Munca, martie 1968 (Anul 24, nr. 6314-6340)

1968-03-01 / nr. 6314

Anul XXIV nr. 6314 vineri 1 III 1968 4 pagini 30 bani comun, cel mai tinăr cartier al Capitalei Abia au trecut două luni de cînd pe cel mai tinăr cartier al Capita­lei — Colentina — au poposit primele exca­vatoare şi buldozere şi iată că au şi început să se profileze noile construcţii. Din tabloul viitorului cartier, ale că­rui proiecte au fost pre­date aproape în întregi­me constructorilor, reţi­nem, printre altele, fap­tul că în prima etapă, adică pînă în 1970, vor fi date in folosinţă aici 58 de blocuri cu cite 10 etaje — un adevărat orăşel cuprinzînd peste 6 000 de apartamente. Complexul Colentina este proiectat în aşa fel incit va fi continuat în etape viitoare. Capetele lui de perspectivă vor fi dominate de blocuri turn cu cite 20 şi 21 eta­je. Aici se vor inălţa, de asemenea, o impunătoa­re clădire a unui liceu, o şcoală generală cu 16 săli de clasă, un cinema­tograf cu peste 800 de locuri, un mare complex comercial. In cadrul proiectului reţin atenţia dotările edilitare, în a­­fară de amplele lucrări de alimentare cu apă, canalizare şi termofica­­re, atribute urbanistice subînţelese unui ansam­blu de asemenea pro­porţii, se remarcă lucră­rile de drumuri şi de spaţii verzi. In prima e­­tapă va exista aici o largă arteră, cu şase benzi de circulaţie, iar în final aceasta va avea opt benzi. In zona cen­trală a arterei, străjui­tă de peluze de verdea­ţă, vor exista liniile des­tinate circulaţiei tram­vaielor. Amenajarea în viitor a pădurii Andronache, a lacurilor Plumbuita şi Fundeni şi a terenurilor virane din jurul monu­mentului istoric de la Plumbuita, în parcuri de odihnă şi locuri de agrement, va întregi ta­bloul acestui nou colţ al Bucureştiului so­cialist. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ECONOMIA FORESTIERĂ in noul cadru de organizare administrativ - teritorială — Vă rugăm să aveţi amabilitatea să vă referiţi la elementele noi care au intervenit in organizarea ministerului. — Organizarea administra­­tiv-teritorială, înfăptuită ca urmare a hotărîrilor Confe­rinţei Naţionale a partidului, deschide o nouă şi importan­tă etapă în dezvoltarea eco­nomică şi social-cultura­lă a patriei noastre. Pe baza principiilor sta­bilite de Conferinţa Naţiona­lă a partidului a fost îmbu­nătăţită şi structura organi­zatorică a unităţilor terito­riale ale Ministerului Econo­miei Forestiere cu atribuţii privind problemele de silvi­cultură, de exploatare, tran­sport, construcţii forestiere şi industrializarea lemnului. Astfel, au fost desfiinţate di­recţiile regionale silvice, în­­fiinţîndu-se 39 inspectorate silvice — unităţi de condu­cere şi îndrumare a activită­ţii de silvicultură în raza fiecărui judeţ, care funcţio­nează pe principiul gestiunii economice proprii şi se află sub îndrumarea şi controlul Departamentului Silvicultu­rii din Ministerul Economiei Forestiere. Inspectoratele silvice îşi desfăşoară activitatea lor prin ocoale silvice, pepi­niere silvice centrale şi cen­tre pentru prelucrarea şi va­lorificarea fructelor de pă­dure. Acestea au ca obiect administrarea şi gospodări­rea fondului forestier, cul­tura şi refacerea pădurilor, protecţia şi paza lor, pune­rea în valoare a masei lem­noase şi a produselor acce­sorii ale pădurii, valorifica­rea superioară a vînatului şi a peştelui din apele de munte. De asemenea, a încetat funcţionarea direcţiilor re­gionale pentru exploatarea, transportul şi industrializa­rea lemnului, acestea fuzio­­nînd în 5 trusturi de exploa­tare, transport şi