Munca, ianuarie 1968 (Anul 24, nr. 6264-6288)
1968-01-03 / nr. 6264
REVELION 1968 Semnificaţia luminilor... (Urmare din pag. l-a glas tradiţionalului pluguşor : „Aho, aho, copii şi fraţi, Pe grivineţi de-ascultaţi, Multe fapte o să aflaţi..." Se deapănă, în vers, răbojul anului ce a trecut. Planul a fost îndeplinit înainte de termen, productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută, iar producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu 4 la sută. Pentru toate aceste succese, pentru viaţa fericită pe care poporul nostru şi-o făureşte sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru luminoasele perspective ce se deschid patriei noastre, muncitorii uzinei „Griviţa Roşie“ şi familiile lor ciocnesc cupele înspumate, îşi doresc din inimă „La mulţi ani!“ Apoi se încinge hora. Muzică, dans, bucate gustoase, vin bun... Zorii primei zile a noului an i-au găsit pe toţi petrecind. ★ Azi, cinci citiţi aceste rinduri, zorile celei de a treia zi a anului îi găsesc in plină şi entuziastă muncă. Pentru anul 1968 au sarcini cu mult mai mari. Muncitorii de la „Griviţa Roşie“ sînt hotărîţi să le realizeze şi să le depăşească pentru că ştiu că muncesc pentru ei, pentru înflorirea patriei, pentru bunăstarea întregului popor. Aceeaşi mare familie. Puzderie de lumini. Cu ele se înalţă blocurile turn, siluetele noilor obiective industriale, intrate în producţie sau aflate abia in construcţie — lumini care se înscriu pe traiectoria firească a dezvoltării oraşului Piteşti. Sub aceste lumini se aflau oamenii care, in noaptea revelionului, şi-au depănat gindurile, visurile... Cei mai mulţi, metalurgicii, constructori, chimişti, petrolişti, textilişti şi-au dat intilnire pentru a sărbători, împreună, noul an, la restaurantul „Victoria". O parte dintre ei se cunoscuseră numai de citeva minute, dar parcă s-ar fi ştiut de cind lumea. Aveau comune împlinirile —drunturile înfăptuirii gindurilor. La una dine noie l-am intilnit pe tehnicianul constructor Ion Roşut de la I.C.F.M. Braşov, detaşat pe şantierul platformei industriale din Piteşti. In oraşul argeşean, elui dat „O mină de ajutor" la fixarea primelor jaloane ale uzinei de motoare electrice, a participat la punerea in funcţiune a secţiilor planificate pentru prima etapă şi lucrează, acum, la obiectivele care trebuie să intre în funcţiune la finele anului 1968. Alături de el, excavatoristul Ion Avram şi şoferul Gheorghe Miu erau „cunoştinţe“ vechi de pe vremea cind lucrau pe şantierul Combinatului de celuloză şi hirtie de la Brăila. Acum sunt pe şantierul Combinatului petrochimic. Următorul revelion nu se ştie pe ce alt şantier din ţară îl vor sărbători. Ora 24. Oamenii, ridicind pahare pline, îşi urează reciproc : „La mulţi ani". „Pentru noi succese in 1968“. Urări din inimă, calde, ca între membrii aceleiaşi mari familii... DUMITRU BURCEA Un grup de salariaţi de la uzinele „Electronica“ din Capitală a petrecut revelionul la cabana ,,Poiana Izvoarelor" din masivul Bucegi Foto : ST. ALBESCU In marea familie a muncitorilor de la uzinele „Griviţa Roşie" Urări din străbuni Veselia care a domnit in casele oraşului de pe Someş s-a revărsat, de la o vreme, pe străzi. Urau colindătorii. Oamenii le-au ieşit in intimpinare. Cu inimi deschise, cu dragoste Urătorii erau artişti amatori din fabricile, şcolile şi facultăţile oraşului; ei au dat viaţă unor ritualuri străbune. Semănători şi secerători, urmaţi de care alegorice simbolizând belşugul şi fericirea, însuşi „bădiţa Traian", cu alaiul de pluguri au străbătut cu pocnete de bici, clinchet de clopoţei, bulevardele oraşului. Au fost rostite