Munca, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 6211-6236)
1967-11-01 / nr. 6211
rlin rAveinul «■(!(«««!*» Marţi după-amiază a plecat spre Moscova o delegaţie a Comitetului organizatoric al veteranilor din războiul antifascist, condusă de general de armată Iacob Teclu, preşedintele Comitetului, care la invitaţia Comitetului sovietic al veteranilor de război va lua parte la manifestările consacrate semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. ★ Cu acelaşi prilej, la invitaţia organizaţiei similare din Uniunea Sovietică a plecat la Moscova tovarăşul Constantin Mateescu, preşedintele CENTROCOOP. (Agerpres) Semicentenarul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Plecarea la Moscova a unei delegaţii a Comitetului Sosirea unei delegaţii a Asociaţiei organizatoric al veteranilor de prietenie sovieto-române în Capitală o delegaţie a Asociaţiei de prietenie sovieto-române, condusă de Ivan Grigorovici Kovan, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C. din R.S.S. Tadjică, care, la invitaţia Consiliului general A.R.L.U.S., va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Din delegaţie fac parte H. Muzafara, secretar al Comitetului de partid din oraşul Samarkand, Eroul muncii socialiste M. I. Frolova, lucrătoare în colhozul „Maxim Gorki“ din regiunea Moscova. A.I. Barmenkov, vicepreşedinte al Asociaţiei „Ziranie“ din R.S.F.S. Rusă, P.V. Manjosov, secretar al Comitetului de comsomol al depoului de locomotive din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, regiunea Voronej, şi Eroul muncii socialiste V.V. Ivanov, tehnician principal la Uzinele de laminate din Leningrad. La sosire, în Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost salutaţi de acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Consiliului general A.R.L.U.S., Ion Savu, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R., Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul Consiliului general ARLUS, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, membru al Consiliului general ARLUS, de membri ai Consiliului general şi activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă I.S. Ilin, ministru consilier al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi alţi membri ai ambasadei. ★ In aceeaşi zi, membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-române au făcut o vizită la Consiliul general A.R L.U.S., unde au avut convorbiri prieteneşti cu membri ai Biroului Consiliului general A.R.L.U.S. După-amiază, oaspeţii sovietici au vizitat Muzeul Satului. Spectacol omagial închinat lui Vladimir Ilici Lenin Teatrul „C.I. Nottara“ a prezentat marţi, cu prilejul semicentenarului Revoluţiei din Octombrie, un spectacol omagial închinat lui Vladimir Ilici Lenin. Scenariul, scris de Al Ciprian, care semnează şi regia, are la bază fragmente din poeme ale lui Maiakovski, din piesele „Familia“, de I. Popov, „Pe malurile Nevei“ de I. Treniov, „în numele revoluţiei“ de M. Şatrov, „Omul cu arma“, „Orologiul Kremlinului“ şi „A treia. Patetica“ de N. Pogodin. Rolul lui Lenin este interpretat de actorul Vasile Niţulescu, iar cel al poetului Maiakovski de Mircea Anghelescu. Scenografia aparţine Lidiei Radian. Spectacolul va fi prezentat zilnic, în sala Magheru, între 1 şi 5 noiembrie inclusiv. (Agerpres) Un început bun pe calea rentabilizării (Urmare din pag. 1-a) să devenim o unitate rentabilă, că acest lucru depinde de calitatea muncii fiecărui şofer, a fiecărui mecanic ori lăcătuş, fie că lucrează el la sediul întreprinderii ori în cine ştie ce colţ îndepărtat de pădure. Acţiunea de rentabilizare a pornit aici de la discuţii aprinse în jurul preţului de cost. O analiză amănunţită a arătat că cele mai mari cheltuieli se fac pentru întreţinerea şi reparaţia autovehiculelor, pentru carburanţi, lubrifianţi şi cauciucuri. Deci aici trebuia să se