Munca, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6264-6288)

1968-01-03 / nr. 6264

REVELION 1968 Semnificaţia luminilor... (Urmare din pag. l-a­ glas tradiţionalului plugu­şor : „Aho, aho, copii şi fraţi, Pe grivineţi de­­-ascultaţi, Multe fapte o să aflaţi..." Se deapănă, în vers, ră­bojul anului ce a trecut. Planul a fost îndeplinit înainte de termen, produc­tivitatea muncii a crescut cu 5 la sută, iar producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu 4 la sută. Pentru toate aceste succe­se, pentru viaţa fericită pe care poporul nostru şi-o făureşte sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân, pentru luminoasele perspective ce se deschid patriei noastre, muncitorii uzinei „Griviţa Roşie“ şi familiile lor ciocnesc cu­pele înspumate, îşi doresc din inimă „La mulţi ani!“ Apoi se încinge hora. Muzică, dans, bucate gustoase, vin bun... Zorii primei zile a noului an i-au găsit pe toţi petrecind. ★ Azi, cinci citiţi aceste rin­­duri, zorile celei de a treia zi a anului îi găsesc in plină şi entuziastă muncă. Pentru anul 1968 au sarcini cu mult mai mari. Munci­torii de la „Griviţa Roşie“ sînt hotărîţi să le realize­ze şi să le depăşească pen­tru că ştiu că muncesc pen­tru ei, pentru înflorirea patriei, pentru bunăstarea întregului popor. Aceeaşi mare familie. Puzderie de lumini. Cu ele se înalţă blocurile turn, siluetele noilor obiective industriale, intrate în pro­ducţie sau aflate abia in construcţie — lumini care se înscriu pe traiectoria fi­rească a dezvoltării ora­şului Piteşti. Sub aceste lu­mini se aflau oamenii care, in noaptea revelionu­lui, şi-au depănat gindu­­rile, visurile... Cei mai mulţi, metalur­gicii, constructori, chimişti, petrolişti, textilişti şi-au dat intilnire pentru a săr­bători, împreună, noul an, la restaurantul „Victoria". O parte dintre ei se cu­noscuseră numai de citeva minute, dar parcă s-ar fi ştiut de cind lumea. Aveau comune împlinirile —­­dr­unturile înfăptuirii gindu­­rilor. La una din­e noie l-am intilnit pe tehnicianul con­structor Ion Roşut de la I.C.F.M. Braşov, detaşat pe şantierul platformei indus­triale din Piteşti. In ora­şul argeşean, el­ui dat „O mină de ajutor" la fixarea primelor jaloane ale uzinei de motoare electrice, a participat la punerea in funcţiune a secţiilor plani­ficate pentru prima etapă şi lucrează, acum, la obiec­tivele care trebuie să intre în funcţiune la finele anu­lui 1968. Alături de el, ex­­cavatoristul Ion Avram şi şoferul Gheorghe Miu erau „cunoştinţe“ vechi de pe vremea cind lucrau pe şan­tierul Combinatului de ce­luloză şi hirtie de la Brăi­la. Acum sunt pe şantierul Combinatului petrochimic. Următorul revelion nu se ştie pe ce alt şantier din ţară îl vor sărbători. Ora 24. Oamenii, ridicind pahare pline, îşi urează re­ciproc : „La mulţi ani". „Pentru noi succese in 1968“. Urări din inimă, calde, ca între membrii aceleiaşi mari familii... DUMITRU BURCEA Un grup de salariaţi de la uzinele „Electronica“ din Ca­pitală a petrecut revelionul la cabana ,,Poiana Izvoa­relor" din masivul Bucegi Foto : ST. ALBESCU In marea familie a muncitorilor de la uzinele „Griviţa Roşie" Urări din străbuni Veselia care a domnit in casele oraşului de pe Someş s-a revărsat, de la o vreme, pe străzi. Urau colindătorii. Oamenii le-au ieşit in in­­timpinare. Cu inimi des­chise, cu dragoste Ură­torii erau artişti amatori din fabricile, şcolile şi fa­cultăţile oraşului; ei au dat viaţă unor ritualuri străbune. Semănători şi se­­cerători, urmaţi de care a­­legorice simbolizând belşu­gul şi fericirea, însuşi „bă­­diţa Traian", cu alaiul de pluguri au străbătut cu poc­nete de bici, clinchet de clopoţei, bulevardele oraşu­lui. Au fost rostite cintece