Munca, mai 1968 (Anul 24, nr. 6366-6390)
1968-05-16 / nr. 6377
Vizita preşedintelui CHARLES DE GAULLE la Marea Adunare Naţională . La invitaţia preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a luat parte la şedinţa plenară de miercuri dimineaţa, a celei de-a X-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Distinsul oaspete soseşte la Palatul Marii Adunări Naţionale împreună cu ministrul afacerilor externe, Maurice Couve de Murville, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean Louis Pons, şi cu persoanele oficiale din suita sa. In întîmpinarea oaspeţilor, la intrarea în holul Palatului M.A.N., se află preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, Ilie Murgulescu, Gheorghe Necula, György Kovács şi Mia Groza, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale. Oaspetele francez a fost condus apoi în salonul de onoare, unde a fost salutat de conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Socialiste România : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, János Fazekas, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, de membrii supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretarii C.C. al P.C.R., vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri, în sala de şedinţe, alături de deputaţi se află numeroşi invitaţi — şefii misiunilor diplomatice, conducători de instituţii centrale, ziarişti români şi străini. Intrarea in sală a celor doi conducători de state este salutată cu căldură de întreaga asistenţă. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, adresîndu-se eminentului oaspete, a spus : Domnule Preşedinte al Republicii Franceze, Onorată Mare Adunare Naţională, îmi revine înalta cinste şi, totodată, plăcuta misiune de a aduce salutul cordial şi omagiile Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România eminentului oaspete al ţării noastre. Domnului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Doresc să subliniez, domnule Preşedinte, că prezenţa dumneavoastră în această incintă în care au fost consacrate prin acte de stat principalele înfăptuiri din istoria României moderne şi contemporane, constituie un moment de adîncă semnificaţie pentru dezvoltarea relaţiilor de îndelungată şi strînsă prietenie dintre poporul român şi poporul francez, dintre cele două ţări ale noastre. For suprem al puterii noastre de stat, Marea Adunarea Naţională, care, prin componenţa şi chemarea ei, întruchipează voinţa întregului popor român, îndeplineşte un rol important în ampla operă de înflorire multilaterală a patriei, căreia naţiunea română îi consacră întreaga sa energie şi capacitate creatoare, în virtutea atributelor cu care este investită, Marea Adunare Naţională a consfinţit politica externă a României, orientată spre dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu toate statele indiferent de regimul lor social-politic, spre crearea unui climat de comprehensiune şi încredere între popoare, de respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a decide el însuşi asupra propriului destin. Ne exprimăm convingerea că vizita dumneavoastră. Domnule Preşedinte, va duce la dezvoltarea colaborării şi cooperării pe multiple planuri dintre România şi Franţa, spre binele popoarelor noastre, al destinderii şi înţelegerii internaţionale, al consolidării securităţii europene şi apărării păcii în lume. Cu aceste sentimente pe care le împărtăşeşte întregul popor, dau cuvîntul Domnului Preşedinte al Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, Invitat la tribună, în aplauzele deputaţilor şi invitaţilor, ia cuvîntul generalul Charles de Gaulle. După cuvîntarea generalului Charles de Gaulle, care a fost îndelung aplaudată, preşedintele Marii Adunări Naţionale a exprimat mulţumiri preşedintelui Republicii Franceze pentru participarea la lucrările sesiunii M.A.N. ★ Cuvîntarea preşedintelui de Gaulle la sesiunea Marii Adunări Naţionale a fost transmisă de staţiile de radio şi televiziune române şi franceze. (Agerpres) Domnule Preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Primirea solemnă cu care mă onorează Marea Adunare Naţională a dumneavoastră pune puternic în lumină elementele fundamentale ale relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre, în situaţia în plină mişcare în care se află astăzi, pe de o parte Europa noastră, şi pe de altă parte întreaga lume. La drept vorbind, la baza relaţiilor franco-române, oricare