leningrad. La sosire, în Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost salutaţi de acad. Iorgu Iordan, vicepreşe­dinte al Consiliului general A.R.L.U.S., Ion Savu, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comite­tului orăşenesc Bucureşti al P.C.R., Ion Moraru, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul Consiliului general ARLUS, Octav Livezeanu, vicepreşe­dinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, membru al Consiliului general ARLUS, de membri ai Consiliului general şi activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă I.S. Ilin, ministru consilier al ambasadei Uniunii So­vietice la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. ★ In aceeaşi zi, membrii de­legaţiei Asociaţiei de prie­tenie sovieto-române au făcut o vizită la Consiliul general A.R L.U.S., unde au avut convorbiri prieteneşti cu membri ai Biroului Con­siliului general A.R.L.U.S. După-amiază, oaspeţii so­vietici au vizitat Muzeul Satului. Spectacol omagial închinat lui Vladimir Ilici Lenin Teatrul „C.I. Nottara“ a prezentat marţi, cu prile­jul semicentenarului Re­voluţiei din Octombrie, un spectacol omagial închinat lui Vladimir Ilici Lenin. Scenariul, scris de Al Cip­­rian, care semnează şi re­gia, are la bază fragmente din poeme ale lui Maia­­kovski, din piesele „Fami­lia“, de I. Popov, „Pe malu­rile Nevei“ de I. Treniov, „în numele revoluţiei“ de M. Şatrov, „Omul cu arma“, „Orologiul Kremlinului“ şi „A treia. Patetica“ de N. Pogodin. Rolul lui Lenin este interpretat de actorul Vasile Niţulescu, iar cel al poetului Maiakovski de Mircea Anghelescu. Sce­nografia aparţine Lidiei Ra­dian. Spectacolul va fi prezen­tat zilnic, în sala Magheru, între 1 şi 5 noiembrie in­clusiv. (Agerpres) Un început bun pe calea rentabilizării (Urmare din pag. 1-a) să devenim o unitate ren­tabilă, că acest lucru de­pinde de calitatea muncii fiecărui şofer, a fiecărui mecanic ori lăcătuş, fie că lucrează el la sediul între­prinderii ori în cine ştie ce colţ îndepărtat de pădure. Acţiunea de rentabilizare a pornit aici de la discuţii aprinse în jurul preţului de cost. O analiză amănunţită a arătat că cele mai mari cheltuieli se fac pentru în­treţinerea şi reparaţia au­tovehiculelor, pentru carbu­ranţi, lubrifianţi şi cau­ciucuri. Deci aici trebuia să se acţioneze în primul rînd. Reducerea cu numai 0,05 lei a preţului de cost pe tonă-kilometru putea aduce întreprinderea pe calea rentabilizării. în pri­mele adunări ale grupelor sindicale, aceste fapte au fost aduse la cunoştinţa tu­turor salariaţilor, analizate, dezbătute. In paralel cu stimularea depăşirii planu­lui de transport, obiecti­vele întrecerii socialiste au fost axate pe calitatea re­paraţiilor, reducerea con­sumului de cauciucuri, carburanţi şi lubrifianţi. Dar oricît de mare ar fi elanul oamenilor, dacă nu ar fi susţinut cu măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, rezultatele ar fi minime. De aceea condu­cerea I.M.T.F., cu sprijinul comitetelor sindicatelor de la sectoare, a luat mai întîi măsuri de ridicare a pregă­tirii profesionale a tuturor salariaţilor, de la ajutorul de şofer pînă la inginer. Diferenţiat, pe specialităţi şi nivel de pregătire, meca­nicii, lăcătuşii şi chiar funcţionarii indirect pro­ductivi au fost atraşi la cursuri temeinic organizate. O dată cu ridicarea califi­cării au putut fi îmbună­tăţite normele, calitatea lu­crărilor şi, implicit, rapor­tul dintre personalul pro­ductiv şi cel auxiliar. In atelierele de reparaţii, deşi se lucrează în regie, s-a îm­bunătăţit norma de deser­vire, coborîndu-se numărul de mecanici sub numărul de 0,3 pe maşină, cît e pla­nificat. Conducerea între­prinderii şi comitetul sin­dicatului au stabilit că pre­miile să fie acordate numai acelor şoferi