acţioneze în primul rînd. Reducerea cu numai 0,05 lei a preţului de cost pe tonă-kilometru putea aduce întreprinderea pe calea rentabilizării. în primele adunări ale grupelor sindicale, aceste fapte au fost aduse la cunoştinţa tuturor salariaţilor, analizate, dezbătute. In paralel cu stimularea depăşirii planului de transport, obiectivele întrecerii socialiste au fost axate pe calitatea reparaţiilor, reducerea consumului de cauciucuri, carburanţi şi lubrifianţi. Dar oricît de mare ar fi elanul oamenilor, dacă nu ar fi susţinut cu măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, rezultatele ar fi minime. De aceea conducerea I.M.T.F., cu sprijinul comitetelor sindicatelor de la sectoare, a luat mai întîi măsuri de ridicare a pregătirii profesionale a tuturor salariaţilor, de la ajutorul de şofer pînă la inginer. Diferenţiat, pe specialităţi şi nivel de pregătire, mecanicii, lăcătuşii şi chiar funcţionarii indirect productivi au fost atraşi la cursuri temeinic organizate. O dată cu ridicarea calificării au putut fi îmbunătăţite normele, calitatea lucrărilor şi, implicit, raportul dintre personalul productiv şi cel auxiliar. In atelierele de reparaţii, deşi se lucrează în regie, s-a îmbunătăţit norma de deservire, coborîndu-se numărul de mecanici sub numărul de 0,3 pe maşină, cît e planificat. Conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului au stabilit că premiile să fie acordate numai acelor şoferi şi mecanici, care au înregistrat cei mai mari coeficienţi de utilizare a capacităţii maşinilor sau au executat reparaţii de cea mai bună calitate. Aceasta a avut un puternic efect stimulativ, ceea ce a dus la îmbunătăţirea indicatorilor de exploatare a parcului, la creşterea parcursului mediu zilnic. Este concludentă în acest sens depăşirea productivităţii fizice, faţă de anul de bază, cu 1.700 tone-kilometri/tone-capacitate, fapt care a dus la reducerea cheltuielilor fixe cu 320.000 lei, la care dacă mai adăugăm reducerea de 685.000 lei la cheltuielile de întreţinere şi reparaţii, a consumului de benzină cu 110.000 litri, încărcarea mecanică a circa 1 milion mc. de lemn, faptul că în 9 luni întreprinderea nu a plătit nici un fel de penalizări sau dobînzi, vom vedea de unde provin beneficiile. Este greu de stabilit acum care-i partea de contribuţie a unuia sau a altuia, fiindcă aproape că nu există salariat care să nu aibă partea sa de contribuţie. Totuşi, şoferi ca Anton Lupăescu, care a parcurs 230.000 km fără reparaţii capitale, ori Viorel Gorcea, de la sectorul Gura Humorului. Ion Onofrei, de la Rădăuţi, Aurel şi Ion Bandrabulă din Vatra Dornei, Petru Timiş, de la coloana Pojorîta, au cele mai mari merite. Important ni se pare şi faptul că întreg colectivul I.M.T.F. Gura Humorului este convins că tot ce a înfăptuit în acest an nu constituie decât începutul pe calea rentabilizării. Se are în vedere, în continuare, obţinerea unei stabilităţi mai mari a autovehiculelor pe sectoare şi puncte de lucru, ridicarea calificării tuturor salariaţilor, pregătirea temeinică a maşinilor pentru iarnă. De asemenea, dacă bazele ar fi aprovizionate cu uleiurile prevăzute în normele de exploatare (în prezent se folosesc uleiuri scumpe), ar mai fi şi aici o sursă de reducere a cheltuielilor. Şi parcursul mediu zilnic poate creşte astfel ca preţul de cost per tonă-kilometru să scadă şi mai mult. ...Se poate spune deci că I.M.T.F. Gura Humorului transportă acum lemnul pe un „drum rentabil“. Acesta e drumul organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, cale pe care unitatea a devenit rentabilă şi care îi va asigura, şi pe viitor, o eficienţă economică sporită. Toamna la Slănic-Moldova Foto : AL. SATMARI Sosirea cosmonautului Pavel Romanovici Popovici Marţi seara a sosit în Capitală cosmonautul sovietic Pavel Romanovici Popovici, împreună cu soţia, care