vechi, care aduc aminte de sărbătorile lui Saturn, „Prietenul“ semănătorilor, a lui Janus, deschizătorul anului, a lui Michra, zeul solar Ajunse prin vremi vină la noi, aceste cintece sunt purtate acum de cei ce sporesc belşugul şi fericirea ţării. Colindătorii au­ urat pricepuţilor constructori de maşini să aibă sporuri in toate, iar roadele muncii lor să ajungă să stră­bată mai departe zările peste mări şi ţări. Celor ce muncesc in laboratoare şi biblioteci li s-au spus cu­vinte de mulţumire şi în­demn la noi fapte. Pretutindeni, semănătorii aruncau in urma pluguri­lor boabe aurii de gr­u a­­les, semn al anului care a venit. „Clujul, se spune in cintecul lor, va oferi ţării, in noul an, mai multe ma­şini textile şi frigorifice, sporuri mari de încălţămin­te şi de medicamente, tri­cotaje şi bomboane, se vor construi noi secţii indus­triale, cartierului . Gheor­­ghieni i se vor alătura încă 2 500 de apartamente...“. Toate acestea fac parte din planurile locuitorilor ora­şului, români şi maghiari, cărora colindătorii — aşa cum este datina pe pămin­­tul românesc — le-au urat .La mulţi ani MARIN OPREA „Incorigibilii" Am crezut că In noaptea aceea — în care fiecărui om îi este dat să se bucure, să se distreze — cunoştin­ţele mele de la Combinatul siderurgic de la Galaţi vor uita de preocupările lor M-am înşelat. După ce i-am ascultat nu mi-a părut insă rău că oamenii, chiar in clipele acelea sărbătoreşti, se dovedesc „incorigibili“ in a discuta cu maturitate, desluşind răspunsuri la în­trebările legate de căută­rile pentru realizarea şi de­păşirea planului de investi­ţii pe anul 1968... Meniul variat şi bogat, programul cultural-artistic, sirbele, horele şi periniţele „întrerup“, doar, discuţiile. Lăcătuşul Nicolae Foltzan discuta despre furnalul de 1 700, şeful de brigadă Ion Terjan despre fabrica de a­­glomerare, maistrul Du­mitru Dabija despre calita­tea laminatelor. Se dan­sează, se ciocnesc pahare, dar mai ales se discută de parcă „ar fi o şedinţă cu muzică, cu dans, cu sur­prize şi distracţii" Spu­nea, în glumă, cuiva,ZM'aiZ ria Taşcă. i%£££££ Nu ştiu de ce. ddtTOcMt lucru mi s-a părut ăLdtCiffCZ farmec deosebit nopţii ' iK ~ care anul 1968 s-a intilnit cu harnicii constructori gă­­lăţeni-MIRCEA CIŞMAN DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAH PE 1968 Măsuri pentru florificarea rezervelor interne nie întreprinderilor Capacitatea proiectată— o mărime dinamică (Urmare din pag. l-a) mari dacă uneori n-ar fi­ existat și întreruperi br. lu­cru din­ cauza unei slabe a­­provizionări a fiecărui loc de muncă" La rîndul său, tovarăşul Cicerone Răduţ, preşedin­tele convretului sindicatu­­lui, a subliniat că întărirea disciplinei în muncă con­stituie pentru organele sin­dicale un­ obiectiv major, în slujba atingerii căruia va folosi o gamă variată de mijloace educative, ast­fel incit să se creeze o pu­ternică opinie de masă îm­potriva celor care mai sunt certaţi cu ordinea şi obli­gaţiile de serviciu. De alt­fel, fiecare grupă sindicală urmăreşte şi analizează cu consecvenţă felul în care sunt folosite cele 480 de mi­nute de muncă, modul în care muncitorii cu experi­enţă îndelungată şi cu bo­gate cunoştinţe profesionale ajută pe cei tineri, sau nou angajaţi, să pătrundă în tainele profesiunii. Tehnicianul Vasile Ma­xim, şeful secţiei balasturi, a criticat modul defectuos în care uneori atelierele, cum sunt cei metalic, vop- Sitoria şi Cartonaje, s-au în­cadrat în graficul de livra­re inter­secţii şi a propus conducerii întreprinderii să ia măsuri mai energice pentru îmbunătăţirea coo­perării interne şi cu în­treprinderile furnizoare. Totodată, dînsul a menţio­nat faptul că pentru ope­rativitatea lucrului