cintece vechi, care aduc aminte de sărbătorile lui Saturn, „Prietenul“ semănătorilor, a lui Janus, deschizătorul anului, a lui Michra, zeul solar Ajunse prin vremi vină la noi, aceste cintece sunt purtate acum de cei ce sporesc belşugul şi fericirea ţării. Colindătorii au urat pricepuţilor constructori de maşini să aibă sporuri in toate, iar roadele muncii lor să ajungă să străbată mai departe zările peste mări şi ţări. Celor ce muncesc in laboratoare şi biblioteci li s-au spus cuvinte de mulţumire şi îndemn la noi fapte. Pretutindeni, semănătorii aruncau in urma plugurilor boabe aurii de gru ales, semn al anului care a venit. „Clujul, se spune in cintecul lor, va oferi ţării, in noul an, mai multe maşini textile şi frigorifice, sporuri mari de încălţăminte şi de medicamente, tricotaje şi bomboane, se vor construi noi secţii industriale, cartierului . Gheorghieni i se vor alătura încă 2 500 de apartamente...“. Toate acestea fac parte din planurile locuitorilor oraşului, români şi maghiari, cărora colindătorii — aşa cum este datina pe pămintul românesc — le-au urat .La mulţi ani MARIN OPREA „Incorigibilii" Am crezut că In noaptea aceea — în care fiecărui om îi este dat să se bucure, să se distreze — cunoştinţele mele de la Combinatul siderurgic de la Galaţi vor uita de preocupările lor M-am înşelat. După ce i-am ascultat nu mi-a părut insă rău că oamenii, chiar in clipele acelea sărbătoreşti, se dovedesc „incorigibili“ in a discuta cu maturitate, desluşind răspunsuri la întrebările legate de căutările pentru realizarea şi depăşirea planului de investiţii pe anul 1968... Meniul variat şi bogat, programul cultural-artistic, sirbele, horele şi periniţele „întrerup“, doar, discuţiile. Lăcătuşul Nicolae Foltzan discuta despre furnalul de 1 700, şeful de brigadă Ion Terjan despre fabrica de aglomerare, maistrul Dumitru Dabija despre calitatea laminatelor. Se dansează, se ciocnesc pahare, dar mai ales se discută de parcă „ar fi o şedinţă cu muzică, cu dans, cu surprize şi distracţii" Spunea, în glumă, cuiva,ZM'aiZ ria Taşcă. i%£££££ Nu ştiu de ce. ddtTOcMt lucru mi s-a părut ăLdtCiffCZ farmec deosebit nopţii ' iK ~ care anul 1968 s-a intilnit cu harnicii constructori gălăţeni-MIRCEA CIŞMAN DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAH PE 1968 Măsuri pentru florificarea rezervelor interne nie întreprinderilor Capacitatea proiectată— o mărime dinamică (Urmare din pag. l-a) mari dacă uneori n-ar fi existat și întreruperi br. lucru din cauza unei slabe aprovizionări a fiecărui loc de muncă" La rîndul său, tovarăşul Cicerone Răduţ, preşedintele convretului sindicatului, a subliniat că întărirea disciplinei în muncă constituie pentru organele sindicale un obiectiv major, în slujba atingerii căruia va folosi o gamă variată de mijloace educative, astfel incit să se creeze o puternică opinie de masă împotriva celor care mai sunt certaţi cu ordinea şi obligaţiile de serviciu. De altfel, fiecare grupă sindicală urmăreşte şi analizează cu consecvenţă felul în care sunt folosite cele 480 de minute de muncă, modul în care muncitorii cu experienţă îndelungată şi cu bogate cunoştinţe profesionale ajută pe cei tineri, sau nou angajaţi, să pătrundă în tainele profesiunii. Tehnicianul Vasile Maxim, şeful secţiei balasturi, a criticat modul defectuos în care uneori atelierele, cum sunt cei metalic, vop- Sitoria şi Cartonaje, s-au încadrat în graficul de livrare intersecţii şi a propus conducerii întreprinderii să ia măsuri mai energice pentru îmbunătăţirea cooperării interne şi cu întreprinderile furnizoare. Totodată, dînsul a menţionat faptul că pentru