şi mecanici, care au înregistrat cei mai mari coeficienţi de utiliza­re a capacităţii maşinilor sau au executat reparaţii de cea mai bună calitate. Aceasta a avut un puternic efect stimulativ, ceea ce a dus la îmbunătăţirea indi­catorilor de exploatare a parcului, la creşterea par­cursului mediu zilnic. Este concludentă în acest sens depăşirea productivităţii fi­zice, faţă de anul de bază, cu 1.700 tone-kilometri/to­­ne-capacitate, fapt care a dus la reducerea cheltuieli­lor fixe cu 320.000 lei, la care dacă mai adăugăm re­ducerea de 685.000 lei la cheltuielile de întreţinere şi reparaţii, a consumului de benzină cu 110.000 litri, încărcarea mecanică a cir­ca 1 milion mc. de lemn, faptul că în 9 luni între­prinderea nu a plătit nici un fel de penalizări sau do­­bînzi, vom vedea de unde provin beneficiile. Este greu de stabilit acum care-i partea de contribu­ţie a unuia sau a altuia, fiindcă aproape că nu exis­tă salariat care să nu aibă partea sa de contribuţie. Totuşi, şoferi ca Anton Lupăescu, care a parcurs 230.000 km fără reparaţii capitale, ori Viorel Gorcea, de la sectorul Gura Humo­rului. Ion Onofrei, de la Rădăuţi, Aurel şi Ion Ban­­drabulă din Vatra Dornei, Petru Timiş, de la coloana Pojorîta, au cele mai mari merite. Important ni se pare şi faptul că întreg colectivul I.M.T.F. Gura Humorului este convins că tot ce a în­făptuit în acest an nu con­stituie decât începutul pe calea rentabilizării. Se are în vedere, în continuare, obţinerea unei stabilităţi mai mari a autovehicule­lor pe sectoare şi puncte de lucru, ridicarea calificării tuturor salariaţilor, pregă­tirea temeinică a maşini­lor pentru iarnă. De ase­menea, dacă bazele ar fi aprovizionate cu uleiurile prevăzute în normele de exploatare (în prezent se folosesc uleiuri scumpe), ar mai fi şi aici o sursă de reducere a cheltuielilor. Şi parcursul mediu zilnic poate creşte astfel ca pre­ţul de cost per tonă-kilo­metru să scadă şi mai mult. ...Se poate spune deci că I.M.T.F. Gura Humorului transportă acum lemnul pe un „drum rentabil“. Aces­ta e drumul organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, cale pe care uni­tatea a devenit rentabilă şi care îi va asigura, şi pe viitor, o eficienţă economi­că sporită. Toamna la Slănic-Moldova Foto : AL. SATMARI Sosirea cosmonautului Pavel Romanovici Popovici Marţi seara a sosit în Capitală cosmonautul so­vietic Pavel Romanovici Popovici, împreună cu so­ţia, care la invitaţia Con­siliului General A.R.L.U.S. şi a C.C. al U.T.C. va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbătorirea semicentena­rului Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau de faţă ge­­neral-locotenent Ion Co­­man, adjunct al ministru­lui forţelor armate, Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, mem­bru în Biroul Consiliului­­General A.R.L.U.S., Vasile Nicolcioiu, secretar al C.C. al U.T.C., prof. dr. docent Călin Popovici, secretarul Comisiei de astronautică a Academiei, Elena Poparad, vicepreşedinte al Consiliu­lui Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniu­nii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) „UCRAINA SOVIETICA IN 1967“ In cadrul acţiunilor con­sacrate sărbătoririi semi­centenarului Marii Revo­luţii Socialiste din Octom­brie, la Casa prieteniei ro­mâno—sovietice din Bra­şov s-a deschis o expoziţie fotografică intitulată „U­­craina sovietică în 1967“. (Coresp. „Munca") Tehnica menajeră (Urmare din pag. 1-a) ori să umblăm cu ea de parcă ar fi un bibelou de Saxa ?