Munca, iulie 1968 (Anul 24, nr. 6417-6442)
1968-07-01 / nr. 6417
Pagina a 2-a Cvintetul „Color 2“ este una din formaţiile de artişti amatori de la Casa de cultură din Petroşeni mult apreciată de public. Iat-o în clişeul nostru evoluînd cu prilejul unui concert-spectacol intitulat „Dansaţi cu noi“ Foto : S. ALEXANDRU MITURI ŞI ADEVĂRURI Butada lul Virgiliu „Fericit acela care a putut cunoaşte cauza lucrurilor“ ni se pare cea mai potrivită introducere pentru o carte de genul celei apărute recent în Editura politică, „Mituri şi adevăruri“. Inmănunchind nu mai puţin de 16 micro-lucrări, fiecare în parte se străduieşte să dea răspunsuri la un număr de întrebări ce se pun frecvent în activitatea de propagandă ateist ştiinţifică. Sunt abordate îndeobşte într-o ordine care nu se vrea strict cronologică, dar care păstrează o logică intrinsecă, fapte istorice şi raţionamente, care conferă lucrării în ansamblu o certă utilitate. Dar mai presus de orice unitate de vederi, de exigenţele cercetătorului ştiinţific avizat care, obişnuit cu elevaţia lucrărilor de specialitate, ar fi cerut lucrării o argumentare poate mai aprofundată, „Mituri şi adevăruri“, în ciuda unor inegalităţi generate şi de varietatea stilurilor şi metodelor de expunere, se impune cititorului pentru că ea serveşte acoperirii cu datele furnizate de ştiinţa modernă a unor compartimente spirituale dominate de multe ori de prejudecăţi şi concepţii mistice. Astăzi, mai mult decît oricînd, părerea lui Sofocle exprimată in „Antigona“ că ştiinţa este partea cea mai însemnată a fericirii capătă sensuri noi, potenţate de cuceririle pe care omul le-a dobîndit în lupta cu imensul necunoscut. O concepţie ştiinţifică despre lume, unitară, debarasată de tarele misticismului, a prejudecăţilor şi interpretărilor vetuste, călăuzeşte cu siguranţă pe drumul drept, neted, al adevărului paşii fiecăruia, ferindu-l de „cîntecul de sirenă“ al sloganurilor despre acel iluzoriu „eden“ sau fericirea „vieţii de dincolo de mormînt“. Continuînd de fapt începutul anunţat de volumul anterior „Adevăruri şi„ „adevăruri“, culegerea de faţă adaugă noi răspunsuri la obsedantele, dar hotărîtoarele întrebări ale căror soluţii opun, de pe poziţii ireconciliabile, ştiinţa şi religia. Culegerea de faţă înglobează cîteva pagini din bogata tradiţie a gîndirii filozofice şi ştiinţifice româneşti înaintate, pentru repunerea în drepturile fireşti a adevărului împotrivamisticismului, a credinţelor religioase, a formelor de întunecare a conştiinţei maselor. Filoanele ateismului românesc se regăsesc în negura veacurilor, în cunoştinţele realiste acumulate de practica nemijlocită a omului, în lupta sa cu elementele oarbe ale naturii. Ele se îmbogăţesc pe măsură ce omul a cucerit pas cu pas domeniul minunat al cunoştinţelor ştiinţifice. Lucrarea îşi propune să dezbată cîteva din problemele prioritare pentru înţelegerea lumii în perspectiva ştiinţei şi a filozofiei ştiinţifice, dintre care reţinem : care este adevărul despre „facerea lumii“ ; confirmă oare istoria Pămîntului , legenda creaţiei diurne?;’ lumea are o desfăşurare haotică sau e guvernată de o anumită ordine, de legi obiective ? ; exclude oare existenţa legilor obiective orice libertate umană, sau, altfel spus, este omul neputincios în faţa legilor, silit să-şi urmeze un destin dinainte stabilit ? ; există oare minuni, adică fenomene care încalcă legile fireşti ? Ceea ce atrage într-o măsură apreciabilă cititorul să se aplece cu îndreptăţită curiozitate asupra lucrării este articolul care împărtăşeşte cititorilor din concluziile ştiinţei cu privire la natura şi viitorul telepatiei. Din culegere se mai pot reţine o serie de articole care încearcă să analizeze în mod critic unele dogme sau „taine“ religioase : sunt astfel dezbătute, pe baza cercetării riguroase a izvoarelor istorice, problemele „mitului lui Isus Hristos“, „taina botezului“, originea unor superstiţii legate de puterea apei, semnificaţia mistică a amuletelor etc. Tratarea larg accesibilă a temelor abordate permite cititorului o lejeră însuşire a unor cunoştinţe necesare pentru interpretarea de pe poziţiile ştiinţei moderne a fenomenelor naturii şi societăţii, pentru îndepărtarea continuă a hotarelor necunoscutului şi înfrîngerea treptată a concepţiilor greşite şi a prejudecăţilor. GH. MARA In contentul unor posibilităţi într-una din sălile Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti a fost deschisă recent o expoziţie. 