operativitatea lucrului şi mai ales pentru finalizarea unor produse cu indici calitativi superiori sunt absolut necesare două aparate de reglare a balastului inductiv şi două aparate de verificare a coeficientului de străpungere a acestor corpuri. în numele secţiei, tovarăşul Maxim s-a angajat să dea peste planul aiciAsJ. ” r\r\r\ WnoAti stari. O problemă majoră, viu dezbătută, a fost şi cea legată de desfăşurarea normală a muncii în secţii, concomitent cu lucrările de investiţii, care, în proporţie de 50 la sută se execută în halele de producţie. Inginerul Graţian Colda, mecHYnmiV form ai' întreprinderii, sublinia necesitatea materializării măsurilor preconizate în acest scop, orice întîrziere în traducerea lor In viaţă reflectîndu-se nefavorabil asupra ritmicităţii fabricaţiei de-a lungul întregului proces tehnologic. In încheierea dezbaterilor, tovarăşul Nicolae Papagheorghe, inginerul şef al întreprinderii, a asigurat pe participanţi, în numele conducerii, că termenele de materializare a fiecărei măsuri de organizare superioară a producţiei şi a muncii, de asigurare a ritmicităţii aprovizionării şi fabricaţiei, prevăzute în graficul întocmit in acest scop vor fi respectate cu stricteţe, astfel încît să se dispună de condiţii optime pentru a se putea da peste sarcinile planului anual 2 milioane lei la producţia globală şi tot atît la producţia marfă. Iată, deci, că la „Electrofar“ s-au conturat deja o seamă de posibilităţi, care, întregite cu cele scoase la iveală de apropiata adunare generală a salariaţilor, vor alcătui angajamentul colectivului de aici pe anul 1968, re în evoluţia calităţii produselor. In legătură cu folosirea utilajelor la capacitatea lor nominală, el a propus ca încărcarea maşinilor să se facă pe bază de grafic, măsură capabilă să pună în evidenţă rezervele de capacitate pentru a căror utilizare să fie luate măsuri operative. Alţi vorbitori, printre care ing. Gheorghe Sava, economistul V. Chelaru, tehnicianul C. Dănileţ, şi-au consacrat cuvîntul măsurilor ce trebuie luate pentru satisfacerea unor imperative actuale cum sunt: diversificarea producţiei, creşterea eficienţei controlului tehnic de calitate, îmbunătăţirea activităţii serviciului de export. Dezbaterea sarcinilor de plan pe 1968, în lumina documentelor Conferinţei Naţionale a P.C.R., a scos încă o dată în evidenţă experienţa şi capacitatea acestui colectiv de a stabili măsuri capabile să valorifice ne ale producţiei, spiritul său de răspundere faţă de sporirea continuă a eficienţei activităţii producţiei. Subliniind caracterul realist al sarcinilor de plan pe 1968, participanţii la dezbateri au menţionat că uzina dispune de însemnate resurse, mai ales în privinţa valorificării timpului de lucru, care trebuie aşezate cu hotărîre la temelia îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1968. Măsurile propuse, care vizează ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a oamenilor, folosirea deplină a capacităţii maşinilor, utilizarea raţională, gospodărească, a materiei prime, perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie, calitatea produselor şi realizarea in termen a investiţiilor, sunt expresia nemijlocită a hotăririi colectivului de a desfăşura în 1968 o activitate şi mai fructuoasă ca pînă acum. In largul oceanului... Staţia de radio a D.N.M „Navrom“ Constanţa a fost mult solicitată in noaptea de revelion. Radiogramele celor de acasă se încrucişau cu cele ale celor plecaţi. Spicuim din radiograma echipajului de pe mineralierul „Carpaţi", aflat in apele Oceanului Indian, in drum spre Africa de Sud : „...la bordul navei domnesc