şi mai ales pentru finalizarea unor produse cu indici ca­litativi superiori sunt abso­lut necesare două aparate de reglare a balastului in­ductiv şi două aparate de verificare a coeficientului de străpungere a acestor corpuri. în numele secţiei, tovarăşul Maxim s-a anga­jat să dea peste planul a­iciAsJ. ” r\r\r\ WnoAti stari. O problemă majoră, viu dezbătută, a fost şi cea le­gată de desfăşurarea nor­mală a muncii în secţii, concomitent cu lucrările de investiţii, care, în pro­porţie de 50 la sută se exe­cută în halele de producţie. Inginerul Graţian Colda, mecHYnmiV form ai' întreprin­derii, sublinia necesitatea materializării măsurilor preconizate în acest scop, orice întîrziere în tradu­cerea lor In viaţă reflec­­tîndu-se nefavorabil asupra ritmicităţii fabricaţiei de-a lungul întregului proces tehnologic. In încheierea dezbateri­lor, tovarăşul Nicolae Papa­­gheorghe, inginerul şef al întreprinderii, a asigurat pe participanţi, în numele conducerii, că termenele de materializare a fiecărei măsuri de organizare supe­rioară a producţiei şi a muncii, de asigurare a rit­micităţii aprovizionării şi fabricaţiei, prevăzute în graficul întocmit in acest scop vor fi respectate cu stricteţe, astfel încît să se dispună de condiţii opti­me pentru a se putea da peste sarcinile planului a­­nual 2 milioane lei la pro­ducţia globală şi tot atît la producţia marfă. Iată, deci, că la „Electro­­far“ s-au conturat deja o seamă de posibilităţi, care, întregite cu cele scoase la iveală de apropiata aduna­re generală a salariaţilor, vor alcătui angajamentul colectivului de aici pe anul 1968, re în evoluţia calităţii pro­duselor. In legătură cu fo­losirea utilajelor la capa­citatea lor nominală, el a propus ca încărcarea maşi­nilor să se facă pe bază de grafic, măsură capabilă să pună în evidenţă rezervele de capacitate pentru a că­ror utilizare să fie luate măsuri operative. Alţi vor­bitori, printre care ing. Gheorghe Sava, economis­tul V. Chelaru, tehnicianul C. Dănileţ, şi-au consacrat cuvîntul măsurilor ce tre­buie luate pentru satisfa­cerea unor imperative ac­tuale cum sunt: diversifi­carea producţiei, creşterea eficienţei controlului teh­nic de calitate, îmbunătăţi­rea activităţii serviciului de export. Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1968, în lumina do­cumentelor Conferinţei Na­ţionale a P.C.R., a scos încă o dată în evidenţă expe­rienţa şi capacitatea aces­tui colectiv de a stabili mă­suri capabile să valorifice ne ale producţiei, spiritul său de răspundere faţă de sporirea continuă a efi­cienţei activităţii producţi­ei. Subliniind caracterul realist al sarcinilor de plan pe 1968, participanţii la dezbateri au menţionat că uzina dispune de însemna­te resurse, mai ales în pri­vinţa valorificării timpului de lucru, care trebuie aşe­zate cu hotărîre la teme­lia îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1968. Măsurile propuse, care vizează ridi­carea continuă a nivelului de pregătire profesională a oamenilor, folosirea de­plină a capacităţii maşini­lor, utilizarea raţională, gospodărească, a materiei prime, perfecţionarea teh­nologiei de fabricaţie, cali­tatea produselor şi realiza­rea in termen a investiţii­lor, sunt expresia nemijlo­cită a hotăririi colectivului de a desfăşura în 1968 o activitate şi mai fructuoasă ca pînă acum. In largul oceanului... Staţia de radio a D.N.M „Navrom“ Constanţa a fost mult solicitată in noaptea de revelion. Radiogramele celor de acasă se încrucişau cu cele ale celor plecaţi. Spicuim din radiograma e­­chipajului de pe minera­lierul „Carpaţi", aflat in a­­pele Oceanului Indian, in drum spre Africa de Sud : „...la bordul navei dom­nesc veselia şi voia bună. In jurul