Munca, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6470-6494)

1968-09-01 / nr. 6470

Proletari din toate tárile, unifi-vá! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA INTILNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU şi a altor conducători de partid şi de stat cu intelectualii din Cluj Cuvîntam tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU După cum am mai anunţat, in încheierea vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Apostol, şi Manea Mănescu au făcut-o in judeţul Cluj a avut loc, vineri seara, o întilnire cu intelectualii din Cluj. Importantă şi veche cetate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spiritual al patriei în continuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea in toate domeniile au fost şi sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeţii sunt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt pre(Continuare în pag. 3 a) Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impresii şi îmi e greu să redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de ştiinţă socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoială, hotărîtoare în întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărîtor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii ; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste. (Vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din România socialistă. (Aplauze puternice). Preţuim, de asemenea, faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducîndu-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele, importante în dezvoltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cercetării ştiinţifice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sînt aceleaşi atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţională, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile societăţii şi de măsura în care doreşte sa se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii în creaţie, peste deosebiririle de naţionalitate şi lim (Continuare în pag. 3-a) Anul XXIV nr. 6470 duminică 1 IX 1968 6 pagini 30 bani Vizitatova Ion Gheorghe Maurer in judeţele Mureş şi Sibiu Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu, unde s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, activişti ai organelor locale de partid şi de stat cu care a discutat despre activitatea consacrată îndeplinirii hotârîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei naţionale a P.C.R. La intrarea în judeţul Mureş, în comuna Cheţani, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti. Mii şi mii de cetăţeni au salutat cu ovaţii şi urale pe tovarăşul Ion. Gheorghe Maurer, manifestîndu-şi îndelung ataşamentul lor faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Un prim popas se face la cooperativa agricolă de producţie Luduş. Preşedintele cooperativei, Tanasie Fanea, adresează tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un călduros bun sosit. Oaspetele e invitat să viziteze cooperativa. O expoziţie improvizată oglindeşte creşterea bunăstării celor 1 300 de familii ce alcătuiesc cooperativa. Graficele arată că în cei 18 ani, de cînd muncesc împreună, cooperatorii din Luduş au obţinut an de an rezultate tot mai însemnate. — Am învăţat să sporim averea obştească, spunea un bătrîn cooperator. Ogoarele, vitele, grădinile de zarzavat, viile, toate ne aduc azi mari venituri, şi viaţa noastră a devenit îmbelşugată. Luîndu-şi rămas bun de la cooperatori, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer îi felicită pentru rezultatele obţinute, le urează noi şi noi succese, multă sănătate. Cooperatorii răspund cu urale şi ovaţii, manifestează călduros pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In drum spre Tîrnăveni, pe drumul care trece prin preajma termocentralei electrice de la Luduş, mii de oameni salută cu multă căldură pe preşedintele Consiliului de Miniştri. Pretutindeni se aud rostite în limbile română şi maghiară lozincile „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Trăiască Republica noastră dragă“. Aşezare cu tradiţie industrială, oraşul Tîrnăveni se mîndreşte azi cu marele său combinat chimic. Importantele investiţii alocate pentru dezvoltarea combinatului au făcut ca azi, în numai 28 de zile, să se realizeze producţia întregului an 1948. La sosirea la combinat, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost salutat de ministrul industriei chimice, Constantin Scarlat, de ing. Vasile Avram, directorul general al combinatului, de reprezentanţii organizaţiilor de partid, sindicat şi de tineret, de numeroşi muncitori. In holul pavilionului administrativ, în faţa unei machete, directorul întreprinderii informează despre lucrările de dezvoltare a combinatului, care vor face ca în 1970 valoarea producţiei globale să atingă un miliard lei. Sunt prezentate, de asemenea, rezultatele obţinute în producţie. Efortul, priceperea şi abnegaţia chimiştilor, a arătat el, au fost răsplătite cu steagul de întreprindere fruntașă pe ramură. Tovarășul Maurer recomandă conducătorilor corn(Continuare în pag. 3-a) Cuvîntarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş Tovarăşi, Sînt deosebit de bucuros că mă găsesc în mijlocul dv. şi că am prilejul să vă aduc salutul Comitetului Central, al guvernului, salutul cordial al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (Aplauze prelungite). Este o scurtă vizită de lucru, dar este o vizită plină de lucruri înălţătoare. Sigur, în cadrul unei asemenea vizite, obiectivele nu pot fi decît limitate, nu se poate analiza activitatea multiplă, pe toate planurile, pe toate feţele ei, a unui judeţ. Am văzut o gospodărie agricolă, o cooperativă agricolă de producţie. Am fost mulţumit de ceea ce am văzut acolo, înainte de toate, mulţumit de existenţa unui pronunţat spirit gospodăresc în conducerea cooperativei. Oamenii muncii, produc, muncesc bine, produc bine şi cîştigă bine. Oamenii se gîndesc cum să muncească şi mai bine, pentru a