veselia şi voia bună. In jurul bradului, instalat în careul echipajului, şi-au dat intîlnire Moş Gerilă şi Neptun, însoţiţi de sirenele mării, venite să ne ureze mulţi ani fericiţi. Trecind printre mesele încărcate cu bunătăţi, dintre care nu lipsesc tradiţionalele noastre sarmale româneşti, Moş Gerilă împarte daruri marinarilor. In semn de recunoştinţă şi consideraţie pentru „oaspeţi“, formaţia artistică a navei a prezentat un scurt program din care nu au lipsit pluguşorul şi sorcova marinărească. Şi, in timp ce nava pluteşte către ţărmurile continentului negru — aşa încheie radiograma comandantul navei, Nicolae Mirea — gindurile noastre se îndreaptă către cei dragi de acasă şi fiecare ridică din nou paharul de vin românesc, pentru sănătatea lor, pentru ţara noastră, Republica Socialistă România. GHEORGHE DIMA Spre o înaltă productivitate (Urmare din pag. 1-a)borioase privind asimilarea de sortimente cu rezistenţă termică superioară , vor fi introduse în tehnologie noi stabilizatori indigeni, finalizîndu-se totodată în producţie rezultatele obţinute în laborator. Referindu-se la posibilităţile de care dispune uzina pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plane 1968, ing. C. Aruştei, a spus că colectivul îşi începe activitatea sub auspicii bune, condiţiile materiale existente favorizînd atingerea sarcinilor prevăzute. În acelaşi timp, el a subliniat că prin înlăturarea deficienţelor manifestate anul trecut în privinţa folosirii capacităţii instalaţiilor şi a timpului de muncă, aceste posibilităţi vor fi amplificate în beneficiul realizării unor sarcini superioare celor prevăzute în plan. Cu ocazia dezbaterii au fost scoase la iveală şi unele neajunsuri provocate de furnizorii de materii prime, printre care şi Combinatul chimic Borzeşti, care nu şi-a îndeplinit, în totalitate, obligaţiile înscrise în contractele încheiate, creînd mari greutăţi uzinei. Pe de altă parte s-a remarcat faptul că în acest an va trebui să fie acordată o mai mare atenţie controlului materiei prime, alegerii ei, corespunzător tehnologiei de fabricaţie utilizată. In vederea îmbunătăţirii substanţiale a aprovizionării s-a propus întărirea legăturilor uzinei cu firmele furnizoare şi gospodărirea judicioasă a materiei prime introdusă in fabricaţie. Ing. Carol Wald, a subliniat cu această ocazie necesitatea intensificării activităţii de cercetare ştiinţifică în uzină care, aşa cum s-a dovedit şi pînă acum, are o contribuţie hotârîtoa SPORT HANDBAL BERLINUL OCCIDENTAL 2 (Agerpres). — Selecţionata studenţească de handbal a României, evoluînd sub denumirea de echipa oraşului Bucureşti, a cîştigat turneul internaţional masculin fulger desfăşurat în Berlinul occidental. Handbaliştii români au învins cu 12—0 (4—0) echipa oraşului Göteborg, cu 7—6 (6_4) o formaţie din Berlinul occidental şi au terminat la egalitate 8—8 (4—3) cu echipa oraşului Moscova. Pe locul doi s-a clasat echipa oraşului Moscova cu acelaşi număr de puncte, însă cu un golaveraj inferior. TENIS Tenis numii români Ion Ţiriac şi Iiie Năstase au debutat cu o frumoasă victorie internaţională în noul sezon. In cadrul campionatelor de est ale Indiei de la Calcutta ei au cucerit proba de dublu invingind în finală cu 6-4. 7—5. 