la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S. şi a C.C. al U.T.C. va lua parte la manifestările din ţara noastră prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau de faţă general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul ConsiliuluiGeneral A.R.L.U.S., Vasile Nicolcioiu, secretar al C.C. al U.T.C., prof. dr. docent Călin Popovici, secretarul Comisiei de astronautică a Academiei, Elena Poparad, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) „UCRAINA SOVIETICA IN 1967“ In cadrul acţiunilor consacrate sărbătoririi semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, la Casa prieteniei româno—sovietice din Braşov s-a deschis o expoziţie fotografică intitulată „Ucraina sovietică în 1967“. (Coresp. „Munca") Tehnica menajeră (Urmare din pag. 1-a) ori să umblăm cu ea de parcă ar fi un bibelou de Saxa ?* Alexandru Trandafir, responsabilul magazinului cu autoservire nr. 93 din Constanţa, ne-a arătat un „cimitir" de rîşniţe de cafea din plastic, sosite gata sparte de la depozitul cu ridicata. Producător: I.O.L. Reşiţa. Eforturile de asimilare a noutăţilor din tehnica menajeră mondială sunt reduse. Specialiştii noştri în articole de uz casnic, din cercetare, proiectare şi industrie se ocupă mai mult de înlocuirea lemnului cu plasticul, de îmbunătăţirea finisajului şi mai puţin de funcţionalitatea şi de diversificarea sortimentelor. „Acum doi ani, ne relata Richard Marton, directorul întreprinderii comerciale de articole metalochimice din Constanţa , am vizitat la Bucureşti o expoziţie cu mostre de tehnică menajeră evoluată din Franţa, Japonia, Italia şi alte ţări. De atunci, am tot aşteptat să ni se ofere de către industrie măcar cîteva produse similare realizate într-o concepţie tehnică proprie." Aurel Ilea, directorul Direcţiei comerciale Cluj, ne-a povestit că a adus anul trecut din Franţa doi roboţi casnici, efectuînd fiecare 15 operaţii : frămîntau cocă, băteau ouă, storceau lămîi, curăţau şi tocau ceapă, rîşneau cafea şi piper, spălau sticle şi borcane etc. Robotul lucra rapid, autonom, pus la priză şi avea dimensiuni reduse, cît să-l cuprinzi în palme. Directorul Ilea a predat aceste două piese Camerei de comerţ şi nu mai ştie de soarta lor, ca şi alţi specialişti ai noştri care aduc mostre de peste hotare. Pe unde or fi oare studiate performanţele acestor aparate ? Aflăm că unele s-au stabilit la „Metaloglobus" din Bucureşti, iar altele la o întreprindere a industriei locale din Timişoara. Zeci de articole de uz casnic stau cu anii în faza de studiu şi asimilare la întreprinderi producătoare şi la direcţiile generale din M.I.U., M.I.Ch., M.I.C.M. Patru ani împlineşte de cînd stă la porţile fabricaţiei maşina complexă de spălat, stors şi uscat rufe. Oare specialiştii şi comisiile de omologare ale unor asemenea produse elaborează cumva, o dată cu ele şi vreun nou sistem filozofic ? Pentru anul 1968, ni se promit, după spusele directorului tehnic din M.I.U. Gheorghe Albiţa, un robot... manual de bucătărie, care va toca carne, va măcina nuci şi piper, un spălător manual de mozaic, care va scuti gospodina să stea aplecată cu mîinile în apă, o oală de fiert sub presiune. Atît. Mai mult nu facem deocamdată pentru că soluţiile tehnice găsite după... ani de studiu, indică preţuri de cost neconvenabile cumpărătorilor. Tendinţe de evazionism în producţia curentă a articolelor de uz casnic s-au manifestat şi la o serie de întreprinderi ca „Ambalaje lemn" şi Metalurgia din Bucureşti, „11 Iunie" din Galaţi, I.R.I.L. din Curtea de Argeş, neonorîndu-şi cantităţile şi sortimentele contractate. Oraşul Constanţa, ca să luăm un singur exemplu, nu va primi„mulţumită" acestei atitudini 63 000 de bucăţi din 300 de articole de menaj, căutate zilnic de gospodine , cuţite de bucătărie, dopuri de plută, prize duble, fişe triple, perii de scînduri, de haine, foarfeci