28 de planşe reprezintă, într-o soluţie grafică excelentă, tacîmuri, vase, pahare, cupe. Deşi pensulaţia obţine din degradeuri şi accente expresia materialelor, de la malul lemnului la cristal şi oţel inoxidabil, nu reuşita plastică va fi obiectul discuţiei noastre, ci actul remarcabil al unui efort care se integrează cu eleganţă şi aplicaţie într-o sferă de activitate umană, discutată intens în ultima vreme : „estetica industrială“ sau mai precis „Industrial design“. Planşele prezentate sunt rezultatul unui curs experimental (condus de arhitectul Adrian Vişan), primul de acest fel la noi în ţară, şi înseamnă, dacă vreţi, un act de „pionierat“. Conducerea Institutului de arte plastice a avut o iniţiativă salutară, studenţii au lucrat cu o pasiune indiscutabilă, iar arh. Adrian Vişan i-a condus cu o rigoare, pe care, expoziţia prin ea însăşi o subliniază. Dar pionieratul, indiferent de calitatea lui, trebuie depăşit. La Conferinţa pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici, o serie de artişti, fie ei decoratori, ceramişti sau arhitecţi, au subliniat decis necesitatea constituirii unei forme specifice de învăţămînt, catedră de estetică industrială sau mai bine, facultate, care să prepare cadre cu o pregătire substanţială în acest domeniu. Efectul existenţei unor asemenea specialişti se va contura limpede într-o zonă de „altitudine maximă“ şi anume acolo unde industria se întîlneşte cu comerţul, după... avatarurile avizărilor , în vitrine. Industria modernă, exprimată printr-o extraordinară capacitate de a-şi lărgi sfera producţiei, înseamnă astăzi nu numai cantitate şi serie, ci şi diversificare şi calitate. Ceea ce ieri era specificul inalienabil al artizanului, astăzi este inclus în fluxuri tehnologice complicate, „elaborat“ industrial şi desfăcut în cantităţi enorme pe piaţă. Faţă de artizan, industria are deci ascendentul cantităţii de produse pe unitatea de timp, iar prin perfecţiunnea utilajelor, asigurarea unor finisaje exemplare. Dar, atît artizanul cît şi industria modernă, indiscutabil, nu produc neutru, ci într-un scop definit, intr-un mod definit, în condiţii definite. Vechiul meşter, realizînd un scaun, spre exemplu, începea prin a căuta un anumit material, îl tăia într-un anumit mod (pentru a evita pierderile), schiţa un anumit model, (cunoscînd gustul clientului), îl finisa cu o grijă nedisimulată (presimţind că amănuntul nerealizat alterează satisfacţia cumpărătorului), în sfîrşit, fixa un preţ rezonabil pentru client şi satisfăcător pentru el. In ecuaţie modernă, activitatea artizanului însemna la scară redusă escaladarea atentă a unui lanţ sever de necunoscute : asigurarea cu materiale prime, eficacitatea fluxului tehnologic, proiectarea produsului prin prospectarea dispoziţiei de achiziţionare a pieţei, organizarea desfacerii. Industria modernă nu face altceva, cu deosebirea că parcurge aceste etape savant şi avînd asigurate resorturi specializate pentru rezolvarea diverselor „acte“ ale naşterii şi finisării unui produs. Oricînd, şi astăzi mai larg şi mai precis, cumpărătorii înţeleg să achiziţioneze un obiect îmbinînd necesitatea propriu-zisă de a-l poseda cu anumite accente ale obiectului respectiv : funcţionalitatea, simplitatea, aspectul. Determinarea de a se cumpăra nu este o funcţie vagă şi globală a comerţului, ci efectul colaborării substanţiale dintre comerţ (cu arsenalul său ştiinţific, de a decola de la studiul motivaţiilor cumpărătorului prin testare şi a