bradului, instalat în careul echipajului, şi-au dat intîlnire Moş Gerilă şi Neptun, însoţiţi de sirenele mării, venite să ne ureze mulţi ani­ fericiţi. Trecind printre mesele încărcate cu bunătăţi, dintre care nu lipsesc tradiţionalele noas­tre sarmale româneşti, Moş Gerilă împarte daruri mari­narilor. In semn de recu­noştinţă şi consideraţie pen­tru „oaspeţi“, formaţia ar­tistică a navei a prezentat un scurt program din care nu au lipsit pluguşorul şi sorcova marinărească. Şi, in timp ce nava pluteşte către ţărmurile continentu­lui negru — aşa încheie ra­diograma comandantul na­vei, Nicolae Mirea — gin­­durile noastre se îndreaptă către cei dragi de acasă şi fiecare ridică din nou paha­rul de vin românesc, pen­tru sănătatea lor, pentru ţara noastră, Republica So­cialistă România. GHEORGHE DIMA Spre o înaltă productivitate (Urmare din pag. 1-a)­borioase privind asimilarea de sortimente cu rezistenţă termică superioară , vor fi introduse în tehnologie noi stabilizatori indigeni, fina­­lizîndu-se totodată în pro­ducţie rezultatele obţinute în laborator. Referindu-se la posibili­tăţile de care dispune uzina pentru îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor de pla­ne 1968, ing. C. Aruştei, a spus că colectivul îşi începe ac­tivitatea sub auspicii bune, condiţiile materiale exis­tente favorizînd atingerea sarcinilor prevăzute. În a­celaşi timp, el a subliniat că prin înlăturarea defi­cienţelor manifestate anul trecut în privinţa folosirii capacităţii instalaţiilor şi a timpului de muncă, aceste posibilităţi vor fi amplifi­cate în beneficiul realizării unor sarcini superioare ce­lor prevăzute în plan. Cu ocazia dezbaterii au fost scoase la iveală şi unele neajunsuri provocate de furnizorii de materii prime, printre care şi Com­binatul chimic Borzeşti, care nu şi-a îndeplinit, în totalitate, obligaţiile înscri­se în contractele încheiate, creînd mari greutăţi uzinei. Pe de altă parte s-a remar­cat faptul că în acest an va trebui să fie acordată o mai mare atenţie con­trolului materiei­ prime, alegerii ei, corespunzător tehnologiei de fabricaţie utilizată. In vederea îmbu­nătăţirii substanţiale a aprovizionării s-a propus întărirea legăturilor uzinei cu firmele furnizoare şi gospodărirea judicioasă a materiei prime introdusă in fabricaţie. Ing. Carol Wald, a sub­liniat cu această ocazie ne­cesitatea intensificării ac­tivităţii de cercetare ştiin­ţifică în uzină care, aşa cum s-a dovedit şi pînă acum, are o contribuţie hotârîtoa­ SPORT HANDBAL BERLINUL OCCIDENTAL 2 (Agerpres). — Selecţionata studenţească de handbal a României, evoluînd sub de­numirea de echipa oraşului Bucureşti, a cîştigat turneul internaţional masculin fulger desfăşurat în Berlinul occi­dental. Handbaliştii români au învins cu 12—0 (4—0) echi­pa oraşului Göteborg, cu 7—6 (6_4) o formaţie din Berlinul occidental şi au ter­minat la egalitate 8—8 (4—3) cu echipa oraşului Moscova. Pe locul doi s-a clasat echipa oraşului Moscova cu acelaşi număr de puncte, însă cu un golaveraj inferior. TENIS Tenis numii români Ion Ţiriac şi Iiie Năstase au de­butat cu o frumoasă victo­rie internaţională în noul sezon. In cadrul campiona­telor de est ale Indiei de la Calcutta ei au cucerit proba de dublu invingind în fi­nală cu 6-4. 7—5. 