de broderie, cleştirpici, lacăte, rulouri pentru perdele, cîrlige de rufe, maşini de tocat carne, piuliţe, funduri de lemn, ciuperci de ţesut ciorapi, pahare şi farfurii la bucată etc. Producătorii acestor articole se spală pe mîini ca Pilat din Pont nemaibinevoind să le realizeze nici măcar în cantităţile şi sortimentele contractate cu reprezentanţii comerţului. Au descoperit subit că producţia mărunţişurilor este mai puţin rentabilă. Şi atunci, în loc de ciuperci de lemn fac mobilă mare, în loc de piuliţe, cazane ş.a.m.d. Desigur, fiecare întreprindere trebuie să se gospodărească financiar astfel încît să-şi asigure o rentabilitate cît mai mare. Industria producătoare de articole de uz casnic, atît cea republicană, cît mai ales cea locală şi cooperaţia meşteşugărească, nu pot abandona totuşi satisfacerea nevoilor cumpărătorilor. Ar fi împotriva raţiunii economice de a se lăsa spaţii neacoperite în zona cererii şi consumului. Aşa cum subliniază proiectul de Directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, se impune evident necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor între întreprinderile comerciale şi cele industriale, simplificarea metodologiei de planificare a producţiei bunurilor de consum şi a comerţului. Inventivitatea, lucrul de calitate, ce caracterizează atîtea domenii ale industriei noastre, trebuie să se manifeste şi în creaţia şi producţia articolelor de uz casnic şi gospodăresc, redînd astfel femeii o parte din timpul consumat zilnic cu treburile menajere. Pentru restabilirea drepturilor democratice în Indonezia Telegrame de protest In telegramele adresate generalului Suharto, preşedintele interimar al Republicii Indonezia. Uniunea sindicatelor din întreprinderile industriei miniere şi energiei electrice, Uniunea sindicatelor din unităţile sanitare. Consiliul regional Oltenia al U.G.S.R. şi Consiliul local Timişoara al U.G.S.R. condamnă acţiunile teroriste, inumane la care sînt supuşi militanţii progresişti, democraţii şi activiştii sindicali indonezieni şi cer cu hotărîre încetarea prigoanei antipopulare, restabilirea şi respectarea drepturilor democratice şi libertăţilor sindicale în Indonezia. Mitingul de la Cluj CLUJ. Marţi după amiază, la Casa de cultură a studenţilor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Cluj s-a adunat, într-ur impresionant miting un mare număr de tineri din institutele de învăţămînt superior, şcolile, instituţiile şi întreprinderile oraşului, pentru a protesta împotriva persecuţiilor la care sînt supuse forţele progresiste şi democratice din Indonezia. Mitingul a fost deschis de Aurel Stoica, preşedintele Consiliului Uniunii asociaţiilor studenţilor din centrul universitar Cluj. A luat apoi cuvîntul Gheorghe Ardeleanu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al U.T.C., care, în numele uteciştilor din Cluj, şi-a exprimat , solidaritatea cu lupta patrioţilor indonezieni pentru libertate, democraţie, pace şi progres social. „Ştirile privind teroarea antidemocratică dezlănţuită în Indonezia stîrnesc o profundă îngrijorare şi o indignare legitimă, a spus vorbitorul. Lideri ai organizaţiilor de tineret şi de studenţi, sindicate şi de femei, membri de rînd atoli simpatizanţi sînt aruncaţi în închisori sau lagăre de concentrare. Unindu-ne protestul cu cel al tuturor celor ce luptă pentru dreptate, omenie şi progres, înfierăm cu indignare valul de represiuni antidemocratice şi antipopulare şi cerem cu hotărîre salvarea vieţii patrioţilor indonezieni, respectarea libertăţilor democratice din Indonezia". Olimpia Radu, studentă la Facultatea de filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai“, şi Florin Potra, elev la Liceul „Nicolae Bălcescu“ au dat glas protestului tineretului clujean împotriva represiunilor la care sunt supuse forţele progresiste din Indonezia. Participanţii