ateriza cu prezentarea produsului prin reclamă impetuos „penetrabilă“) şi capacitatea producătorului de a oferi garanţii evidente ale exemplarei funcţionalităţi a obiectelor produse. Suma „amănuntelor“ formulează elementele echilibrului „funcţional“, dar simultan, intervin altele care constituie „textul“ estetic, nu paralel, ci rezultat şi întrepătruns cu primul. Proiectarea funcţional-estetică a produsului industrial este tocmai sectorul de activitate ale „designerilor“, artişti — tehnicieni — ergonomi — psihologi, care lucrează în domeniul „industrial design-ului“ sau, cum i se mai spune, esteticii industriale. Cunoştinţele lor trebuie să fie multiple şi în mod paradoxal specialitatea lor este sudarea perfectă a unei sume de specialităţi , sunt artişti pentru că au un simţ al culorii şi formei, sunt tehnicieni pentru că trebuie să înţeleagă precis sensul şi „subsensul“ obiectului care se proiectează (automobil, fier de călcat, clanţă, stilou, televizor, furculiţă etc. etc.), ergonomi pentru că aplicarea mîinii pe obiect trebuie să determine, optim şi lejer, funcţionarea, psihologi pentru că obiectul trebuie să apeleze la receptivitatea consumatorului direct şi convingător. Deci designerii sunt oameni de „renaştere“ într-un secol de severă specializare, iar prezenţa lor în sectorul de proiectare stringent necesară. Căci designerul „aflînd“ ce anume se cere („motivation research“) va avea interesul să găsească materia primă care avantajează precis viitorul obiect, va face o economie de material știind că „fioritura“ ’ alterează simplitatea estetică, va Proiecta, un obiect nu o maximă funcţionalitate, îl va finisa dîndu-i o anumită culoare „activă“ şi reconfortantă. Ca urmare, gospodina va utiliza un aspirator uşor (economie ...), mobil (ergonomie ...), plăcut ca formă (estetică ...), care nu va face zgomot (psihologie ...) şi nu va uza covorul (tehnică ...). Dar ca obiectul să fie produsul unui asemenea specialist, acest specialist trebuie produs la rîndul său. Pentru aceasta este nevoie de un curs în învăţămîntul superior, sau, mai eficace, o facultate. Conferinţa Uniunii Artiştilor Plastici a făcut propuneri , Institutul „Nicolae Grigorescu“ a realizat un curs experimental. Rezultatele cursului, aplicaţia esteticii industriale în industria uşoară, sunt remarcabile. Iniţiativa continuată, îmbogăţită şi accentuată de colaborarea cu Institutul de arhitectură, cu Facultatea de ştiinţe economice şi Facultatea de psihologie, va putea oferi nu foarte tirziu, designeri, pentru noi, prin intermediul industriei şi comerţului ... In felul acesta devin evitabile o serie de „prezenţe“ triste, prăfuite, inoportune care se mai întîlnesc în vitrine, în felul acesta comerţul nu va mai achiziţiona pentru că „asta i se oferă“, industria nu va mai produce „oricum", iar cumpărătorii nu vor mai achiziţiona, cu nostalgie, diverse obiecte. Şi să recunoaştem. ..frumosul" este elastic, inefabil, dar acesta nu este un motiv... ca apelul industriei să se limiteze în continuare la colaborarea în proiectarea diverselor produse la artiști plastici care proiectează grosso-modo, la ingineri care din punct de vedere estetic proiectează frrmo-modo, ci la designerii, elaboratorii formelor moderne exemplare. R. BRĂDUȚ 300000000000000000000000000000000000000000ee6)6)eeeeeei£ ATENTATORI la valuta țării [Umăr* din pag. l-a) plată autentică ] ! Dăm numai o pildă : pe un asemenea „act“ — decontat de că- tre serviciile respective — este desenată silueta elegantă a unei cunoscute țigarete străine ! Fără a încerca să facem cuiva procese de intenţie, ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă la mijloc e numai incompetenţă, sau este vorba pe undeva şi de odiosul mecanism al „lanţului slăbiciu-rilor“, soldat cu închiderea discretă din ochi, în faţa unei evidenţe pungăşii făcute în dauna avutului statului. Faţă de „isprăvile“ comise, considerăm că termenul de pungaşi este totuşi... nevinovat. Pînă in prezent, organele