Munca, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 6237-6263)

1967-12-01 / nr. 6237

i Floreasca-parc, unul din cartierele de locuinţe care îmbogăţesc frumuseţea Capitalei Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIII • nr. 6237 • vineri 1 XII 1967 • 4 pagini • 25 bani DEZBATEREA DOCUMENTELOR PLENAREI C. C. AL P. C. R. din 5-6 octombrie 1967 Valorificarea deplină a potenţialului tehnic al întreprinderilor Pentru creşterea randamentului în producţie, în lumina indicaţiilor plenarei C.C. al P.C.R., introducerea tehnicii noi şi mai ales folosirea completă a liniilor tehnologice, a instalaţiilor şi celorlalte utilaje existente s-a dovedit a fi un element hotărîtor. O seamă de întreprinderi ieșene, de exemplu Fabrica de antibiotice, Fabrica de tricotaje „Moldova“, „Trustul regional de construcţii şi altele au efectuat în ultima vreme investiţii masive pentru procurarea de maşini moderne şi completarea liniilor tehnologice existente cu utilaje mai perfecţionate, însoţite, evident, şi de alte măsuri, prezenţa elementelor tehnicii înaintate în aceste întreprinderi, ca şi în celelalte, unde acest proces s-a desfăşurat continuu, a permis creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii. Dacă, în ansamblu, rezultatele acestei preocupări sunt pozitive, analizînd în detaliu situația, ea prezintă încă aspecte negative. Organele de control ale băncii au constatat în unele cazuri că nu se analizează cu atenţie eficienţa fiecărui utilaj nominalizat în proiect. Din această cauză, chiar la întreprinderile cu rezultate pozitive sunt disponibilităţi de utilaje. La fabrica de ulei „Unirea“-Iaşi, de exemplu, deşi întregul complex de utilaje a funcţionat încă de la început la parametrii stabiliţi, s-a proiectat şi executat în anul 1982 o instalaţie de automatizare, destinată secţiei „casa maşini siloz“, în valoare de 1 120 000 lei, care nu funcţionează nici în prezent, încercările făcute de a fi pusă la punct, în scopul bunei ei folosiri, au dus la rezultate nesatisfăcătoare, ceea ce a determinat organele C.T.S.M.I.A., aceleaşi care au avizat proiectul, să concluzioneze necesitatea înlocuirii instalaţiei respective (aviz nr. 156/2/VIII/1967). Pentru prevenirea dispo-GEORGE MIHAIESCU directorul Băncii de investiţii, Direcţia operativă-Iaşi nibilităţilor de utilaje provenite din asemenea împrejurări, preconizăm necesitatea unor măsuri care să ducă la stabilitatea documentaţiilor de proiect, de la o fază de proiectare la alta, în care scop considerăm necesar ca înainte de introducere în operă, experimentările, fie și în cazurile prototipurilor, să se efectueze sub controlul proiectantului general. In întreprinderi, în faza definitivării indicatorilor de plan, se precizează cu concursul larg al colectivului de muncă căile şi mijloace ,le de realizare a acestora, reuşita acţiunii urmînd să fie asigurată prin înfăptuirea operativă a măsurilor tehnico-organizatorice. Aceasta face ca anual să se achiziţioneze un volum important de utilaje din poziţiile nenominalizate ale planului de investiţii, care să răspundă cu efect imediat scopului propus. Dacă necesarul de utilaje izolate este atît de solicitat, cum este posibil să se creeze disponibilităţi, adesea chiar după o perioadă scurtă în funcţionarea acestora ? Făcînd abstracţie de schimbările sortimentelor de plan care, temporar, generează însemnate stocuri de utilaje în conservare, organele de control ale băncii au constatat că multe utilaje devin disponibile din cauză că mai există tendinţa de a fi înscrise în listele de utilaje şi de a se aproba procurarea lor fără un studiu judicios care să aibă în vedere necesităţile reieşite cu ocazia fundamentării planului de investiţii. T.R.C.