industriali­zare a lemnului, cu sediile în oraşele Bacău, Cluj, Piteşti, Tg. Mureş şi Timişoara. Trusturile de exploatare, transport şi industrializare a lemnului coordonează, în­drumă şi controlează activi­tatea celor 100 de întreprin­deri forestiere, întreprinderi pentru mecanizare şi tran­sporturi forestiere, între­prinderi de construcţii fores­tiere. — In ceea ce priveşte sarcinile concrete ale a­­cestor organisme, ce ne puteţi spune ? — Inspectoratele silvice ju­deţene şi trusturile de ex­ploatare, transporturi şi in­dustrializare a lemnului au fost încadra­te cu specia­lişti competenţi, avînd o bo­gată şi îndelungată activitate în organizarea şi conduce­rea producţiei. Ridicarea activităţii aces­tor unităţi nou create pe o treaptă economică şi tehnică superioară, ca urmare a noi­lor condiţii create, este pe deplin posibilă printr-o mai strînsă colaborare între uni­tăţile de producţie, în direc­ţia gospodăririi şi valorifică­rii raţionale şi superioare a fondului forestier. Sarcina majoră a inspecto­ratelor silvice şi a trusturi- FILIGRAN­Ora cando­rii... GHEORGHE TOMOZEI A descifra cu mij­loacele arheologiei­­ poeticeşti simbolul­­ inefabil al mărţişo-­­ rului rămine o ambi-­­­ţie neinstare să fie , împlinită de peniţa­­ cronicarului. Şi se­­ întîmplă astfel fiind-­­ că, an de an, tălmă- ■ cirea sensurilor se- j crete ale concentra- j tului de gingăşie care e mărţişorul e­­ mai bogată în sen- j suri, mai apropiată­­ de zăpada stelelor j decit cea care cade j peste arborii inmu- | guriţi. Mărţişorul e mi- 1 niatura unor mari gesturi. E versul concluziv­­ al unui poem pe care­­ oricine îl poate in- ■ cerca. E o strădanie —­­ care cunoaşte lesne­­ reuşita — de a co-­­ pilări lucrurile. Fiindcă, e limpede,­­ cine dăruieşte o mi- | nusculă creangă in- \ stelată de flori albe s dăruieşte de fapt o­­ pădure cu fruntea a- [ tinsă de aripa pri-­­ măverii. Cine oferă­­ un mereu ingemă-­­­nat „13“ oferă şansa . (Continuare în pag. 3-a)­­ Interviu cu tovarăşul Ing. FILIP TOMULESCU, adjunct al ministrului economiei forestiere­lor de exploatare, transpor­turi şi industrializare a lem­nului este luarea măsurilor care să asigure o desfăşurare în ritm susţinut a producţiei şi îndeplinirea sistematică a sarcinilor de plan la toţi in­dicatorii, de către fiecare unitate în parte. Pentru a­ceasta este necesară o mo­bilizare a tuturor resurselor materiale şi a forţelor de muncă din sector, astfel in­cit din primele zile de mun­că, în noua structură organi­zatorică, să se facă un pas hotărît, competent şi fructuos pe calea îmbunătăţirii între­gii activităţi economice. Pregătirea corespunzătoa­re a lucrărilor de împăduriri din această primăvară este una din sarcinile imediate şi de mare importanţă a inspec­toratelor sill­vice, ocoalelor silvice şi pepinierelor silvice centrale. Ţinînd seama de sporirea volumului lucrărilor de împăduriri din acest an, de substituire şi refacere a arboretelor slab productive, de creşterea proporţiei răşi­­noaselor, reuşita acestei ac­ţiuni este condiţionată direct de modul cum va şti fiecare unitate silvică să-şi organi­zeze lucrările şi de aportul adus de către fiecare inginer, tehnician, brigadier şi pădu­rar în parte. In vederea sporirii resur­selor de produse lemnoase Interviu realizat de IULIUS NEIGER (Continuare în pag. 3­ a) D­e sub cămaşa zdrenţuită a iernii au dat cep clorofilei primii soli ai anotimpului florilor : ghioceii. Minuscule suliţe imaculate au străpuns platoşa subţiată a zăpezii şi au zîmbit soa­relui. Sub blinda mingîiere a vîntului au sunat dis­cret