miliţiei economice deţin documente probatorii de necontestat asupra vinovăţiei unui însemnat număr de şoferi, aparţinînd întreprinderii de transporturi internaţionale auto şi Coloanei internaţionale a Autobazei nr. 4 Filaret (I.R.T.A.). Cum anchetarea celor în cauză este încă în curs, din motive lesne de înţeles, dăm publicităţii numai unele aspecte concludente insă, pentru proporţiile la care se ridică această mare escrocherie, însuşindu-şi în modurile arătate mai sus o însemnată parte din valuta primită, inculpaţii au reuşit în numai cîteva luni (iunie— decembrie 1967) căpătuieli greu imaginabile pentru un om onest. Astfel, Dumitru Bereţchi şi-a cumpărat în această perioadă — pe lingă multe alte obiecte de valoare — un automobil „Mercedes", în timp ce Constantin Baronescu şi-a procurat, cu ajutorul valutei însuşite, un „Opel Record", a cărui vînzare în ţară i-a adus în buzunar suma de 65 000 de lei. Mai „modest“ Gheorghe Gavrilă a achiziţionat numai un ...„Taunus“, în timp ce Dumitru Naidin şi-a investit „economiile" făcute într-un „Volkswagen“ . Nicolae Hrescanu a preferat însă un „Fiat 200“... ...şi alte „comori" ale hoţilor Trebuie să menţionăm că mulţi dintre aceştia sunt „fericiţii“ posesori ai unor magnetofoane „Grundig“ şi ,,Telefunken“, frigidere, covoare persane, aparate de radio, rămase în posesia lor ori speculate cu neruşinare de soţiile, rudele sau prietenii acestora. In timpul cercetărilor efectuate de către ofiţerii miliţiei economice s-au mai găsit asupra vinovaţilor, in afară de zeci de mii de mi, importante cantităţi de valută dosită în scopul procurării altor obiecte din străinătate. Aşa, de pildă, Constantin Badea avea ascunse 200 mărci vest-germane, 155 schilingi din Austria, 20 dolari S.U.A., 105 cruzeiros brazilieni, precum şi 23 note de plată furate în modul cel mai ruşinos, în scopul unor viitoare „decontări“ ! De la Petre Paraschiv s-au ridicat 628 mărci vest-germane şi 416 schilingi austrieci, pregătiţi pentru a-şi procura şi el o maşină. Fire mai „strîngătoare“ Ion M. Ionescu poseda 1032 mărci vest-germane... 5 milioane lei prejudicii, sub ochii indiferenţi ai întreprinderilor! Din declaraţiile depuse in faţa organelor de anchetă reiese că reţeaua escrocilor este mult mai cuprinzătoare. Aceştia, după relatările altor şoferi, practicau frecvent diferite metode şi procedee de atragere sau Intimidare contra celor care dădeau dovadă de corectitudine în mînuirea valutei primite. Este cazul să specificăm că cercetările întreprinse de către organele miliţiei economice au fost într-o oarecare măsură facilitate de datele furnizate de către unii conducători auto, care, deşi au practicat aceleaşi sisteme, dîndu-şi seama de nocivitatea actelor comise în dauna avutului obştesc şi-au recunoscut culpa, iar alţii, regretând măcar in ceasul al doisprezecelea abaterile, s-au prezentat singuri în faţa organelor de anchetă, declarînd fraudele săvîrşite de către ei şi de către ceilalţi. Aşa se face că — după cum arată cercetările anchetei care se desfăşoară în prezent — şoferii celor două întreprinderi (I.R.T.A. şi I.T.I.A.) care sînt implicaţi în această înşelăciune în dauna avutului obştesc au frustrat proprietatea socialistă cu circa 5 milioane lei. Trebuie s-o spunem răspicat că unii şoferi au sesizat la momentul potrivit conducerile întreprinderilor asupra practicii încetăţenite în rîndurile lor, dar indiferenţa cu care ele au fost primite a favorizat pe mai departe climatul infracţional. Că nu s-a acordat credit sesizărilor venite din partea unor salariaţi animaţi de dragoste şi grijă faţă de avutul obştesc o dovedesc din plin astăzi datele scoase la lumină de desfăşurarea anchetei. In cea mai mare măsură, substanţiala fraudă se datoreşte, in primul rînd, autorilor ei , oameni dornici de cîştiguri nemuncite, unii dintre ei speculanţi notorii ai obiectelor cumpărate în timpul deplasărilor peste hotare, cu ajutorul valutei furate, urmărind în primul rînd nu