* Alexandru Tran­dafir, responsabilul maga­zinului cu autoservire nr. 93 din Constanţa, ne-a ară­tat un „cimitir" de rîşniţe de cafea din plastic, sosite gata sparte de la depozitul cu ridicata. Producător: I.O.L. Reşiţa. Eforturile de asimilare a noutăţilor din tehnica me­najeră mondială sunt re­duse. Specialiştii noştri în articole de uz casnic, din cercetare, proiectare şi in­dustrie se ocupă mai mult de înlocuirea lemnului cu plasticul, de îmbunătăţirea finisajului şi mai puţin de funcţionalitatea şi de diver­sificarea sortimentelor. „Acum doi ani, ne relata Richard Marton, directo­rul întreprinderii comer­ciale de articole metalo­­chimice din Constanţa , am vizitat la Bucureşti o expoziţie cu mostre de teh­nică menajeră evoluată din Franţa, Japonia, Italia şi alte ţări. De atunci, am tot aşteptat să ni se ofere de către industrie măcar cîteva produse similare realizate într-o concepţie tehnică proprie." Aurel Ilea, directorul Di­recţiei comerciale Cluj, ne-a povestit că a adus a­­nul trecut din Franţa doi roboţi casnici, efectuînd fiecare 15 operaţii : fră­­mîntau cocă, băteau ouă, storceau lămîi, curăţau şi tocau ceapă, rîşneau cafea şi piper, spălau sticle şi borcane etc. Robotul lucra rapid, autonom, pus la priză şi avea dimensiuni reduse, cît să-l cuprinzi în palme. Directorul Ilea a predat aceste două piese Camerei de comerţ şi nu mai ştie de soarta lor, ca şi alţi specialişti ai noştri care aduc mostre de peste hotare. Pe unde or fi oare studiate performanţele a­­cestor aparate ? Aflăm că u­­nele s-au stabilit la „Meta­­loglobus" din Bucureşti, iar altele la o întreprindere a industriei locale din Timi­şoara. Zeci de articole de uz casnic stau cu anii în faza de studiu şi asimilare la întreprinderi producătoare şi la direcţiile generale din M.I.U., M.I.Ch., M.I.C.M. Patru ani împlineşte de cînd stă la porţile fabricaţiei ma­şina complexă de spălat, stors şi uscat rufe. Oare spe­cialiştii şi comisiile de omo­logare ale unor asemenea produse elaborează cumva, o dată cu ele şi vreun nou sis­tem filozofic ? Pentru anul 1968, ni se promit, după spusele di­rectorului tehnic din M.I.U. Gheorghe Albiţa, un ro­bot... manual de bucătărie, care va toca carne, va mă­­cina nuci şi piper, un spă­lător manual de mozaic, care va scuti gospodina să stea aplecată cu mîinile în apă, o oală de fiert sub pre­siune. Atît. Mai mult nu facem deocamdată pentru că soluţiile tehnice găsite după... ani de studiu, indică preţuri de cost neconvena­bile cumpărătorilor. Tendinţe de evazionism în producţia curentă a ar­ticolelor de uz casnic s-au manifestat şi la o serie de întreprinderi ca „Ambalaje lemn" şi Metalurgia din Bucureşti, „11 Iunie" din Galaţi, I.R.I.L. din Curtea de Argeş, neonorîndu-şi cantităţile şi sortimentele contractate. Oraşul Constanţa, ca să luăm un singur exemplu, nu va primi­­„mulţumită" acestei atitudini 63 000 de bucăţi din 300 de articole de menaj, căutate zilnic de gospodine , cuţite de bucă­tărie, dopuri de plută, prize duble, fişe triple, perii de scînduri, de haine, foarfeci de broderie, cleşti­rpici, la­căte, rulouri pentru per­dele, cîrlige de rufe, ma­şini de tocat carne, piuliţe, funduri de lemn, ciuperci de ţesut ciorapi, pahare şi farfurii la bucată etc. Producătorii acestor arti­cole se spală pe mîini ca Pilat din Pont nemaibine­­voind să le realizeze nici măcar în cantităţile şi sorti­mentele contractate cu reprezentanţii comerţului. Au descoperit subit că pro­ducţia mărunţişurilor este mai puţin rentabilă. Şi a­­tunci, în loc de ciuperci de lemn fac mobilă mare, în loc de piuliţe, cazane ş.a.m.d. Desigur, fiecare întreprin­dere trebuie să se gospo­dărească financiar astfel încît să-şi asigure o renta­bilitate cît mai mare. In­dustria producătoare de ar­ticole de uz casnic, atît cea republicană, cît mai ales cea locală şi cooperaţia meşteşugărească, nu pot a­­bandona totuşi satisfacerea nevoilor cumpărătorilor. Ar fi împotriva raţiunii econo­mice de a se lăsa spaţii neacoperite în zona cererii şi consumului. Aşa cum subliniază