6—4 perechea indiană Mukherjea- Lall. FOTBAL ZÜRICH — Agenţiile internaţionale de presă transmit că la campionatul mondial de fotbal din anul 1970 şi-au anunţat oficial participarea 72 de ţări. Cu citeva ore înaintea încheierii termenului de înscriere au fost primite confirmările de participare din partea Cubei şi Senegalului. După meciurile preliminarii din grupe, echipele calificate vor participa in 1970 la jocurile turneului final, programat între 31 mai şi 21 iunie la Ciudad de Mexico. La ediţia din 1966 a competiţiei au fost înscrise iniţial 74 de ţări, însă nu au participat decît El. Printre cele 72 de echipe înscrise la noua ediţie se numără Anglia, U.R.S S., Ungaria, Italia România, Australia, Bolivia, Uruguay, Ecuador, Algeria, Japonia şi altele. Comitetul de organizare a C. F.I.F.A. în frunte cu preşedintele său, sir Stanley Rous, se va întruni la 1 februarie la Casablanca pentru a stabili preliminariile campionatului. Carnavalul tineretului Aproape 6 000 de tineri bucureşteni au întîmpinat Anul Nou sub uriaşa cupolă a Pavilionului expoziţiei de la Piaţa Scînteii. La ora 9 şi jumătate seara, începutul petrecerii a fost enunţat de salve de artificii şi de semnalul trompetelor. încă de la intrare, oaspeţii au fost întîmpinaţi de zeci de măşti, iar sărbătoarea a început intr-un cadru feeric, realizat de studenţi ai institutelor de arte plastice şi arhitectură. Surprizele muzicale şi '..T, umoristice au fost gaz'...■■duite de o scenă astfel amenajată incit să ofere vizibilitate tuturor oaspeţilor. Mai mulţi actori ai Teatrului „C . Nottara" au prezentat Pluguşorul, iar studenţi ai Institutului de teatru — o serie de obiceiuri populare de Anul Nou, după care a urmat un bogat program folcloric interpretat de ansamblurile „Periniţa“ şi „Ciocîrlia“ şi orchestra ,,Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“. Tinerii au avut la depoziţie baruri cu jocuri distractive; tonete speciale au oferit ilustrate prin intermediul cărora a fost aleasă prinţesa revelionului . Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a prezentat în premieră parada modei anului 1968 Alţi peste 2 000 tineri au avut prilejul să petreacă revelionul la casele lor de cultură din raioanele 30 Decembrie, 23 August, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi Griviţa Roşie. Anul Nou a fost întîmpinat de tineret în cadrul unor entuziaste caravauri şi revelioane organizate la palatele şi casele de cultură din toate regiunile ţării. (Agerpres) I „...semne bune de I belşug...“ ! (Urmare din pag. 1-a) Primul şuvoi de oţel ‘ incandescent şi-a făcut apariţia la cupto- I rul nr. 1, unde prim- I topitorul Teodor Ka- Iramanlis, împreună I cu echipa sa, a inaugurat constelaţia de I oţel a lui 1968, inso- I ţită de un natural joc de artificii, ce dădea strălucire nopţii de Anul Nou, metalul a umplut rînd pe rind uriaşele oale de turnare de la oţelăria nr. 1, de la oţelăria electrică... Şi curcubeul metalului nou „născut“ şi-a desfăcut arcul peste întreg combinatul. A cuprins laminoarele, furnalele înalte. La furnalul nr. 7, echipa prim-jurnalistului Lucian Ionescu, aflată la datorie, a slobozit, in şuvoiul neîntrerupt al incandescenţei, primul afluent de fontă II- I chidă. I Dimensiunile din ‘68 ale fluviului me- talului hunedorean s-au întrevăzut, ast- , fel, încă din prima zi de muncă a anu- lui, au fost realiza- t te, peste sarcinile planificate, 88 tone fontă, 63 tone mine- treu de fier aglome- rat și 40 tone oţel. Este un indiciu fap- tic care arată că, la Hunedoara, noul an k are „...semne bune de belşug...“ . — —■—■I I I I IU NU Către CENTRALA OAMENILOR MUNCII DIN CUBA — C.T.C. HAVANA . Cu prilejul celei de-a IX-aaniversări a „Zilei eliberării" — ziua naţională a Cubei — vă adresăm, dragi tovarăşi, un cald salut frăţesc de solidaritate şi vă urâm noi succese în lupta împotriva imperialismului,, pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare, pentru continua prosperitate economică şi culturală a Cubei socialiste, pentru victoria cauzei păcii. UNIUNEA GENERALA A SINDICATELOR DIN ROMANIA Cu ocazia celei de-a IX-a aniversări a zilei naţionale a Cubei, Ziua eliberării Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe ai Republicii Socialiste România, a trimis o telegramă rie felicitare ministrului rela-' t'j'or externe ai Republicii Cuba. Raul Roa Garda.