exercitarea în chip onest a meseriei de conducător auto, ci propria lor căpătuială prin mijloace situate în afara legii. Ajunşi la limita degradării morale, vehiculau cu neruşinare cinica deviză : „Ai bani — eşti cineva , n-ai bani — nu te ia nimeni în seamă“. Prin eleganţa sfidătoare a membrilor familiilor, prin existenţa plină de risipă pe care o duceau, încâlcind în mod grosolan normele eticii noastre socialiste, au provocat indignarea legitimă a microgrupurilor sociale in care trăiau. Căci orice om cinstit aflat în apropierea lor punea în mod firesc sub semnul întrebării dubioasa provenienţă a bunăstării de peste noapte a acestora, „bunăstare" pe care cu certitudine nu au putut-o şi nu o pot justifica, luîndu-se in consideraţie numai veniturile materiale legale, ce reflectă utilitatea muncii sociale depusă, pe măsura nivelului de pregătire profesională. Fără îndoială că o vină — şi nu de mică însemnătate — revine conducerilor celor două întreprinderi, care au tolerat, prin lipsa unor verificări executate la vreme, punerea în practică a unor intenţii infracţionale din partea şoferilor plecaţi în curse. Este posibil oare ca respectivele controale financiare interne să nu fi observat revoltătoarele falsuri ale escrocilor ? Probabil, că în această perioadă o parte din cei cărora le revenea datoria de a efectua asemenea verificări au fost şi premiaţi... Eventualele scuze, ce ar putea fi invocate — de pildă de conducerea I.T.I.A. — că nu ar fi cunoscut care sunt haremurile existente pentru cazare la unele hoteluri din străinătate pot fi contrazise cu argumente incontestabile. Aşa, de pildă, în luna aprilie a anului 1967, o delegaţie condusă de secretarul general din Departamentul pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Vasile Bratu, s-a deplasat in R.F. a Germaniei pentru a prelua 50 autofrigidere. Cuaceastă ocazie, tovarăşul Vasile Bratu a plătit el însuşi pentru cazare intre 6 şi 19 mărci, aşa cum o dovedesc notele de plată, decontate de către el. Şi totuşi, a tolerat să se deconteze acte similare, ce înregistrau sume ridicate... Ba, mai mult, tovarăşul Bratu a dispus în mod abuziv să se plătească şoferilor sume mai mari decit diurna legală (!) precum şi acoperirea din fondul valutar al statului a unor daune provocate în urma unui accident de circulaţie de peste hotare săvîrşit de un şofer român. Numai în acest mod s-a adus un prejudiciu fondului valutar, de 9123 mărci vest-germane. Pentru moment, acestea sînt faptele. Instanţa urmează să se pronunţe asupra gradului de culpabilitate al fiecărui învinuit în parte. ISTORICE CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — Patria (11 86 25) — 12,45; 16,30; 20. SPARTACUS — Doina (16 35 38) 11,30; 16; 19,30. DRAME ZOLTÁN KARPATHY — Lumina (16 23 35) — 9,15-15,din continuare ; 18,30; 20,45. HIROȘIMA, DRAGOSTEA MEA — Central (14 12 24) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. — Doina (la grădină) — 20,45. OBSESIA — Volga (11 91 26) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. ÎMPUȘCĂTURA — V 1 t a n (21 39 82) — 15; 17,30; 20. COMEDII NEBUNUL DIN LABORATORUL NR. 4 — Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 16,15; 18,30; 21. (la grădină) — 20,30. — Flamura (23 07 40) — 9-18 in continuare ; 18,15; 20,30. — Miorița (14 27 14) — 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30. OSCAR — Drumul Sirii (31 28 13) — 15; 17,30; 20. NUNTA LA MALINOVKA •Flacăra (21 35 40) — 15,30; Iff 20,30. PASĂREA TIMPURIE — Rahova (23 91 00) — 15,30; (la grtfifină) — 20,30. HOCUS-POCUS — Cosmos (35 19 15) — 15,30; 18, 20,30. EU, EU, EU... ŞI CEILALŢI !