pro­iectul de Directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfec­ţionarea conducerii şi pla­nificării economiei naţio­nale, se impune evident necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor între întreprinde­rile comerciale şi cele in­dustriale, simplificarea me­todologiei de planificare a producţiei bunurilor de consum şi a comerţului. Inventivitatea, lucrul de calitate, ce caracterizează atîtea domenii ale indus­triei noastre, trebuie să se manifeste şi în creaţia şi producţia articolelor de uz casnic şi gospodăresc, redînd astfel femeii o parte din timpul consumat zilnic cu treburile menajere. Pentru restabilirea drepturilor demo­cratice în Indonezia Telegrame de protest In telegramele adresate generalului Suharto, preşe­dintele interimar al Republicii Indonezia. Uniunea sin­dicatelor din întreprinderile industriei miniere şi ener­giei electrice, Uniunea sindicatelor din unităţile sanitare. Consiliul regional Oltenia al U.G.S.R. şi Consiliul local Timişoara al U.G.S.R. condamnă acţiunile teroriste, inu­mane la care sînt supuşi militanţii progresişti, demo­craţii şi activiştii sindicali indonezieni şi cer cu hotărîre încetarea prigoanei antipopulare, restabilirea şi respec­tarea drepturilor democratice şi libertăţilor sindicale în Indonezia. Mitingul de la Cluj CLUJ.­­ Marţi după amiază, la Casa de cultură a studenţilor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Cluj s-a adunat, într-ur­ impre­sionant miting un mare nu­măr de tineri din institu­tele de învăţămînt superior, şcolile, instituţiile şi între­prinderile oraşului, pentru a protesta împotriva perse­cuţiilor la care sînt supuse forţele progresiste şi demo­cratice din Indonezia. Mitingul a fost deschis de Aurel Stoica, preşedintele Consiliului Uniunii asoci­aţiilor studenţilor din cen­trul universitar Cluj. A luat apoi cuvîntul Gheor­ghe Ardeleanu, prim-secre­­tar al Comitetului orăşe­nesc al U.T.C., care, în nu­mele uteciştilor din Cluj, şi-a exprimat , solidaritatea cu lupta patrioţilor indone­zieni pentru libertate, de­mocraţie, pace şi progres social. „Ştirile privind teroa­rea antidemocratică dez­lănţuită în Indonezia stîr­­nesc o profundă îngrijora­re şi o indignare legitimă, a spus vorbitorul. Lideri ai organizaţiilor de tineret şi de studenţi, sindicate şi de femei, membri de rînd at­oli simpatizanţi sînt arun­caţi în închisori sau lagăre de concentrare. Unindu-ne protestul cu cel al tuturor celor ce luptă pentru drep­tate, omenie şi progres, în­fierăm cu indignare valul de represiuni antidemocra­tice şi antipopulare şi ce­rem cu hotărîre salvarea vieţii patrioţilor indonezi­eni, respectarea libertăţi­lor democratice din Indo­nezia". Olimpia Radu, studentă la Facultatea de filologie a Universităţii „Babeş-Bo­­lyai“, şi Florin Potra, elev la Liceul „Nicolae Bălces­­cu“ au dat glas protestului tineretului clujean împotri­va represiunilor la care sunt supuse forţele progresiste din Indonezia. Participanţii la miting au adresat preşedintelui inte­rimar al Republicii Indone­zia, generalul Suharto, o moţiune de protest prin care se cere restabilirea li­bertăţilor democratice în Indonezia, încetarea grab­nică a terorii și represalii­lor împotriva celor mai buni fii ai poporului indo­nezian. Marţi la amiază a sosit în Capitală ministrul econo­miei şi comerţului exterior al R.A.U., Hassan Abbas Zaki, pentru a participa la lucrările celei de-a III-a sesiuni a Comisiei Mixte guvernamentale. Oaspetele este însoţit de Hussein Kha­­led Hamdi, subsecretar de stat la acest minister, pre­cum şi de consilieri şi ex­perţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Ilie Voicu, adjunct al ministru­lui, funcţionari superiori din acest minister. Au fost de faţă Mohamed Fahmy Hamad, ambasa­dorul