clopoţeii lor, murmurînd cu duioasă veselie : vine, vine, primăvara! Ca un clinchet de argint, purtat pe covor de frunze, ecoul trecut din copac in copac a străbătut pădurea şi a ieşit la luminiş de drum să lumineze chipurile oamenilor. G­ingaşei chemări i-au dat ascultare copiii şi în­drăgostiţii şi, sub vraja îndemnului, s-au dus sub poale de codru să culeagă făgăduinţele primăverii. Peste pădure se răsturnase parcă cerul şi puzderia de stele se prefăcuseră sub vrăjită ba­ghetă in tot atîţia ghiocei. I. ALEXANDRESCU 232 „ISPRAVA“ MARINARULUI de AUREL CODREANU Un tinăr, de profesie marinar, a apărut recent in fata instanţei constan­­ţene, pentru ultraj cu vio­lenţă. Priveam pe omul adus sub pază in sala paşilor pierduţi şi încercam sâ-i pătrund psihologia. Era atit de tinăr, şi totuşi... Totul a început de la un chef, cu adevărat „mari­năresc". Intr-o dimineaţă, Nicolae Ţăranu — căci despre el este vorba — din comuna Agigea — Constanţa, ieşind de la serviciu pe la opt dimi­neaţa, s-a Îndreptat îm­preună cu alţi prieteni către restaurantul „Pes­carul" din oraş. Aici au „stăruit" între sticle şi pahare, vreme de... 11 ceasuri şi jumăta­te ! Apoi, împreună cu un coleg, Ţăranu a ple­cat — aşa cum mai putea el să plece — la Agigea, în jurul orei 19:30. Intrind şi în bufetul de acolo pentru a bea „o bere", caută nod în papură u­nor muncitori Sezonişti ce stăteau paşnici la o masă. Deşi unul dintre ei­­ primeşte, aşa din senin, un pumn de toată... fru­museţea de la Ţăranu, nimeni de la masă nu ri­postează. In schimb, este chemat sergentul major de miliţie Tudor Călin, care se afla la acea oră pe şosea, in serviciul de circulaţie. Acesta l-a invitat pe Ţăranu să se liniştească şi să părăsească in mod civilizat localul. Afară însă, marinarul turbulent a fi­sultat şi lovit pe lu­crătorul de miliţie. Acum, in timp ce martorii sunt audiaţi de instanţă, incul­patul, evitind orice privi­re, se uită încruntat pe fe­reastră , poate ca un tardiv regret după liber­tatea pierdută... In aceeaşi sală, sofia şi mama privesc deznădăj­duite cu o ultimă speran­ță spre bara apărării (Continuare în pag. 3-a) lAAAAAAAAAAAAAAAAA Săptămîna primăverii In martie — prima lună a primăverii — în şcolile din întreaga țără se va desfăşura „Săptămîna pri­măverii", înscrisă în calendarul manifestărilor pio­niereşti de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionie­rilor şi Ministerul Invăţămîntului. „Săptămîna primă­verii" face parte din lucrările de practică agricolă, iar în timpul desfăşurării ei cursurile vor fi suspendate. In şcolile din mediul urban, ale căror programe de studii nu prevăd practica agricolă sau în şcolile ce au efectuat practica agricolă de două săptămîni la începutul anului şcolar, elevii vor vizita monumente ale naturii, grădini botanice şi zoologice, parcuri şi rezervaţii naturale, fără suspendarea cursurilor. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a şefilor cultelor din România Joi la amiază, preşedin­tele­ Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit, la Palatul Consiliului de Stat, în audienţă de prezentare, pe şefii culte­lor din ţara noastră. La solemnitate au luat parte preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, vice­preşedinţii Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş şi Ştefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, şi şeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenţi Justi­nian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoţit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia şi Sibiu şi