a fost mersul istoriei, a stat totdeauna sentimentul unei comunităţi profunde de interese şi o prietenie legată o dată pentru totdeauna. Aceasta, pentru că pe un continent populat în special de latini, germanici şi slavi, noi, francezii, sîntem, de la izvoare, apărătorii Occidentului, iar voi sînteţi „Romania“ ! Deci, nimic mai firesc decit legăturile spiritului inimii şi acţiunii statornicite demult, între cele două popoare ale noastre, legături în virtutea cărora vechile dv. principate au căutat şi au obţinut odinioară ajutorul Franţei regale, pentru a-şi apăra fiinţa materială şi spirituală, apoi s-au pătruns de ideile de libertate, egalitate şi fraternitate care au inspirat marea revoluţie, şi, în sfîrşit, pentru a se elibera şi a se uni în timpul lui Alexandru Cuza, au găsit sprijin la guvernul lui Napoleon al III-lea. Aceleaşi legături au determinat ţara dv. ca în primul război mondial să lupte alături de Republica Franceză şi, cu preţul unor grele încercări, să ia parte la victoria comună; apoi, ea şi-a văzut oamenii de stat, mai ales pe Titulescu, jucînd în viaţa Europei de atunci un rol de prim plan cu sprijinul Parisului. Astăzi, aceleaşi legături determină România şi Franţa să se regăsească alături pentru a remedia consecinţele perturbărilor suferite de continentul nostru din cauza războiului dezlănţuit de Reich, pentru a remedia divizarea Europei, înfăptuită la Yalta, şi pentru a pune capăt sistemului celor două blocuri. Desigur, condiţiile în care cele două ţări se află plasate în interiorul şi în afara Ufer sunt cit se poate de diferite. De aici existenţa, la dv. şi la noi, a unor orînduiri politice şi economice care, în momentul de faţă, nu se aseamănă. Dar, în pofida acestei diversităţi, aceleaşi obiective însufleţesc cele două popoare ale noastre şi, îmbinîndu-se cu o simpatie firească şi multiseculară, le determină să acţioneze în comun. în primul rînd, noi, români şi francezi, dorim să fim noi înşine, adică, potrivit cuvintelor lui Eminescu : „Statul naţional, şi nu statul cosmopolit“. Aceasta nu înseamnă că noi refuzăm să stabilim cu alţii relaţiile privilegiate pe care ni le pot recomanda vecinătatea geografică, evenimentele istorice şi datele economice sau să subscriem la anumite angajamente internaţionale care privesc progresul sau securitatea lumii sau să sperăm că într-o bună zi, în virtutea unui consimţămînt general, omenirea va ajunge să se organizeze astfel încît tuturor să le fie asigurate dreptatea şi pacea. Aceasta, însă, cu condiţia ca destinul nostru, calea noastră, politica noastră să ne aparţină. Aceasta, nu numai din motivul elementar că ne place să fim stăpîni în casa noastră, dar de asemenea pentru că credem că naţiunile sunt acelea, care, fiecare cu sufletul şi trupul său propriu, constituie, la urma urmei, elementele ireductibile şi resorturile indispensabile ale vieţii universale. Credem aceasta în primul rînd în ce priveşte Europa noastră. Care a fost, de fapt, cauza iniţia(Continuare în pag. 5-a] Cuvîntarea preşedintelui Republicii Franceze CHAMS DE GAULLE Joi, în jurul orei 16:50, staţiile noastre de radio şi televiziune vor transmite, în direct, din Craiova adunarea populară organizată cu prilejul vizitei în acest oraş a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV 11 nr. 6377 1) joi 16 V 1968 ( 6 pagini , 30 bani SUCEAVA. Vedere panoramica Foto : AL. SATMARI începerea convorbirilor oficiale Miercuri dimineaţa, la Palatul Consiliului de Stat au început convorbirile între preşedintele Consiliului de Stat al Republi-CH Socialists România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle. La convorbiri din partea română au participat preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Din partea franceză participă Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, şi Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In cursul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, cordială, a fost făcut un schimb de păreri cu privire la stadiul şi evoluţia relaţiilor multilaterale dintre România şi Franţa, cu privire la perspectivele extinderii acestora în domenii diferite — economic, ştiinţific, cultural etc. De asemenea, s-a convenit să se creeze o Comisie economică mixtă in vederea examinării posibilităţilor dezvoltării, cooperării economice între cele două ţări. (Agerpres) Dejun oficial oferit de preşedintele de Gaulle şi soţia sa Preşedintele Republicii Franceze, Charles de Gaulle, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Ambasadei Franţei, un dejun oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştri, conducătorii unor instituţii centrale. Au participat, de asemenea, Maurice Couve de Murville şi persoane oficiale din suita franceză. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, cei doi preşedinţi au toastat pentru tradiţionala prietenie româno—franceză, pentru dezvoltarea colaborării multilaterale dintre Franţa şi România, în spiritul păcii şi înţelegerii internaţionale. Preşedintele Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, a invitat pe preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia să facă o vizită oficială în Franţa. Preşedintele Consiliului de Stat a exprimat mulţumiri pentru această invitaţie pe care a acceptat-o cu plăcere. (Agerpres) Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa Miercuri, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia au oferit, la Palatul Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea preşedintelui de Gaulle şi a soţiei sale. Au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, ceilalţi conducători de partid şi de stat, vicepreşedinţi şi membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membrii misiunii permanente ataşate pe lingă preşedintele Franţei, conducători de instituţii centrale, generali, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, şefii cultelor din România, numeroşi ziarişti români şi străini. Au participat ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Couve de Murville, cu soţia, precum şi membrii suitei preşedintelui de Gaulle. Au fost prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. La intrarea în sălile de recepţie au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia a avut loc într-o atmosferă de o deosebită cordialitate. (Agerpres) Prin strădania colectivă, la îmbunătăţirea activităţii Este în firea lucrătorilor ogoarelor să pătrundă faptele pînă în miezul lor, să dea contururi precise ideilor, fără risipă de vorbe, să stabilească cu tenacitate şi exactitate de-a dreptul impresionate ce au făcut şi ce mai au de gînd să rostuiască. Această trăsătură, cu iz proaspăt, sănătos ca cel al brazdei de curînd răsturnată, a caracterizat şi recenta adunare generală a mecanizatorilor staţiunii de maşini şi tractoare BALACIU, din judeţul IALOMIŢA. Modul în care s-a desfăşurat constituirea comitetului de direcţie, cit şi dezbaterea profundă, multilaterală, a felului în care s-au înfăptuit sarcinile de plan în primele 4 luni ale anului au subliniat atenţia cu care a fost pregătită de comitetul sindicatului această adunare, dorinţa şi strădania întregului colectiv de a contribui la îmbunătăţirea neîntreruptă a activităţii. Comitetul de direcţie al acestei staţiuni a fost alcătuit din 15 tovarăşi. 12 au fost numiţi de forul tutelar. Preşedintele comitetului sindicatului, aşa cum este prevăzut în lege, face parte, de drept, din acest organ colectiv de conducere. Adunarea generală a mai ales, prin vot deschis, doi reprezentanţi ai salariaţilor în comitetul de direcţie. De la bun început trebuie reliefat că acest organ de conducere colectivă dispune de suficiente forţe să îmbunătăţească necontenit activitatea, să valorifice iniţiativa creatoare a oamenilor, să asigure trecerea cu rezultatele scontate la aplicarea şi în această unitate, a principiului gestiunii, economice proprii. Cei doi reprezentanţi ai salariaţilor au fost aleşi cu mult discernămînt. GH. TANASE şi EREMIA SPANDOLE sunt mecanizatori cu o înaltă pregătire profesională, oameni care lucrează de circa 15 ani în staţiune, timp în care s-a primit verifica fără greş capacitatea lor, spiritul gospodăresc, puterea de pătrundere a faptelor, dăruirea, intransigenţa şi combativitatea faţă de lipsurile manifestate pe alocuri. Colectivul i-a ales fără nici o reţinere pentru că în nenumărate rînduri i-au simţit alături de ei contribuind fără preget la înlăturarea greutăţilor, pentru că s-au dovedit a fi în permanenţă în fruntea acţiunilor pe linie profesională şi obştească. Şi Gheorghe Tănase şi Eremia Spandole, prin realizările obţinute în producţie, au primit cinci ani de-a rîndul insigna de fruntaş în întrecerea socialistă. Nu încape îndoială AUREL MUNŢ (Continuare în pag. 2 a] ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR PENTRU CONSTITUIREA COMITETELOR DE DIRECȚIE