-Iaşi, bunăoară, a procurat la 6 martie 1967, trei vibratoare de adîncime pentru construcţii de poduri, fără să fi fost cerute de Grupurile de şantiere şi care, evident, nu se folosesc. I.C.R.S.Iaşi a procurat, în acest an o staţie „Reizer" şi a dat disponibil un malaxor mecanic, procurat în anul trecut, deşi acesta putea rezolva sarcinile de producţie. Şi nu sunt singurele exemple. Urmărind evitarea unor astfel de anomalii, întreprinderile trebuie să ţină seama la achiziţionarea utilajelor de cerinţele reale ale producţiei fundamentate la începutul anului de plan şi să cunoască temeinic condiţiile de perspectivă. Progresul tehnic continuu favorizează în unele cazuri disponibilităţi de utilaje şi mecanisme. Numai la întreprinderea regională de electricitate Iaşi, prin schimbarea surselor de energie la electrificările rurale, au devenit disponibile grupuri electrogene, motoare şi alte instalaţii în valoare de peste 5 milioane lei. In aceste cazuri organele tehnico-economice din întreprinderi şi forurile lor tutelare trebuie să prevadă, din timp, şi să urgenteze pe toate căile reducerea lor în circuitul productiv. Acest lucru este pe deplin posibil. Numai în trimestrul III organele de control ale Băncii de investiţii, Direcţia operativă-Iaşi, în colaborare cu cele ale Direcţiei regionale de control şi revizie-Iaşi, au analizat şi stabilit la 16 întreprinderi industriale care deţineau stocuri de 24,9 milioane lei ca fiind valorificabile utilaje în sumă de 9,4 milioane lei. Printr-o activitate continuă de conlucrare cu ministerele s-au readus în circuitul economic, prin transferare sau activizare, utilaje, maşini şi instalaţii în valoare de 8,2 milioane lei. Rezultă, aşadar, necesitatea existenţei unor forme organizatorice permanente care să ducă la rezolvarea concretă a problemei utilajelor disponibile. In acest sens, considerăm util ca prin acte normative să se stabilească termene de soluţionare a cererilor de transfer între întreprinderile din cadrul aceluiaşi minister sau între întreprinderi din ramuri diferite pentru a se asigura operativitatea necesară realizării în bune condiţii a acestei acţiuni ; să se prevadă stimulente materiale pentru persoanele sau întreprinderile care prin soluţii tehnico-organizatorice au reuşit să valorifice productiv stocuri din asemenea utilaje ; la unităţile locale ale Direcţiei centrale de statistică s-ar putea organiza evidenţa pe economie a utilajelor disponibile, eventual o anexă la numărul statistic, care să poată fi consultată de către cei interesaţi. Răspunderea materială — factor de întărire a disciplinei muncii GEORGETA FLITAN consilier juridic principal C.S.P.O.M.P.S. Normele juridice sunt şi ele chemate să ajute la realizarea actualelor cerinţe ale economiei, să fie sincronizate cu acestea pentru a contribui la ridicarea nivelului întregii activităţi economice. De aceea, o discuţie în jurul unor îmbunătăţiri şi perfecţionări ce ar putea fi aduse Codului Muncii în problema răspunderii materiale a angajaţilor trebuie să aibă necondiţionat în vedere obiectivele politicii economice a statului în actuala etapă. Hotărîrea plenarei Comitetului Central cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor prevede că aplicarea consecventă a principiului cointeresării materiale implică atît retribuirea salariaţilor după cantitatea şi calitatea muncii, cît şi răspunderea lor materială pentru neîndeplinirea sarcinilor, pentru daune aduse avutului obştesc, intereselor societăţii din vina lor. Normele privind răspunderea materială a salariaţilor sunt chemate, deci, să contribuie la înlăturarea aspectelor negative ce se întîlnesc azi în unităţi ca : gospodărirea