mitropolit al Ardealului, Firmilian Ma­rin, arhiepiscop al Craio­­vei şi mitropolit al Olte­niei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitro­polit al Banatului, Antim Nica Tîrgovişteanul, epis­cop, vicar patriarhal, Vi­­sarion Ploieşteanul, epis­cop, vicar patriarhal , Marton Aron, episcop ro­­mano-catolic de Alba Iu­lia, însoţit de Huber Io­sif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepisco­piei romano-catolice din Bucureşti, însoţit de Berta­lan Blaziu, consilier al arhi­episcopiei romano-catolice Bucureşti, Petru Pleşca, e­­piscop romano-catolic şi provicar al arhiepiscopiei de Bucureşti; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei refor­mate Cluj, însoţit de Tokeş Ştefan, consilier al episco­piei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al episcopiei reformate Ora­dea, însoţit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episco­piei evanghelice de con­fesiune augustană Sibiu, însoţit de Hochmeister Albert, prim-curator gene­ral al bisericii evanghelice C. A. Sibiu ; Rosen Moses, şef rabin al cultului mo­zaic, însoţit de Marilus Iţic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss A­­lexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoţit de Kovács Ludovic, vicar al episcopiei unitariene Cluj; Tomid Ştefan, vicar al vi­cariatului ortodox sîrb Ti­mişoara ; Argay Gheorghe, episcop al episcopiei evan­ghelice sinodo-presbiterie­­ne Cluj, însoţit de Rapp Carol, vicarul episcopiei e­­vanghelice S.P.­ Cluj ; Ioa­­sif Timotei, episcop loc­ţiitor al mitropoliei de rit vechi Brăila, însoţit de Ivanov Iacob, consilier al mitropoliei de rit vechi Brăila, Pambuccian Grigo­­re, vicepreşedintele Consi­liului eparhial al episco­piei armeano-gregoriene, însoţit de Baronian Zareh. (Continuare în pag. 3-a) COMUNICAT La 6 martie a.c. se convoacă la Sofia Comite­tul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varşovia. Conţinutul şi formele muncii culturale de masă in concordanţă cu cerinţele si nivelul de cunoştinţe ale oamenilor muncii , în rindul medicilor şi personalului sanitar mediu Intr-un domeniu de asemenea no­bleţe ca cel medical, munca devine o ştiinţă şi adesea o artă. Extrema profesionalizare merge aici mînă în mînă cu dobîndirea unei concepţii dintre cele mai înalte despre om şi viaţă. Ca nicicînd altădată grija pentru sănătatea o­­mului cuprinde azi, în ţara noastră, cele mai largi spa­ţii , ceea ce se cheamă a­­sistenţa sanitară prezintă aspecte dintre cele mai va­riate. Policlinicile şi spi­talele primesc pacienţi, medicii vizitează bolnavi, avioane şi maşini răspund chemărilor într-un organi­zat şi rapid sistem. Cadre­le sanitare se ridică la ci­fre însemnate care sporesc neîncetat. Gradele de spe­cializare în acest domeniu se înmulţesc. Pregătirea specialiştilor sanitari cu­noaşte etape succesive şi necesare. Ne găsim într-o ramură de activitate unde preocupările profesionale merg în acelaşi pas cu ce­le cultural-artistice, ace­stea din urmă însoţindu-le şi completîndu-le pe cele dintîi. Personalul medical şi auxiliar desfăşoară — în general — o activitate cul­turală multilaterală şi cu­prinde un mare număr de artişti amatori în toate o­­raşele ţării. Ne-am propus să anali­zăm mai amănuţit unele dintre aspectele acestei ac­tivităţi în oraşele Bucu­reşti şi Cluj. Clubul - sediul unei activităţi cultu­rale complexe Socotim necesar să rea­mintim dintre componen­tele esenţiale ale clubului faptul că el reprezintă, în majoritatea cazurilor, se­diul unei activităţi cultu­rale complexe. Practica a dovedit că un