la miting au adresat preşedintelui interimar al Republicii Indonezia, generalul Suharto, o moţiune de protest prin care se cere restabilirea libertăţilor democratice în Indonezia, încetarea grabnică a terorii și represaliilor împotriva celor mai buni fii ai poporului indonezian. Marţi la amiază a sosit în Capitală ministrul economiei şi comerţului exterior al R.A.U., Hassan Abbas Zaki, pentru a participa la lucrările celei de-a III-a sesiuni a Comisiei Mixte guvernamentale. Oaspetele este însoţit de Hussein Khaled Hamdi, subsecretar de stat la acest minister, precum şi de consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Ilie Voicu, adjunct al ministrului, funcţionari superiori din acest minister. Au fost de faţă Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. La Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ★ In urma tratativelor care au avut loc la Bucureşti, la Ministerul Comerţului Exterior a fost semnat marţi Protocolul privind schimburile de mărfuri pe anul 1968 între România şi Ghana. Potrivit acestuia, ţara noastră va exporta în Ghana diverse instalaţii şi echipamente industriale, maşini-arrelte, anvelope, produse chimice, ţesăturitextile, etc. şi va importa cacao, cafea, lemn exotic, şi alte produse. Protocolul a fost semnat de Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, şi de Ayeh Francisco Ribeiro, ministrul comerțului al Ghanei. COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în Finlanda La invitaţia Partidului Comunist Finlandez o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită in Finlanda în perioada 23—31 octombrie 1967. Din delegaţie au mai făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ilie Rădulescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., ,Nicu Bujor, şef de sector la Secţia internaţională a C.C. al P.C.R. In timpul şederii sale în Finlanda, delegaţia a luat cunoştinţă de activitatea organizaţiilor Partidului Comunist Finlandez din oraşele Helsinki, Oulu şi Rovaniemi, a vizitat întreprinderi industriale, de construcţii, instituţii de învăţămînt, precum şi unităţi comerciale cooperatiste. Delegaţia a făcut o vizită la Parlamentul finlandez, unde a fost primită de preşedintele Parlamentului, Johannes Virolainen, şi de vicepreşedinţii Parlamentului, Veikko Kokkola şi Paavo Ailio. De asemenea, delegaţia a făcut o vizită la Uniunea Democrată a poporului finlandez, s-a întîlnit cu conducerea şi reprezentanţii Uniunii în parlament şi in guvernul finlandez. Delegaţia Partidului Comunist Român a avut întîlniri şi convorbiri la Comitetul Central al Partidului Comunist Finlandez cu tovarăşii Viile Pessi, secretar general al C. C. al P. C. Finlandez, Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al P.C.F., Martti Malmberg şi Anna-Liisa Hyvonen, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.F., Erkki Kivimaki, Lars Junttila şi Olavi Poikolainen, şefi de secţie la C.C. al P.C.F. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, delegaţia P.C.R. a informat pe reprezentanţii P. C. Finlandez asupra realizărilor construcţiei socialiste din România şi asupra sarcinilor centrale actuale ale Partidului Comunist Român, a activităţii poporului român în vederea dezvoltării orînduirii socialiste, a progresului în toate domeniile vieţii sociale. Partea finlandeză a exprimat aprecierea Partidului Comunist Finlandez faţă de realizările obţinute în construcţia socialistă din România, faţă de lupta pe care P.C.R. o duce pentru triumful cauzei socialismului şi păcii în lume. Delegaţia P.C.R. a informat delegaţia română asupra situaţiei politice din Finlanda şi asupra muncii şi sarcinilor actuale ale P.C.R. Delegaţia P.C.R. a exprimat şi cu acest prilej sentimentele de solidaritate internaţionalistă pe care comuniştii, oamenii muncii din România le nutresc faţă de clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din