R.A.U. La Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, la Ministerul Comerţului Ex­terior a fost semnat marţi Protocolul privind schim­burile de mărfuri pe anul 1968 între România şi Ghana. Potrivit acestuia, ţara noastră va exporta în Gha­na diverse instalaţii şi echipamente industriale, maşini-arrelte, anvelope, produse chimice, ţesături­­textile, etc. şi va importa cacao, cafea, lemn exotic, şi alte produse. Protocolul a fost semnat de Gheorghe Cioară, minis­trul comerţului exterior, şi de Ayeh Francisco Ribeiro, ministrul comerțului al Ghanei. COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în Finlanda La invitaţia Partidului Comunist Finlandez o de­legaţie a Partidului Co­munist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodna­­raş, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al Comite­tului Central al Partidu­lui Comunist Român, a fă­cut o vizită in Finlanda în perioada 23—31 octombrie 1967. Din delegaţie au mai făcut parte tovarăşii Du­mitru Coliu, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ilie Rădulescu, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., ,Nicu Bujor, şef de sector­­ la Secţia interna­ţională a C.C. al P.C.R. In timpul şederii sale în Finlanda, delegaţia a luat cunoştinţă de activitatea organizaţiilor Partidului Comunist Finlandez din oraşele Helsinki, Oulu şi Rovaniemi, a vizitat în­treprinderi industriale, de construcţii, instituţii de învăţămînt, precum şi uni­tăţi comerciale coopera­tiste. Delegaţia a făcut o vizi­tă la Parlamentul finlan­dez, unde a fost primită de preşedintele Parlamentu­lui, Johannes Virolainen, şi de vicepreşedinţii Par­lamentului, Veikko Kok­­kola şi Paavo Ailio. De asemenea, delegaţia a făcut o vizită la Uniunea Democrată a poporului fin­landez, s-a întîlnit cu con­ducerea şi reprezentanţii Uniunii în parlament şi in guvernul finlandez. Delegaţia Partidului Co­munist Român a avut în­­tîlniri şi convorbiri la Co­mitetul Central al Parti­dului Comunist Finlan­dez cu tovarăşii Viile Pessi, secretar general al C. C. al P. C. Finlandez, Aarne Saarinen, preşedin­tele C.C. al P.C.F., Martti Malmberg şi Anna-Liisa Hyvonen, membri ai Bi­roului Politic al C.C. al P.C.F., Erkki Kivimaki, Lars Junttila şi Olavi Poi­­kolainen, şefi de secţie la C.C. al P.C.F. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească, delegaţia P.C.R. a informat pe reprezentan­ţii P. C. Finlandez a­­supra realizărilor con­strucţiei socialiste din Ro­mânia şi asupra sarcinilor centrale actuale ale Parti­dului Comunist Român, a activităţii poporului ro­mân în vederea dezvoltă­rii orînduirii socialiste, a progresului în toate do­meniile vieţii sociale. Par­tea finlandeză a exprimat aprecierea Partidului Co­munist Finlandez faţă de realizările obţinute în construcţia socialistă din România, faţă de lupta pe care P.C.R. o duce pentru triumful cauzei socialismu­lui şi păcii în lume. Delegaţia P.C.R. a in­format delegaţia română asupra situaţiei politice din Finlanda şi asupra muncii şi sarcinilor ac­tuale ale P.C.R. Delegaţia P.C.R. a ex­primat şi cu acest prilej sentimentele de solidari­tate internaţionalistă pe care comuniştii, oamenii muncii din România le nutresc faţă de clasa mun­citoare şi ceilalţi oameni ai muncii din Finlanda, faţă de lupta Partidului Comunist Finlandez pen­tru cauza poporului său, a socialismului şi păcii. In cursul convorbirilor, reprezentanţii celor două partide au abordat un cerc larg de probleme ale situaţiei Internaţionale ace’­tuale şi au relevat identi­tatea părerilor şi aprecieri­lor cu privire la trăsăturile esenţiale ale dezvoltării lumii în epoca contempo­rană, epocă deschisă de Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie, al că­rei semicentenar este marcat de întreaga