- Farcul Herăstrău — 20,30. AVENTURI VICONTELE PLĂTEŞTE POLIŢA — Republica (11 03 72) — 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 21,15. — Griviţa (17 08 50) ■— 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Melodia (12 06 88) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. — Stadionul Dinamo — 20,30. ALEGERE DE ASASINI• Luceafărul (15 87 67) — 8,15; 10,30; 12,45; 15; 17,30; 20,15. — Festival (15 63 84) — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 21. (la grădină) — 20,45. — Circul de Stat — 9,30; 13; 17,30; 20,30. PRIN KURDISTANUL SĂLBATIC — București (15 61 54) — 8, 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21,15. — Feroviar (16 22 73) — 9,45; 12; 14,15; 10,30; 18,45; 21. — Excelsior (18 10 88) — 8,45; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. — Gloria (22 44 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15. — Arenele Libertăţii — 20,30. DE NOAPTE, BĂIEŢII — Victoria (16 28 79) — 8,45; 11; 13,15; 15,45; 18,15; 20,45. BOMBA DE LA ORA 10 ȘI 10' — Union (13 49 04) — 15,30; 18, 20,30 SFINTUL LA PINDA — înfrățirea (17 31 64) — 15,30; 17,45; 20. DIRIJABILUL FURAT — Ruseşti (15 62 79) — 15,30; 18; (la grădină) — 20,30. SFIRSITUL AGENTULUI W 4 C — Unirea (17 10 21) — 15,30; 18; (la grădină) — 20,30. FREDDY, LOVEȘTE TU ÎNTII ! — Lira (31 71 71) — 15; 17,15; 19,30; (la grădină) — 20,30. — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18, 20,30. UN DOLAR GĂURIT — Giulești (17 55 46) — 10; 15,30; 18. — Tomis (21 49 46) — 9 ; 15,45 ; In continuare , 18,15; (la grădină) — 20,30. — Aurora (35 04 66) ■— 8,30; 10,45; 13; 15,15; 17,45; 20,15; la grădină — 20,30. EDDIE SCHAPMANN, AGENT SECRET — Pacea (31 32 52) — 15; 17,45; 20,30 EL DORADO — Viitorul (11 48 03) _ 15,30; 18; 20,30. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU — Popular (35 15 17) — 15,30 — 18; 20,30; răpirea fecioarelor — Progresul parc — 20,30. PENTRU CITIVA DOLARI IN PLUS — Munca (21 50 97) — 9,30; 12, 15; 17,45; 20,15. MUMIA INTERVINE — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. TOPKAPI — Cringaşi (17 38 81) — 15,30; 18; 20,30. MUZICALE DOMNIŞOARELE DIN ROCHEFORT — Capitol (16 29 17) — 11, 14; 17, 20; (la grădină) — 20,30. — Expoziția — 20,30. SAMBA — Dacia (18 26 10) — 8—16,30 In continuare ; 10*45 ; 21. INIMA NEBUNA .. NEBUNA DE LEGAT - Floreasca (33 29 71) — 9, 11,15; 3,30- 16; 18.15; 20.30. — Moșilor (12 52 03) — 15,30; 18; 20.30 ; (la grădină) - 20.30. -Arta (21 31 06) — 9,15-16 în continuare ; 18,15; (la grădină) — 20,30 EA VA RIDE - Cotroceni (13 62 56) - 15,30; 18; 20,30 CÎND TU NU EŞTI - Vitan (la gradină) — 20,30. DOCUMENTARE PAŞI IN LUMEA PRUMOSULUI; ORIZONT ŞTIINŢIFIC NR 5 ; ARHITECTURA VECHE A CUBEI ; SCIŢII ; 1848 TN tarile romane - Timpuri Noi (15 61 10) — 9-21 în continuare. ATENŢIUNE, PĂRINŢI » Nu sînt recomandate pentru copil următoarele filme : „Zoltán Karpathy" , „Hiroşima, dragostea mea", „Un dolar găurit", „Pentru cîţiva dolari în plus". MUNKA Dupâ decernarea „Pelicanilor" IMPRESII DESPRE FESTIVAL O dată cu decernarea premiilor s-a încheiat cel de-al II-lea Festival internaţional al filmului de animaţie „Mamaia 68“. Sub egida Pelicanului alb cele 100 de filme prezentate juriului şi publicului spectator au constituit o interesantă confruntare a virtuozităţilor artistice ale numeroşilor creatori din diverse ţări ale lumii, a dovedit din plin largile posibilităţi de afirmare a ideilor generoase şi a formulelor stilistice originale pe care le oferă filmul de animaţie. Cîteva declaraţii culese după încheierea festivalului ni s-au părut semnificative. Nguyen Hoai Giang (R.D. Vietnam), realizatorul filmului „Cîntec epic gravat în piatră“, cărui i s-a decernat premiul Asociaţiei cineaştilor din România. — Este pentru prima dată cînd particip la un festival internaţional al filmului de animaţie şi impresiile sunt încă foarte puternice pentru a le putea comunica în cîteva cuvinte. Colectivul nostru face eforturi deosebite pentru a depăşi prin entuziasmul şi abnegaţia sa condiţiile grele, dificile în care suntem nevoiţi să lucrăm. Aparatura noastră veche şi condiţiile grele provocate de război nu ne permit să facem filme multe sau experimente deosebite. Vrem numai ca şi în acest context tulbure şi aspru să oferim copiilor noştri lucrări apropiate de viaţa şi de preocupările