Munca, mai 1968 (Anul 24, nr. 6366-6390)

1968-05-16 / nr. 6377

Vizita preşedintelui CHARLES DE GAULLE la Marea Adunare Naţională . La invitaţia preşedinte­lui M­­arii Adunări Naţio­nale, Ştefan Voitec, preşe­dintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şe­dinţa plenară de miercuri dimineaţa, a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu mi­nistrul afacerilor externe, Maurice Couve de Mur­ville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele ofi­ciale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţi­lor, la intrarea în holul Palatului M.A.N., se află preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Ştefan Voi­tec, Ilie Murgulescu, Gheor­­ghe Necula, György Ko­vács şi Mia Groza, vice­preşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare, unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socia­liste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Emil Bodnara­ş, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, János Fa­zekas, Leonte Rău­tu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşe­dinţii Consiliului de Mi­niştri, în sala de şedinţe, alături de deputaţi se află nume­roşi invitaţi — şefii misiu­nilor diplomatice, condu­cători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea in sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Ştefan Voi­tec, adresîndu-se eminentu­lui oaspete, a spus : Domnule Preşedinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Naţională, îmi revine înalta cin­ste şi, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi omagiile Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Socialiste România eminentului oaspete al ţă­rii noastre. Domnului Pre­şedinte al Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, dom­nule Preşedinte, că pre­zenţa dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptu­iri din istoria României moderne şi contemporane, constituie un moment de adîncă semnificaţie pen­tru dezvoltarea relaţiilor de îndelungată şi strînsă prietenie dintre poporul ro­mân şi poporul francez, dintre cele două ţări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunarea Naţională, care, prin componenţa şi chema­rea ei, întruchipează vo­inţa întregului popor ro­mân, îndeplineşte un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia naţiunea română îi consacră întreaga sa energie şi capacitate creatoare, în virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Naţională a con­sfinţit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu toate statele indiferent de regi­mul lor social-politic, spre crearea unui climat de comprehensiune şi încre­dere între popoare, de res­pectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuşi asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră. Domnule Preşedinte, va duce la dezvoltarea colabo­rării şi cooperării pe mul­tiple planuri dintre Româ­nia şi Franţa, spre binele popoarelor noastre, al des­tinderii şi înţelegerii in­ternaţionale, al consolidării securităţii europene şi apă­rării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtăşeşte întregul popor, dau cuvîntul Dom­nului­­ Preşedinte al Repu­blicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, Invitat la tribună, în aplauzele deputaţilor şi in­vitaţilor, ia cuvîntul gene­ralul Charles de Gaulle. După cuvîntarea genera­lului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplau­dată, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale a expri­mat mulţumiri preşedinte­lui Republicii Franceze pentru participarea la lu­crările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea preşedintelui de Gaulle la sesiunea Ma­rii Adunări Naţionale a fost transmisă de staţiile de ra­dio şi televiziune române şi franceze. (Agerpres) Domnule Preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dum­neavoastră pune puternic în lumină elementele fun­damentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în pli­nă mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Eu­ropa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la ba­za relaţiilor franco-româ­­ne, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comuni­tăţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de la­tini, germanici şi slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occi­dentului, iar voi sînteţi „Romania“ ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii şi acţiunii statorni­cite demult, între cele două popoare ale noastre, legă­turi în virtutea cărora ve­chile dv. principate au cău­tat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, a­­poi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspi­rat marea revoluţie, şi, în sfîrşit, pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Na­poleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încer­cări, să ia parte la victo­ria comună; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cau­za războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăp­tuită la Yalta, şi pentru a pune capăt sistemului ce­lor două blocuri. Desigur, condiţiile în ca­re cele două ţări se află plasate în interiorul şi în afara Ufer sunt cit se poate de diferite. De aici exis­tenţa, la dv. şi la noi, a u­­nor orînduiri politice şi e­­conomice care, în momen­tul de faţă, nu se aseamă­nă. Dar, în pofida acestei diversităţi, aceleaşi obiec­­tive însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îm­­binîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. în primul rînd, noi, ro­mâni şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, po­trivit cuvintelor lui Emi­­nescu : „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit“. A­­ceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni le pot recoman­da vecinătatea geografică, evenimentele istorice şi da­tele economice sau să sub­scriem la anumite angaja­mente internaţionale care privesc progresul sau