neraţională a fondurilor materiale şi băneşti, consumuri specifice exagerate de materii prime, pierderi provocate de rebuturi, lipsuri şi nereguli în gestiuni etc. Desigur că în lupta împotriva acestor manifestări ce frînează mersul nostru înainte este necesar să se utilizeze — în primul rînd — calea educării şi convingerii în scopul prevenirii încălcării normelor. In cazul încălcărilor însă, trebuie folosită şi metoda constrângerii, adică a reparării pagubelor cauzate, căci nimănui nu-i este îngăduit să aducă atingeri patrimoniului unităţii în care lucrează. Aşa cum se precizează şi în Hotărîrea C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi de majorare a salariilor, „salariaţii poartă răspunderea materială pentru pagubele de orice na (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţarănesc Ungar BUDAPESTA In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Münnich Ferenc, militant de seamă al mişcării muncitoreşti şi om de stat al Republicii Populare Ungare, Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă profunde condoleanţe Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar şi familiei îndoliate. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Cetatea Neamţului Dincolo de Tîrgu Neamţ, de renumita mahala a Cîndrenilor, despărţită de nu mai puţin renumitul sat Humuleşti de firul pîriului Neamţ, ori Ozana, cum apare în scrierile lui Creangă, ţi se oferă, drept călăuză, un drum străbun, urcindu-te molcom pe dealul înnobilat de zidurile Cetăţii Neamţului. Momentul întîlnirii e solemn. Cetăţile, de altfel, au in sinea lor ceva sfînt. Ele au fost ridicate nu pentru cuceriri, ci pentru a proteja viaţa, omul in faţa stihiilor războinice. Familiile de viteji,la nevoie, se retrăgeau între ziduri masive, porţile erau ghintuite şi ferecate cu meşteşug. Femeile, copiii primeau pavăza unor tunele subterane, bărbaţii urcau pe metereze, îşi pregăteau armele de apărare şi aşteptau mişelnicul atac. Alături de ei, bătrînii, înţelepţii dintotdeauna ai lumii, puneau la îndemîna fii-ŞTEFAN GHEORGHIU (Continuare în pag. 2-a) Finala concursului pe ţara al artiştilor amatori Relaţia dintre strădanii, posibilităţi şi... realizări Mişcarea artistică de amatori, privită nu numai în ansamblu, pe plan republican, ci mai ales la nivelul regiunilor sau oraşelor ţării cunoaşte — în continua ei dezvoltare cantitativă şi calitativă — etape de flux şi reflux, ale căror efecte ies în evidenţă cu prilejul periodicelor întreceri pe ţară ale formaţiilor de diferite genuri şi cu osebire în ultima fază a acestora. In comparaţie cu ultimii ani, activitatea desfăşurată de formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor din regiunea Iaşi s-a îmbogăţit şi diversificat considerabil. Consiliul regional Iaşi al U.G.S.R. (membru în biroul executiv cu problemele culturale, Basil Cucu) a acordat o atenţie sporită muncii artiştilor amatori, determinînd sindicatele să găsească cele mai potrivite mijloace în vederea organizării unor formaţii viabile, capabile să ofere permanent spectacole publicului din diferitele oraşe ale regiunii, activitatea neîntreruptă constituind o garanţie a evoluţiei lor calitative. încă de la începutul acestui concurs, sindicatele au fost îndrumate să manifeste o continuă preocupare pentru pregătirea sistematică a formaţiilor participante, începînd de la judicioasa alcătuire a repertoriului acestora şi pînă la crearea condiţiilor necesare asigurării unei calităţi artistice superioare. Pe parcursul desfăşurării concursului, juriile au dovedit exigenţă în selecţionare, afirmînd cu intransigenţă primatul calităţii. Cunoscînd toate acestea, am aşteptat cu nerăbdare evoluţia formaţiilor artistice ale