omeni­re progresistă. Ei au sub­liniat marea importanţă pe care o are creşterea for­ţelor socialismului, a miş­cărilor antiimperialiste, de eliberare naţională şi so­cială, a luptei pentru apă­rarea păcii. Totodată, ambele parti­de au subliniat în mod de­osebit pericolul ce-l repre­zintă pentru pacea mon­dială tendinţele agresive in curs de accentuare ale cercurilor imperialiste, în primul rînd ale imperia­lismului american, care se amestecă în treburile in­terne ale altor ţări şi po­poare, recurge la complo­turi şi atentate, încurajea­ză forţele reacţionare de pretutindeni. Relevînd ne­cesitatea intensificării e­­forturilor pentru apărarea păcii şi dezvoltarea cola­borării între toate popoa­rele, cele două delegaţii au subliniat importanţa ex­cepţională pe care o are unirea tuturor forţelor antiimperialiste şi şi-au exprimat convingerea că acţionînd strîns unite, a­­cestea vor putea să zădăr­nicească atacurile îndrep­tate împotriva indepen­denţei popoarelor şi să îm­piedice izbucnirea unui nou război mondial. P.C.R. şi P.C.F. îşi re­afirmă solidaritatea depli­nă cu cauza poporului vietnamez, condamnă cu hotărîre războiul agresiv purtat de S.U.A. împotriva poporului vietnamez şi cer încetarea bombarda­mentelor asupra R.D. Viet­nam, curmarea agresiunii, respectarea dreptului po­porului vietnamez de a hotărî singur asupra des­tinelor patriei sale. Cele două partide îşi exprimă, şi cu acest pri­lej, solidaritatea deplină cu lupta popoarelor din Asia, Africa şi America Latină, pentru libertatea şi independenţa lor naţio­nală, împotriva imperia­lismului. Ambele partide şi-au reafirmat solidarita­tea lor cu Partidul Comu­nist din Grecia, precum şi cu toate forţele progre­siste şi democratice din a­­ceastă ţară. Făcînd un schimb de pă­reri cu privire la eveni­mentele din Orientul A­­propiat, cele două delega­ţii au subliniat că şi pro­blemele litigioase din a­­ceastă zonă a lumii tre­buie rezolvate pe calea tratativelor, în mod paşnic, prin a recunoaşte şi a a­­sigura independenţa fie­cărui stat din această re­giune, prin a împiedica a­­mestecul din exterior şi prin a garanta dreptul po­poarelor de a hotărî sin­gure treburile lor. Ele s-au pronunţat pentru retrage­rea trupelor Izrael­ului de pe teritoriile ocupate, pen­tru încetarea oricăror ac­ţiuni care ar agrava mai mult situaţia existentă. In timpul discuţiilor, re­prezentanţii celor două partide au acordat o aten­ţie deosebită problemelor securităţii europene. P.C.R. şi P.C.F. se pronunţă pen­tru crearea unui climat de securitate europeană, ba­zat pe principiile coexis­tenţei paşnice a ţărilor cu sisteme sociale diferite, ale respectării indepen­denţei, suveranităţii şi dreptului fiecărui popor de a hotărî asupra destine­lor sale, pe recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor postbelice, a existenţei ce­lor două state germane : Republica Democrată Ger­mană şi Republica Federa­lă a Germaniei. S-a sub­liniat că cele două partide vor sprijini toate iniţiati­vele şi tendinţele care ur­măresc destinderea încor­dării, dezvoltarea colabo­rării între state — premise importante ale asigurării securităţii şi păcii în Eu­­ropa. De importanţă deo­sebită ar fi lichidarea bazelor militare de pe teri­toriile altor state, desfiinţa­rea blocurilor militare, cre­area unor zone denuclea­­rizate în Europa. Delegaţiile au acordat, de asemenea, o atenţie de­osebită problemelor miş­cării comuniste internaţio­nale. Ele au subliniat că în actuala situaţie se im­pune în mod imperios în­tărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale , pe baza internaţionalismului miş­cării muncitoreşti, a in­dependenţei, egalităţii, ne­amestecului în treburile interne şi respectului re­ciproc, precum şi unirea tuturor forţelor In lupta împotriva