secu­ritatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în vir­tutea unui consimţămînt general, omenirea va ajun­ge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asi­gurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină. Aceasta, nu numai din motivul ele­mentar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că naţiunile sunt a­­celea, care, fiecare cu su­fletul şi trupul său pro­priu, constituie, la urma urmei, elementele ireduc­tibile şi resorturile indis­pensabile ale vieţii uni­versale. Credem aceasta în pri­mul rînd în ce priveşte Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza iniţia­(Continuare în pag. 5-a] Cuvîntarea preşedintelui Republicii Franceze CHAMS DE GAULLE Joi, în jurul orei 16:50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraş a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV 11 nr. 6377 1) joi 16 V 1968 ( 6 pagini , 30 bani SUCEAVA. Vedere panoramica Foto : AL. SATMARI începerea convorbirilor oficiale Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbiri­le între preşedintele Con­siliului de Stat al Republi-­CH Socialists România, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Fran­ceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macoves­cu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasa­dorul României la Paris. Din partea franceză par­ticipă Maurice Couve de Murville, ministrul aface­rilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Fran­ţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o at­mosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de pă­reri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multi­laterale dintre România şi Franţa, cu privire la pers­pectivele extinderii aces­tora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultu­ral etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Co­misie economică mixtă in vederea examinării posibi­lităţilor dezvoltării, coope­rării economice între cele două ţări. (Agerpres) Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Am­basadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedin­telui Consiliului d­e Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a so­ţiei sale. Au luat parte Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniş­tri, miniştri, conducătorii unor instituţii centrale. Au participat, de aseme­nea, Maurice Couve de Murville şi persoane ofici­ale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă cordiali­tate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie româno—france­ză, pentru dezvoltarea co­laborării multilaterale din­tre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă o vizită ofi­cială în Franţa. Preşedin­tele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au ofe­rit, la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vice­preşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lin­gă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, acade­micieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cul­telor din România, nu­meroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Fran­ţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedin­telui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii mi­siunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc în­tr-o atmosferă de o deose­bită cordialitate. (Agerpres) Prin strădania colectivă, la îmbunătăţirea activităţii Este în firea lucrătorilor ogoarelor să pătrundă fap­tele pînă în miezul lor, să dea contururi precise ide­ilor, fără risipă de vorbe, să stabilească cu tenacita­te şi exactitate de-a drep­tul impresionate ce au fă­cut şi ce mai au de gînd să rostuiască. Această tră­sătură,­ cu iz proaspăt, să­nătos ca cel al brazdei de curînd răsturnată, a carac­terizat şi recenta adunare generală a mecanizatorilor staţiunii de maşini şi trac­toare BALACIU, din jude­ţul IALOMIŢA. Modul în care s-a desfăşurat consti­tuirea comitetului de di­recţie, cit şi dezbaterea profundă, multilaterală, a felului în care s-au înfăp­tuit sarcinile de plan în primele 4 luni ale anului au subliniat atenţia cu care a fost pregătită de co­mitetul sindicatului aceas­tă adunare, dorinţa şi stră­dania întregului colectiv de a contribui la îmbunătăţi­rea neîntreruptă a activi­tăţii. Comitetul de direcţie al acestei staţiuni a fost al­cătuit din 15 tovarăşi. 12 au fost numiţi de forul tu­telar. Preşedintele comite­tului sindicatului, aşa cum este prevăzut în lege, face parte, de drept, din acest organ colectiv de conduce­re. Adunarea generală a mai ales, prin vot deschis, doi reprezentanţi ai sala­riaţilor în comitetul de di­recţie. De la bun început trebuie reliefat că acest or­gan de conducere colecti­vă dispune de suficiente forţe să îmbunătăţească necontenit activitatea, să valorifice iniţiativa crea­toare a oamenilor, să asi­gure trecerea cu rezultate­le scontate la aplicarea şi în această unitate, a princi­piului gestiunii, economice proprii. Cei doi reprezentanţi ai salariaţilor au fost aleşi cu mult discernămînt. GH. TANASE şi EREMIA SPANDOLE sunt mecani­zatori cu o înaltă pregăti­re profesională, oameni care lucrează de circa 15 ani în staţiune, timp în care s-a primit verifica fără greş capacitatea lor, spiri­tul gospodăresc, puterea de pătrundere a faptelor, dă­ruirea, intransigenţa şi combativitatea faţă de lip­surile manifestate pe a­­locuri. Colectivul i-a ales fără nici o reţinere pentru că în nenumărate rînduri i-au simţit alături de ei contribuind fără preget la înlăturarea greutăţilor, pentru că s-au dovedit a fi în permanenţă în fruntea acţiunilor pe linie profe­sională şi obştească. Şi Gheorghe Tănase şi Ere­­mia Spandole, prin reali­zările obţinute în produc­ţie, au primit cinci ani de-a rîndul insigna de fruntaş în întrecerea so­cialistă. Nu încape îndoială AUREL MUNŢ (Continuare în pag. 2­ a] ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR PENTRU CONSTI­TUIREA COMITETELOR DE DIRECȚIE

Next