sindicatelor din regiunea Iaşi, în etapa finală a concursului pe ţară, cu certitudinea că ea va demonstra evidenta etapă de flux din activitatea artiştilor amatori. Trebuie afirmat de la bun început că, în ansamblu privind lucrurile, convingerea noastră şi-a aflat, în mare măsură, o confirmare îmbucurătoare. Am remarcat o incontestabilă diversificare a genurilor de formaţii promovate în finală, apreciabilă mai ales prin abordarea unor genuri noi cum sunt opereta şi estrada, pe lingă cele tradiţionale (cor, dansuri, taraf, LUCIA BOGDAN (Continuare în pag. 2 a) Mai frumos, mai ospitalier La aeroportul Constanţei— Mihail Kogălniceanu — au început lucrările de extindere a aerogării. Clădirea nouă va adăposti saloane, holuri şi săli de aşteptare pentru călători, diferite servicii, unităţi comerciale, ghişee de schimb valutar etc. Au început, de asemenea, lucrările de sporire a capacităţii căminuluirestaurant pentru echipajele aeronavelor cu incă 200 de locuri. (Agerpres) Din fondurile de sindicate Uniunea Generală a Sindicatelor alocă an. de an importante fonduri pentru dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a activităţii cultural-educative de masă. Numai pentru construirea unor noi case de cultură au fost cheltuiţi în anul 1967, din bugetele sindicatelor, peste 15 milioane lei. La cele 11 case de cultură ale sindicatelor existente înr unele centre muncitoreşti li se va mai adăuga în acest an una în oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. De asemenea, se aflăîn construcţie în diferite stadii de execuţie noi case de cultură în oraşele Galaţi, Baia Mare, Piteşti şi Suceava, şi un clubîn oraşul Mediaş, cu termen de dare în folosinţă în anul viitor. Aceste obiective culturale, avînd o linie modernă de execuţie, sunt prevăzute cu săli de spectacole, biblioteci spaţioase, săli de lectură şi alte încăperi pentru diferite activităţi cultural-artistice. In acelaşi timp a crescut continuu reţeaua cluburilor şi a bibliotecilor din, întreprinderi şi instituţii prin diferite amenajări. Numărul cărţilor cu care sunt dotate bibliotecile sindicale se ridică în prezent la peste 11 milioane de volume. Valoarea materialelor cultural-artistice — aparate de proiecţie, de luat vederi, televizoare, magnetofoane,costume şi instrumente pentru formaţiile artistice de amatori — cu care au fost dotate casele de cultură şi cluburile în acest an totalizează circa 23 milioane lei. Cheltuieli însemnate din bugetele sindicatelor au fost prevăzute pentru lărgirea bazei materiale în staţiunile balneo-climaterice. De pildă, în staţiunea Amara, regiunea Bucureşti, a început construirea unui modern complex sanatorial cu o capacitate de 1 000 de locuri, iar la băile Felix, regiunea Crişana, s-a trecut la organizarea şantierului noului complex sanatorial, care la terminare va avea o capacitate de 950 de locuri. La Năvodari se află în construcţie o tabără de copii cu o capacitate, în prima etapă, de 3000 de locuri, iar în final de6 000 de locuri. Valoarea acestor obiective se ridică la peste 200 milioane lei. Alte 40 de milioane lei sunt alocate anual din fondurile de asigurări sociale pentru îmbunătăţirea condiţiilor, de odihnă şi tratament ale oamenilor muncii. Tot în anul 1967 sindicatele au participat la construirea unorstadioane şi săli de sport, bazine de înot, extinderea şi modernizarea celor existente, dotarea asociaţiilor cu material sportiv etc., cheltuind în acest scop 75 milioane lei, iar pentru trimiterea şcolarilor în tabere şi colonii au fost alocaţi peste 40 milioane lei. **• La cele 11 case de cultură existente se vor adăuga altele in construcţie • Creşte reţeaua cluburilor şi a bibliotecilor* Se lărgeşte baza materială