*.. ' Cuvîntarea ambasadorului Cubei la București Cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei naţionale a Cubei, Ziua eliberării, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a vorbit la costurile noastre de radio şi televiziune. TELEGRAME Excelentei Sale Domnului NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia fericită a celei de a XX-a aniversări a proclamării Republicii România, am marea plăcere să transmit Excelenţei Voastre şi, prin dumneavoastră, guvernului şi poporului României caldele noastre felicitări. Totodată, profit de acest prilej de a transmite urările noastre cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru dezvoltarea continuă şi bunăstarea poporului prieten al României. Dorinţa noastră arzătoare este ca relaţiile de prietenie şi colaborare care leagă cele două ţări şi popoare ale noastre să se întărească continuu în interesul reciproc al Indiei şi României. ZAKIR HUSAIN Preşedintele Indiei Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri BUCUREŞTI Vă prezint urările mele cele mai sincere cu ocazia celei de a XX-a aniversări a proclamării Republicii. SULEYMAN DEMIREL Primul ministru al Republicii Turcia Comitetului Central al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI ! Cu ocazia celei de a XX-a aniversări a Republicii Socialiste România, care sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român a deschis calea consolidării puterii muncitoreşti în România, vă rog să pri miţi călduroase felicitări şi urări de noi succese pentru dv. şi poporul român în lupta sa nobilă pentru apărarea cuceririlor socialismului împotriva agre- ■ siunii şi comploturilor imperialiste, pentru întărirea păcii şi prieteniei Între popoare. ..**v Secretar general al Partidului Comunist din Izrael * MIKUNIS / SHifforraaggftaS / In ajunul Anului Nou s-a înapoiat de la Moscova tov. Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, unde a semnat Protocolul privind schimburile de mărfuri şi de plăţi pe anul 1968 între România şi Uniunea Sovietică. Un avion al întreprinderii de transporturi aeriene române TAROM, care, în baza unui contract al Companiei române de navigaţie cu Societatea de turism „Geisler” — R.F. a Germaniei a efectuat o croazieră intercontinentală de aproape 34 000 km, s-a reîntors în ţară. Itinerarul celor două săptămîni, cit a durat cursa, a cuprins numeroase ţări, printre care Grecia, Liban, Turcia, Egipt, India, Singapore şi Hong- Kong. La bordul turbopropulsorului ,,TAROM“, al cărui comandant a fost D. Olaru, se aflau circa 100 de turişti.ăr Teatrul muzical din Braşov a găzduit marţi seara un spectacol al Ansamblului popular mongol, care se află în turneu în ţara noastră. Programul a cuprins cîntece şi dansuri acompaniate de instrumente populare. Spectacolul s-a bucurat de succes, publicul răsplătind cu vii aplauze pe artiştii oaspeţi lNTREPRHIDFR£AotPRFFAB/l/(ffî atu BFTOAf Cfimeu/majrm telefon 2317 Tirgovişte produce şi livrează pe bază de repartiţii şi comenzi ferme : • Elemente de zidărie şi izolaţii din beton celular autoclavizat • Panouri armate din beton celular autoclavizat • Spalier pentru viţă de vie din beton armat autoclavizat. și chesoane de acoperiș tip C2 RA • Diverse elemente tipizate din beton armat pentru agricultură.