politicii agresi­ve a imperialismului, pen­tru pace şi progres social. In acest scop, P.C.R. şi P.C.F. consideră utilă lăr­girea contactelor şi schim­burilor de păreri bi şi mul­tilaterale Intre partidele frăţeşti. Reprezentanţii Partidu­lui Comunist Român şi ai Partidului Comunist Fin­landez şi-au exprimat ho­­tărîrea de a acţiona pen­tru dezvoltarea pe mai de­parte a relaţiilor multilate­rale dintre România şi Finlanda cu convingerea că lărgirea colaborării e­­conomice, a comerţului şi a schimburilor culturale, bazate pe avantajul reci­proc, ca şi lărgirea con­tactelor dintre diferitele organizaţii sociale cores­pund intereselor ambelor popoare. Delegaţiile celor două partide şi-au exprimat sa­tisfacţia pentru relaţiile tovărăşeşti de stimă şi res­pect reciproc care s-au sta­tornicit între Partidul Co­munist Român şi Partidul Comunist Finlandez — re­laţii care şi-au găsit ex­presia în vizita efectuată anul trecut în România de delegaţia P. C. Finlandez şi în actuala vizită a de­legaţiei P. C. Român în Finlanda. P.C.R. şi P.C.F. s-au pronunţat pentru dezvoltarea continuă a a­­cestor relaţii în spiritul internaţionalismului miş­cării muncitoreşti, în in­teresul celor două parti­de, al cauzei socialismului, unităţii şi solidarităţii co­muniştilor de pretutindeni. întoarcerea din Finlanda a delegaţiei C.C. al P.C.R. Marţi seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia Comi­tetului Central al Partidu­lui Comunist Român, con­dusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care a făcut o vi­zită în Finlanda, la invita­ţia Comitetului Central al Partidului Comunist Fin­landez. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Colegiului Central de partid, Ilie Rădulescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la Secţia internaţională a C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Mihai Gere, de membri ai C.C. al P.C.R„ de activişti de partid. La plecarea din Helsinki, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Aare Saarinen, preşedintele C.C. al P.C­­Finlandez, M. Malmberg şi O. Laine, membri ai Bi­roului Politic al C.C. al P C. Finlandez, O. Poikolainen, şeful Secţiei internaţionale a C.C. al P.C. Finlandez. Au fost de față N. Vancea, am­basadorul României la Hel­sinki, membri ai ambasa­dei. GUTUILE (Urmare din pag. 1-a) lez acest imperativ cu ceea ce-mi spusese, numai cu o seară înainte, Dumi­tru Maftei, de la Centrul de librării şi difuzarea presei din Tulcea : într-o lună, media vînzărilor de carte, se ridică la circa 100 000 de lei N-am ter­men de comparaţie cu tre­cutul ; am aflat însă că pentru toată Delta nu era decit o „librărie“ — nu vindea cărţi ci produse de papetărie. îmi spune despre cunos­cuţii care şi-au luat apa­rate de radio, despre cam cît s-a cîştigat „la scrum­bie“ („II ştii pe Petre Ar­ion — fiecare din brigada lui a câştigat câte 15 000 de lei pe sezonul pescuitului scrumbiei...“), despre... Dunărea ne leagănă. Din loc în loc, populaţia din stufărişuri intră în alarmă din pricina noastră, a in­truşilor ce tulbură liniştea. — Colo ! — îmi face un semn deasupra unor săl­­cieturi O pasăre albă, cioc roşu, tivit cu negru, se leagănă pe o creangă mult coborî­­tă pe apă. Pîndeşte. Brusc, cade — fulger feroce — dar graţios — spre cine ştie ce peştişor neatent. — E de departe Califar de la cercul polar. Rămîne peste iarnă... II privesc cum îşi scutu­ră penele îmbrobonate de apă. Rămîne lucios. Mul­ţumit. Atent, pregătit pen­tru un nou atac. Crud. Dar trebuie să trăiască. Şi pare atît de inocent în haina lui albă... Gîrliţele leagă broderii prin stufărişurile arămite. Pe grinduri, gutui. Globuri de aur — sori vegetali. E microanotimpul lor. Par-a fum şi rămas bun de la vară. Bucurie calmă a îm­plinirii vegetale.

Next