în staţiunile balneo-climaterice Acum 11 ani strungarul Nicolae Cinezean a absolvit şcoala profesională a uzinei „Independenţa“ din Sibiu. Apoi, ca muncitor in uzină, au urmat ani de strădanii, o nouă şcoală — a muncii — şi Nicolae a ajuns unul dintre oamenii stimaţi şi preţuiţi de colectiv. Tocmai de aceea, în grija lui au fost încredinţaţi şi elevi ai şcolii profesionale. Ca exemplu, Ilie Calefaru (anul 2 strungărie). Foto : ST. ALBESCU Cum va fi pregătit pentru iarnă ? Ultimele zile, mereu mai friguroase, anunţă cu insistenţă apropiata venire a iernii. Soarele a ajuns doar un motiv de nostalgie, amintind fie de trecuta vreme a nisipului încins şi a valurilor, fie de frumuseţea unei toamne lungi, cu sfîşietoarea agonie roşcată a frunzelor. Aceasta este ordinea firească, a cărei neglijare atrage apariţia unor dificultăţi, a căror remediere presupune un efort mai mare decit cel necesitat de prevederea lor din timp. O trecere prin cîteva întreprinderi bucureştene este un potrivit prilej de acordare a unei note la obiectul „bună gospodărire“. Aşadar... ... uzinele „Timpuri Noi“, primul popas. Ne întîmpină o declaraţie entuziastă : „Anul acesta stăm mai bine ca niciodată. încă din luna august am stabilit un plan privind măsurile pentru întîmpinarea iernii, pentru că în 1966—1967 am avut destule greutăţi, ce nu mai puteau fi tolerate. Am avut 18 obiective principale, printre care, de mai mare importanţă : montarea a două noi cazane pentru căldură şi apă, instalarea unor noi duşuri şi băi cu apă caldă, revizuirea instalaţiilor de încălzire din hale, precum şi a arzătoarelor şi duşurilor existente, a instalaţiei de iluminare. Au fost reparate acoperişurile, s-au luat măsuri pentru completarea geamurilor sparte“ , spune Ion Breazu, vicepreşedintele comitetului sindicatului Mecanicul-şef, ing. Varilav Lucaci, căruia îi revine direct sarcina pregătirilor pentru anotimpul hibernal, după ce aminteşte în treacăt că a fost în concediu (pînă la 15 octombrie !) se arată mai rezervat : „Planul e îndeplinit în proporţie de 90 la sută. E adevărat că lucrurile mari, de anvergură, au fost făcute. Aş mai adăuga, la cele arătate de tovarăşul Breazu, că a fost modificată scurgerea la acoperişul atelierului de neferoase, unde ploua, că au fost înlocuite geamurile sparte. La magazia centrală s-au construit nişte ziduri noi, pentru etanşeizarea lor şi s-au luat măsuri pentru îmbunătăţirea iluminatului. Au mai rămas unele mărunţişuri, pînă la 1 decembrie se rezolvă". Avea, într-adevăr, toate motivele să fie mai circumspect în evaluarea stadiului atins. Pentru că, ne îndoim că acel — după dînsul — insignifiant 10 la sută „se va rezolva“ pînă la 1 decembrie. Faptul că nu s-a putut găsi— die toate eforturile, însoţite apoi de scuzele de rigoare — planul global al pregătirilor pentru iarnă, prezentîndu-se un plan pe luna în curs, cu numeroase termene stabilite la 30 noiembrie, nu este decît un îndemn în plus să socotim artificial entuziasmul vicepreşedintelui sindicatului, îndemn căruia i se adaugăcîteva sumare, dar elocvente constatări, făcute la trecerea prin uzină. La secţia turnătorie — o mulţime de geamuri sparte — şi nu de curând, cum ne sugera mecaniculşef, ci se vedea bine că intrau în lucrările restante ; tot aici, nu s-au montat încă panouri protectoare la uşile exterioare ; la o intrare pentru maşini trebuie instalată o gură de aer cald. La magazia centrală, pereţii noi construiţi au rămas netencuiţi, instalaţia electrică este încă incompletă. Geamuri lipsesc şi la atelierul de turnătorie neferoase ; la acoperişul secţiilor de prelucrătorie şi turnătorie se mai lucrează încă. Nu era chiar atît de I. MIRCEA (Continuare în pag. 3-a)