lor. A fost o mare bucurie pentru noi să putem participa la acest festival şi am fost uimiţi de excepţionalul nivel la care s-a ajuns în domeniul animaţiei. Am vizitat, la Bucureşti, cu această ocazie Studioul „Animafilm" şi am cunoscut cîţiva regizori români de prestigiu ca Ion Popescu-Gopo, Bob Călinescu şi peste tot ne-a înconjurat o evidentă simpatie. Am stabilit chiar o colaborare mai strînsă. — Attila Dargay (R.P. Ungară), realizatorul filmului „Variaţiuni pe tema unui dragon“, premiat cu Pelicanul de argint. „Particip cu această ocazie a doua oară la un festival internaţional după cel de la Annecy şi mi se confirmă o părere deja formată şi anume că la ora actuală ţările socialiste deţin întîietatea valorică în domeniul animaţiei. Viitorul, cred eu, în virtutea acestei experienţe cîştigate le aparţine cu atît mai mult cu cît au intuit perfect necesitatea unei sinteze între plastica modernă (linie, culoare) şi aviditatea de idei a secolului. Căutările multor artişti din ţările socialiste (România, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia) sunt geneza unei arte adevărate. Orice festival are menirea de a stabili cu obiectivitate nivelul artistic atins la un moment dat, ceea ce determină pentru fiecare creator în parte o soluţionare a relaţiei sale cu ceilalţi şi cu arta în sine. Schimbul general de vederi, de concepţii de la Mamaia nu se soldează cu influenţe stricte ci cu acea contaminare pozitivă de atmosferă şi de entuziasm, de căutări şi reflecţii atît de utilă pentru un artist. Cu cît în asemenea competiţii concurenţa este foarte strînsă, cu atît rolul ei este mai substanţial. Scopul festivalurilor nu este sa ne creăm nişte idoli, ci de a ridica nivelul de înţelegere şi comunicare cu publicul care a rămas, intr-un fel, în urma ritmului dezvoltării filmului. Publicul nu trebuie subapreciat şi ceea ce vreau să spun acum nu încearcă acest lucru, el trebuie învăţat din nou sau se apropie de filmul de animaţie pe care cîteva generaţii tinere l-au ignorat din pricina unui slab contact practic cu el. De la generaţiile care au crescut sub influenţa şcolii lui Walt Disney au trecut ani în care filmul de animaţie şi-a pierdut funcţia comunicativă directă, rămînînd fără public. Situaţia trebuie acum recuperată. Filmele noastre pot fi sau nu premiate, nu le creăm pentru premiu, dar ele trebuie să ajungă la public și să-l impresioneze. Interviu consemnat de DANA DUMITRIU Mării 2 iulie 1968 ALEGEM. MS CE? y Producţia săptămînală a micului ecran nu este 4 ► desigur edificatoare pentru o televiziune. Pen- 4 ► tru că avem simţul măsurii şi o simpatie antici- * , pată pentru posibilităţile redactorilor televiziu- 4 ► nii nu evităm transcrierea unei axiome de„tra- , ► diţie : cît timp micul ecran a fost o minune, a < , tehnicii în primul rînd, torentul de imagini se 4 ► putea succeda gospodăreşte, fără prea mari pre- ► tenţii. Era epoca „ocheanului cu cristale" şi noi ► toţi digeram ce ni se oferea. De atunci, au trecut 44 cîţiva ani buni, ecranele şi-au mărit suprafeţele, ş J televiziunea şi-a înmulţit numărul redactorilor, nu al obiectivelor, spaţiilor, în timp ce noi am deve- J ► nit mai dificili, mai aspri, mai lucizi. Evident, , J această de temut perfecţionare în masă a spiri- ► tului critic este o medalie a... televiziunii. In- ► seamnă că am urmărit şi emisiuni excelente şi 4 ► acomodîndu-ne spontan şi adine cu ele nu mai * ► suportăm, pur şi simplu, producţia ternă, anos- › ► tă, rarefiată. › y Săptămîna trecută ecranul a fost un deşert e- , i gal cu el însuşi cu cîteva oaze indigene şi de ¤ ► import şi ele inegale. Orice televiziune trebuie 4 y să prezinte filme şi filme s-au prezentat intr- ► adevăr. Unul, „Ciocîrlia“, derulat la limita din- 4 ► tre onestitate şi ambiţia unui meşteşug „cît-de- 4 y cit“. Un altul, excepţionalul, tulburătorul „Cléon ► de la 5 la 7", turul de forţă al unui fotograf cu- ul treierat de fluxuri poetice. Foarte pură şi în a- 4 y celaşi timp cu un voltaj înalt această peliculă, ► care decorează cu mult peste simpla „sensibili- ta tate feminină“, aşa cum o fixează pe Agnes 4 y Varda cronicarii cinematografici, din prezenta- ► rea ei doctorală la televiziune. Pe teren propriu, l „Transfocatorul“ în special şi „Reflectorul" ln J ► general, au devenit, fără ostentaţie, dar cu apli- , ► caţii incontestabile, zona nervoasă, comprimată, 4 y ardentă a televiziunii. Ultimul „Transfocator« a J y vizat, prin acuitate şi structura expresiei, altitu- ► dinea documentarului artistic, al pamfletului d- 4 y nematografic. 