6—4 pe­rechea indiană Mukherjea- Lall. FOTBAL ZÜRICH — Agenţiile in­ternaţionale de presă trans­mit că la campionatul mon­dial de fotbal din anul 1970 şi-au anunţat oficial partici­parea 72 de ţări. Cu citeva ore înaintea încheierii ter­menului de înscriere au fost primite confirmările de par­ticipare din partea Cubei şi Senegalului. După meciu­rile preliminarii din grupe, echipele calificate vor par­ticipa in 1970 la jocurile tur­neului final, programat în­tre 31 mai şi 21 iunie la Ciu­dad de Mexico. La ediţia din 1966 a competiţiei au fost în­scrise iniţial 74 de ţări, însă nu au participat decît El. Printre cele 72 de echipe înscrise la noua ediţie se nu­mără Anglia, U.R.S­ S., Unga­ria, Italia România, Austra­lia, Bolivia, Uruguay, Ecua­dor, Algeria, Japonia şi al­tele. Comitetul de organizare a C. F.I.F.A. în frunte cu preşe­dintele său, sir Stanley Rous, se va întruni la 1 februarie la Casablanca pentru a sta­bili preliminariile campiona­tului. Carnavalul tineretului Aproape 6 000 de ti­neri bucureşteni au în­­tîmpinat Anul Nou sub uriaşa cupolă a Pavilio­nului expoziţiei de la Piaţa Scînteii. La ora 9 şi jumătate seara, înce­putul petrecerii a fost enunţat de salve de arti­ficii şi de semnalul trompetelor. încă de la intrare, oaspeţii au fost întîmpinaţi de zeci de măşti, iar sărbătoarea a început intr-un cadru fe­eric, realizat de studenţi ai institutelor de arte plastice şi arhitectură. Surprizele muzicale şi '..T, umoristice au fost gaz­­'...■■duite de o scenă astfel amenajată incit să ofere vizibilitate tuturor oas­peţilor. Mai mulţi actori ai Teatrului „C . Not­tara" au prezentat Plu­guşorul, iar studenţi ai Institutului de teatru — o serie de obiceiuri populare de Anul Nou, după care a urmat un bogat program folcloric interpretat de ansamblu­rile „Periniţa“ şi „Cio­­cîrlia“ şi orchestra ,,Bar­­bu Lăutaru“ a Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“. Tinerii au avut la de­poziţie baruri cu jocuri distractive; tonete spe­ciale au oferit ilustrate prin intermediul cărora a fost aleasă prinţesa re­velionului . Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a prezentat în premieră parada modei anului 1968 Alţi peste 2 000 tineri au avut prilejul să pe­treacă revelionul la­­ ca­sele lor de cultură din raioanele 30 Decembrie, 23 August, Tudor Vladi­­mirescu, Nicolae Băl­­cescu şi Griviţa Roşie.­­ Anul Nou a fost în­­tîmpinat de tineret în cadrul unor entuziaste car­ava­uri şi reveli­­oane organizate la pala­tele şi casele de cultură din toate regiunile ţării. (Agerpres) I „...semne­­ bune de I belşug...“ ! (Urmare din pag. 1-a) Primul şuvoi de oţel ‘ incandescent şi-a fă­­­­cut apariţia la cupto- I rul nr. 1, unde prim- I topitorul Teodor Ka- I­ramanlis, împreună I cu echipa sa, a inau­gurat constelaţia de I oţel a lui 1968, inso- I ţită de un natural joc de artificii, ce dădea strălucire nopţii de Anul Nou, metalul a umplut rînd pe rind uriaşele oale de turnare de la oţelă­­ria nr. 1, de la oţelă­­ria electrică... Şi curcubeul metalului nou „născut“ şi-a desfăcut arcul peste întreg combinatul. A cuprins laminoarele, furnalele înalte. La furnalul nr. 7, echi­pa prim-jurnalistu­­lui Lucian Ionescu, aflată la datorie, a slobozit, in şuvoiul neîntrerupt al incan­descenţei, primul a­­fluent de fontă II- I chidă. I Dimensiunile din­­ ‘68 ale fluviului me-­­ talului hunedorean­­ s-au întrevăzut, ast- , fel, încă din prima­­ zi de muncă a anu-­­ lui, au fost realiza- t te, peste sarcinile­­ planificate, 88 tone­­ fontă, 63 tone mine- t­reu de fier aglome-­­ rat și 40 tone oţel.­­ Este un indiciu fap-­­ tic care arată că, la Hunedoara, noul an k are „...semne bune de­­ belşug...“ . — —■—■I I I I IU NU Către CENTRALA OAMENILOR MUNCII DIN CUBA — C.T.C. HAVANA . Cu prilejul celei de-a IX-a­­aniversări a „Zilei elibe­­rării" — ziua naţională a Cubei — vă adresăm, dragi tovarăşi, un cald salut frăţesc de solidaritate şi vă urâm noi succese în lupta împotriva imperialismului,, pentru apărarea şi consolidarea­ cuceririlor revoluţio­nare, pentru continua prosperitate economică şi cultu­rală a Cubei socialiste, pentru victoria cauzei păcii. UNIUNEA GENERALA A SINDICATELOR DIN ROMANIA Cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a zilei naţionale a Cubei, Ziua eliberării Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe ai Republicii Socialiste Româ­nia, a trimis o telegramă rie felicitare ministrului rela-' t'j'or externe ai Republicii Cuba. Raul Roa Garda.