Finlanda, faţă de lupta Partidului Comunist Finlandez pentru cauza poporului său, a socialismului şi păcii. In cursul convorbirilor, reprezentanţii celor două partide au abordat un cerc larg de probleme ale situaţiei Internaţionale ace’tuale şi au relevat identitatea părerilor şi aprecierilor cu privire la trăsăturile esenţiale ale dezvoltării lumii în epoca contemporană, epocă deschisă de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, al cărei semicentenar este marcat de întreaga omenire progresistă. Ei au subliniat marea importanţă pe care o are creşterea forţelor socialismului, a mişcărilor antiimperialiste, de eliberare naţională şi socială, a luptei pentru apărarea păcii. Totodată, ambele partide au subliniat în mod deosebit pericolul ce-l reprezintă pentru pacea mondială tendinţele agresive in curs de accentuare ale cercurilor imperialiste, în primul rînd ale imperialismului american, care se amestecă în treburile interne ale altor ţări şi popoare, recurge la comploturi şi atentate, încurajează forţele reacţionare de pretutindeni. Relevînd necesitatea intensificării eforturilor pentru apărarea păcii şi dezvoltarea colaborării între toate popoarele, cele două delegaţii au subliniat importanţa excepţională pe care o are unirea tuturor forţelor antiimperialiste şi şi-au exprimat convingerea că acţionînd strîns unite, acestea vor putea să zădărnicească atacurile îndreptate împotriva independenţei popoarelor şi să împiedice izbucnirea unui nou război mondial. P.C.R. şi P.C.F. îşi reafirmă solidaritatea deplină cu cauza poporului vietnamez, condamnă cu hotărîre războiul agresiv purtat de S.U.A. împotriva poporului vietnamez şi cer încetarea bombardamentelor asupra R.D. Vietnam, curmarea agresiunii, respectarea dreptului poporului vietnamez de a hotărî singur asupra destinelor patriei sale. Cele două partide îşi exprimă, şi cu acest prilej, solidaritatea deplină cu lupta popoarelor din Asia, Africa şi America Latină, pentru libertatea şi independenţa lor naţională, împotriva imperialismului. Ambele partide şi-au reafirmat solidaritatea lor cu Partidul Comunist din Grecia, precum şi cu toate forţele progresiste şi democratice din această ţară. Făcînd un schimb de păreri cu privire la evenimentele din Orientul Apropiat, cele două delegaţii au subliniat că şi problemele litigioase din această zonă a lumii trebuie rezolvate pe calea tratativelor, în mod paşnic, prin a recunoaşte şi a asigura independenţa fiecărui stat din această regiune, prin a împiedica amestecul din exterior şi prin a garanta dreptul popoarelor de a hotărî singure treburile lor. Ele s-au pronunţat pentru retragerea trupelor Izraelului de pe teritoriile ocupate, pentru încetarea oricăror acţiuni care ar agrava mai mult situaţia existentă. In timpul discuţiilor, reprezentanţii celor două partide au acordat o atenţie deosebită problemelor securităţii europene. P.C.R. şi P.C.F. se pronunţă pentru crearea unui climat de securitate europeană, bazat pe principiile coexistenţei paşnice a ţărilor cu sisteme sociale diferite, ale respectării independenţei, suveranităţii şi dreptului fiecărui popor de a hotărî asupra destinelor sale, pe recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor postbelice, a existenţei celor două state germane : Republica Democrată Germană şi Republica Federală a Germaniei. S-a subliniat că cele două partide vor sprijini toate iniţiativele şi tendinţele care urmăresc destinderea încordării, dezvoltarea colaborării între state — premise importante ale asigurării securităţii şi păcii în Europa. De importanţă deosebită ar fi lichidarea bazelor militare de pe teritoriile altor state, desfiinţarea blocurilor militare, crearea unor zone denuclearizate în Europa. Delegaţiile au acordat, de asemenea, o atenţie deosebită problemelor mişcării comuniste internaţionale. Ele