1 ► Dar dacă asemenea pastile-şoc pot formula 4 ► faima unei seri, ele nu pot atenua un program din ansamblu. Dintre exemplele regretabile ale a- y cestei săptămîni reţinem cea mai proaspătă: 4 ► „Oglinzile... operetei", emisiune muzical-core- 4 4 grafică lungă ca un vis urît. S-au adunat între a- , aceste „oglinzi“ o sumă rotundă de voci de ope- 4 ► ră, operetă și muzică ușoară, s-a adunat un corp ► de balet copios care s-a produs în contra-timp 4 [ și în dispersie, intre pereţii gri ai studioului, ca 4 , un Pompei in ultimele sale clipe, asfixiat sub 4 4 lava unei delicate lipse de inspiraţie. N-a costat , mult emisiunea al cărei decor esenţial a fost un 4 , domestic reflector stins, în schimb i-a costat pe 4 4 Constanţa Cîmpeanu şi Tony Burachi, care au , I trebuit să întreprindă un maraton de grimase şi 4 , zîmbete, ca prezentatori muţi. Autorii nu i-au s ► pus să spună ceva, ci să facă figuraţie ca nişte ‘I fantome agreabile prin... distanţă. Singurul lor ► duet, real, a umplut ultimele minute ale emisiu- 1 4 nii, aşa cum Orfeul de aur şi mai ales Gondola I ! de aur au umplut sfîrşitul săptămînii, trăgind „ ► o cortină turistică pe bara muzicală care a le- 4 gat Sofia de Piaţa San Marco din Veneţia. Am 4 I ascultat mulţi interpreţi, mai puţină muzică ade- J ► vărată, dar în sfîrşit, am urmărit în direct arca-4 de şi pilaştri şi un dans lent spectacular şi se- ] i cular, al gondolelor. Şi totuşi vrem mai mult, . ► vrem mai bine, cu atît mai mult, cu cît joia şi , * duminica sintem anunţaţi cu o impecabilă die- ‘ , ţie şi cu o tenacitate subtil maternă, că de la , ► ora 20 trebuie să ştim (şi ştim !) că televiziunea se emite pe două canale şi că putem alege... ] ► RADU BUDEANU . MARŢI 2 IULIE 1968 17.30 Pentru cei mici. 18.00 TV pentru specialiştii diin industrie. 18.30 Curs de limba engleză (lecţia a 23-a). 19.00 TV pentru şcolari . 1001 întrebări. „Yoga şi medicina" 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 buletinul meteorologic. 20.00 Film serial : Thierry la Fronde. 20,26 Opinia dumneavoastră... Implicaţiile indiferenţei. 20,45 Scara de teatru : „OAMENI ŞI ŞOARECI“. Interpretează un colectiv al Teatrului Naţional ,,I. L. Caragiale". In pauză : Filmul documentar „La toate latitudinile“ 23.00 Telejurnalul de noapte MIERCURI 3 IULIE 1968 17.30 Pentru cei mici 18.00 Telecronica economică 18.30 Curs de limba germană (lecţia 20-a) 19.00Şezătoarea celor trei generaţii" 19.30 Telejurnalul de seară 19.50 Buletinul meteorologic 20.00 „Cîntec dulce românesc" 20.15 Transfocator 20.45 Muzică pentru micul ecran. Melodii de muzică ușoară românească 21,05 Avanpremiera 21,25 Telecinemateca : „Focuri in noapte". Film artistic cu Edward G. Robinson 22,45 Telejurnalul de noapte TIMPUL PROBAB îL INSTITUTUL METEOROLOGIC CENTRAL comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti : vremea se menţine frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea, sînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 11 şi 13 grade, iar maxima între 27 şi 29 de grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vremea se menţine în general frumoasă, cu cerul variabil. Innorări mai accentuate se vor produce în jumătatea de vest a ţării, unde vor cădea ploi locale către sfirşitul intervalului. Vînt potrivit. Temperatura în Testere : minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 21 şi 31 de grade.