*.. ' Cuvîntarea ambasadorului Cubei la București Cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei na­ţionale a Cubei, Ziua­­ eli­berării, ambasadorul Re­publicii Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a vorbit la costurile noastre de radio şi televiziune. TELEGRAME Excelentei Sale Domnului NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia fericită a celei de a XX-a aniversări a pro­clamării Republicii România, am marea plăcere să transmit Excelenţei Voastre şi, prin dumneavoastră, guvernului şi­ poporului României caldele noastre feli­citări. Totodată, profit de acest prilej de a transmite ură­rile noastre cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pen­tru dezvoltarea continuă şi bunăstarea poporului prieten al României. Dorinţa noastră arzătoare este ca relaţiile de prietenie şi colaborare care leagă cele două ţări şi popoare ale noastre să se întărească continuu în interesul reciproc al Indiei şi României. ZAKIR HUSAIN Preşedintele Indiei Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri BUCUREŞTI Vă prezint urările mele cele mai sincere cu ocazia celei de a XX-a aniversări a proclamării Republicii. SULEYMAN DEMIREL Primul ministru al Republicii Turcia Comitetului Central al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI ! Cu ocazia celei de a XX-a aniversări a Republicii Socialiste România, care sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român a deschis calea consoli­dării puterii muncitoreşti în România, vă rog să pri­­­ miţi călduroase felicitări şi urări de noi succese pen­tru dv. şi poporul român în lupta sa nobilă pentru apărarea cuceririlor socialismului împotriva agre- ■ siunii şi comploturilor imperialiste, pentru întărirea păcii şi prieteniei Între popoare. ..**v Secretar general al Partidului Comunist din Izrael * MIKUNIS / SHifforraaggftaS / In ajunul Anului Nou s-a înapoiat de la Moscova tov. Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, unde a semnat Protocolul pri­vind schimburile de măr­furi şi de plăţi pe anul 1968 între România şi Uniunea Sovietică. Un avion al întreprinde­rii de transporturi aeriene române TAROM, care, în baza unui contract­ al Companiei române de na­vigaţie cu Societatea de turism „Geisler” — R.F. a Germaniei a efectuat o croazieră intercontinentală de aproape 34 000 km, s-a reîntors în ţară. Itinerarul celor două săptămîni, cit a durat cursa, a cuprins numeroa­se ţări, printre care Gre­cia, Liban, Turcia, Egipt, India, Singapore şi Hong- Kong. La bordul turbopropulso­­rului ,,TAROM“, al cărui comandant a fost D. Olaru­, se aflau circa 100 de tu­rişti.­­­ăr Teatrul muzical din Bra­şov a găzduit marţi seara un spectacol al Ansamblu­lui popular mongol, care se află în turneu în ţara noastră. Programul a cu­prins cîntece şi dansuri a­­companiate de instrumente populare. Spectacolul s-a bucurat de succes, publicul răs­plătind cu vii aplauze pe artiştii oaspeţi lNTREPRHIDFR£AotPRFFAB/l/(ffî atu BFTOAf Cfimeu/majrm telefon 2317 Tirgovişte produce şi livrează pe bază de repartiţii şi co­menzi ferme : • Elemente de zidărie şi izolaţii din beton ce­lular autoclavizat • Panouri armate din beton celular auto­clavizat • Spalier­ pentru viţă de vie din beton ar­mat autoclavizat. și chesoane de acoperiș tip C2 RA • Diverse elemente ti­pizate din beton ar­mat pentru agricul­tură.

Next