au subliniat că în actuala situaţie se impune în mod imperios întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale , pe baza internaţionalismului mişcării muncitoreşti, a independenţei, egalităţii, neamestecului în treburile interne şi respectului reciproc, precum şi unirea tuturor forţelor In lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru pace şi progres social. In acest scop, P.C.R. şi P.C.F. consideră utilă lărgirea contactelor şi schimburilor de păreri bi şi multilaterale Intre partidele frăţeşti. Reprezentanţii Partidului Comunist Român şi ai Partidului Comunist Finlandez şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor multilaterale dintre România şi Finlanda cu convingerea că lărgirea colaborării economice, a comerţului şi a schimburilor culturale, bazate pe avantajul reciproc, ca şi lărgirea contactelor dintre diferitele organizaţii sociale corespund intereselor ambelor popoare. Delegaţiile celor două partide şi-au exprimat satisfacţia pentru relaţiile tovărăşeşti de stimă şi respect reciproc care s-au statornicit între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Finlandez — relaţii care şi-au găsit expresia în vizita efectuată anul trecut în România de delegaţia P. C. Finlandez şi în actuala vizită a delegaţiei P. C. Român în Finlanda. P.C.R. şi P.C.F. s-au pronunţat pentru dezvoltarea continuă a acestor relaţii în spiritul internaţionalismului mişcării muncitoreşti, în interesul celor două partide, al cauzei socialismului, unităţii şi solidarităţii comuniştilor de pretutindeni. întoarcerea din Finlanda a delegaţiei C.C. al P.C.R. Marţi seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care a făcut o vizită în Finlanda, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Finlandez. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de partid, Ilie Rădulescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la Secţia internaţională a C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Mihai Gere, de membri ai C.C. al P.C.R„ de activişti de partid. La plecarea din Helsinki, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Aare Saarinen, preşedintele C.C. al P.CFinlandez, M. Malmberg şi O. Laine, membri ai Biroului Politic al C.C. al P C. Finlandez, O. Poikolainen, şeful Secţiei internaţionale a C.C. al P.C. Finlandez. Au fost de față N. Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei. GUTUILE (Urmare din pag. 1-a) lez acest imperativ cu ceea ce-mi spusese, numai cu o seară înainte, Dumitru Maftei, de la Centrul de librării şi difuzarea presei din Tulcea : într-o lună, media vînzărilor de carte, se ridică la circa 100 000 de lei N-am termen de comparaţie cu trecutul ; am aflat însă că pentru toată Delta nu era decit o „librărie“ — nu vindea cărţi ci produse de papetărie. îmi spune despre cunoscuţii care şi-au luat aparate de radio, despre cam cît s-a cîştigat „la scrumbie“ („II ştii pe Petre Arion — fiecare din brigada lui a câştigat câte 15 000 de lei pe sezonul pescuitului scrumbiei...“), despre... Dunărea ne leagănă. Din loc în loc, populaţia din stufărişuri intră în alarmă din pricina noastră, a intruşilor ce tulbură liniştea. — Colo ! — îmi face un semn deasupra unor sălcieturi O pasăre albă, cioc roşu, tivit cu negru, se leagănă pe o creangă mult coborîtă pe apă. Pîndeşte. Brusc, cade — fulger feroce — dar graţios — spre cine ştie ce peştişor neatent. — E de departe Califar de la cercul polar. Rămîne peste iarnă... II privesc cum îşi scutură penele îmbrobonate de apă. Rămîne lucios. Mulţumit. Atent, pregătit pentru un nou atac. Crud. Dar trebuie să trăiască. Şi pare atît de inocent în haina lui albă... Gîrliţele leagă broderii prin stufărişurile arămite. Pe grinduri, gutui. Globuri de aur — sori vegetali. E microanotimpul lor. Par-a fum şi rămas bun de la vară. Bucurie calmă a împlinirii vegetale.