club desti­nat cu precădere lucrători­lor dintr-o anumită ra­mură de producţie, axat deci pe o comunitate de preocupări profesionale, are foarte multe premise pentru o activitate inte­resantă şi rodnică. Un a­­semenea club este cel a lu­crătorilor din domeniul sa­nitar din Capitală. Simpli trecători sau cei direct in­teresaţi s-au obişnuit, de mult, ca pe Bulevadrul Re­publicii, sub firma acestui LUIZA CRISTESCU (Continuare în pag. 2­ a) Aspect de la instala­ţia de absorbţie a oxizilor de azot de la Combinatul chimic­ Făgăraş Foto I A. ŞTEFAN ETICĂ ♦ ETICĂ ♦ ETICĂ ♦ ETICĂ + ETICA + ETICĂ + ETICĂ CUI I SE DA CIRUL ÎNCREDERII... Mai spune omul uneori o vorbă ce se îndepărtează de adevăr (citeşte : min­ciună) pentru­ a ieşi dintr-o­­ încurcătură sau pentru a cîştiga timp ca să poată să-şi îndrepte o greşeală comisă anterior. Cînd fap­ta respectivă nu angajează prea mult prestigiul celor din jur sau al unităţii în care lucrează „inculpatul“, totul se trece parcă cu ve­derea, fiind socotită de că­tre unii ca o glumă nu prea bună, iar de alţii fi­ind privită cu indignare şi hotărîre de a-l mustra pe cel în cauză. Aşa o fi considerat, în sinea sa, şi recepţionerul Constantin Ciorobîtcă de la I.C.R.A.-Piatra Neamţ, cînd s-a hotărît împreună cu doi muncitori, din sub­­ordinea sa, să vadă dacă cei din conducerea între­prinderii vor observa lipsa celor 50 de kilograme de măsline, dosite cu ingeni­ozitate, şi pentru care s-a încheiat rapid şi în limita celei mai depline „legali­tăţi“ un proces verbal, în care se specifica cu lux de amănunte că transportul sosit la destinaţie pierdu­se undeva pe drum, exact cantitatea de 50 de kilo­grame. Ce-i drept, recepţi­onerul mai glumise şi în alte rînduri, dar atît de „substanţial“ niciodată. Toate ar fi mers bine, dacă însă oameni mai pu­ţin obişnuiţi cu „gluma“ şi mai mult cu seriozita­tea, n-ar fi constatat, fără întîrziere, că de fapt, la mijloc, era vorba de o ade­vărată escrocherie. Şi s-a întocmit, de asemenea, un proces verbal, în urma că­ruia lui Constantin Cioro­bîtcă i s-a desfăcut con­tractul de muncă şi a fost trimis şi în judecată. In timp ce procesul se desfăşura la tribunalul din localitate, spre surprin­derea, să n-o zicem chiar, a lui Ciorobîtcă, dar a foştilor săi colegi de mun­că, în mod sigur, conduce­rea O.C.L. Alimentara din Piatra Neamţ, mai precis directorul Constantin Mo­­raru, s-a hotărît ca să-i dea o „mînă de ajutor“ ghinionistului. Pentru a-l reabilita în ochii lumii şi pentru a-i susţine moralul lui Ciorobîrcă, l-a angajat ca gestionar la o „Alimen­tara“ din anexa Văleni. E greu de crezut că şeful personalului, care are me­nirea de a pregăti dosarul celor ce vor fi încadraţi, să nu fi descoperit că noul angajat era „eroul“ unui proces, în urma sustrage­rii unor cantităţi de ali­mente şi că oricum, om în toată firea fiind, trebuia să dovedească printr-o adeverinţă activitatea de­pusă acolo unde a lucrat. Dar s-a trecut cu uşurinţă peste asemenea formali­tăţi şi nici măcar faptul MIHAI CERNAT (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMA Tovarâşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Mulţumesc cordial Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi dumneavoastră personal pentru felicitările şi bunele urări transmise cu prilejul zilei mele de naştere, împărtăşesc încrederea dumneavoastră că prietenia frăţească şi colaborarea multilaterală din­tre Uniunea Sovietică şi România se vor dezvolta per­manent, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socia­lismului şi păcii. N. PODGORIN

Next