produce şi mai mult şi pentru a cîştiga şi mai bine. Mi se pare că acest lucru este esenţial pentru dezvoltarea iniţiativei cooperatorilor în ridicarea producţiei, întărirea cooperativei şi ridicarea nivelului de viaţă al membrilor ei. Am vizitat, de asemenea, două combinate importante. Unul vechi, devenit nou, şi altul nou, devenit şi mai nou: Combinatul de la Tîrnăveni şi Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Tg. Mureş. Şi la Tîrnăveni şi la Tg. Mureş statul face investiţii mari. Am dorit să cunoaştem mai îndeaproape cum se desfăşoară activitatea în aceste combinate, cum sunt fructificate aceste valori care sunt valorile poporului. Trebuie să mărturisesc că şi rezultatele acestor vizite sunt îmbucurătoare. La Tîrnăveni am văzut că, folosind mijloacele care au fost puse, de către stat, la dispoziţia colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni, colectivul a ştiut să transforme o întreprindere veche, cu utilaj vechi, cu clădiri vechi, într-o întreprindere care se modernizează continuu şi dă o producţie substanţială, care aduce serioase beneficii. Am constatat cu satisfacţie preocuparea conducerii acestui combinat de a realiza produse competitive, din toate punctele de vedere, pe plan mondial. Este o sarcină de bază a construcţiei socialiste, importantă astăzi, cît şi pentru viitor, şi este bine că această sarcină e bine înscrisă în mintea şi preocupările conducătorilor Combinatului de la Tîrnăveni. Acelaşi lucru l-am constatat la Combinatul de la Tg. Mureş. Oamenii , tineri, foarte tineri, fac faţă cu seriozitate şi cu o competenţă demnă de admiraţie unor probleme complicate, reuşesc să le rezolve satisfăcător, se orientează către ceea ce trebuie să devină toate unităţile industriale din ţara noastră — modele de activitate industrială modernă, utilaje cu tehnică avansată, bine înzestrate din punctul de vedere al cadrelor, bine conduse ca inteligenţă tehnică şi gospodărească. Faţă de toate aceste constatări trebuie să vă mărturisesc deplina noastră mulţumire şi să exprim, în cadrul adunării noastre, colectivelor de muncitori, ţărani, tehnicieni şi ingineri ai unităţilor vizitate, felicitările partidului şi guvernului pentru munca depusă — să exprim în acelaşi timp felicitările Comitetului Central adresate organelor şi organizaţiilor de partid, începînd cu organizaţia judeţeană de partid, pentru activitatea care (Continuare în pag. 3-a) Primire călduroasă la Combinatul chimic din Tîrnăveni STIMULĂM potenţialul de creaţie al inovatorilor şi raţionalizatorilor GHEORGHE COJOCARU preşedintele Consiliului Municipal Ploieşti al U.G.S.R. Importanta acţiune iniţiată de partid şi guvern pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pentru creşterea rentabilităţii întreprinderilor, odată cu accelerarea procesului de perfecţionare a industriei pe calea modernizării şi automatizării, ridică necesitatea atragerii în măsură tot mai mare a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor la creaţia tehnică de masă. In unităţile municipiului nostru sunt multe conduceri tehnico-administrative care ştiu să preţuiască potenţialul de creaţie al inovatorilor şi raţionalizatorilor. De asemenea, sindicatele, cu sprijinul Consiliului municipal, potrivit sarcinilor ce le sunt încredinţate, desfăşoară o activitate permanentă şi competentă în acest domeniu, comitetele sindicatelor de la cunoscuta uzină constructoare de utilaj petrolier „1 Mai“, de la cea mai mare rafinărie a ţării. Rafinăria Brazi, de la întreprinderea de Carotaj şi Perforări, întreprinderea Minieră, Uzina de Utilaj Chimic, Combinatul Petrochimic, Uzina 24 Ianuarie, Uzina Mecanică Teleajen şi altele dispun de o bună experienţă şi se preocupă permanent să găsească forme şi metode care să asigure dezvoltarea ascendentă a mişcării inovatorilor. Comitetele sindicatelor participă la elaborarea planurilor tematice de inovaţii, se îngrijesc ca inovatorii să fie ajutaţi în definitivarea propunerilor şi în elaborarea documentaţiei tehnice care să justifice eficienţa inovaţiilor. Apoi, comitetele sindicatelor se îngrijesc ca planurile să fie cunoscute şi dezbătute cu răspundere de masele largi de salariaţi. Discutarea temelor cu colectivele din secţie are ca scop nu numai cunoaşterea lor, ci şi — cum ne arată experienţa întreprinderilor amintite — crearea unui climat de generare a unor noi propuneri şi chiar soluţii valoroase. Prin comisiile inginerilor şi tehnicienilor şi cu ajutorul cabinetelor tehnice se asigură inovatorilor şi raţionalizatorilor asistenţa tehnică necesară în vederea realizării prototipurilor. La îndrumarea Consiliului municipal, comitetele sindicatelor din rafinării şi trustul de extracţie au sprijinit conducerile în organizarea unor expoziţii care ilustrează realizările obţinute în organizarea ştiinţifică a producţiei la care a contribuit şi mişcarea de inovaţii. Tot în acest scop s-au iniţiat schimburi de experienţă, consfătuiri cu inovatorii, decada tehnică, concursuri „cine ştie cîştigă“, tribune ale inovatorului, editarea buletinelor de informare tehnică pentru popularizarea inovatorilor şi generalizarea inovaţiilor cu arie largă de aplicabilitate. Aşa se explică faptul că în aceste întreprinderi constatăm o creştere importantă a propunerilor de inovaţii cu o mare eficienţă economică. La Uzina „1 Mai“, în semestrul I din acest an au fost acceptate propuneri de inovaţii cu o eficienţă economică postcalculată de aproape 6 300 000 lei faţă de 2 352 000 eficienţă economică postcalculată în perioada corespunzătoare a anului trecut. La Rafinăria Brazi economiile postcalculate sunt în semestrul I din acest an cu cca. 1 000 000 de lei mai mari faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. In vederea lărgirii mişcării de masă a inovatorilor, comitetul sindicatului din Rafinăria Brazi, s-a străduit, şi a reuşit să atragă cadre capabile în comisia economică şi comisia inginerilor şi tehnicienilor ceea ce îi du putinţa să organizeze multe acţiuni cu conţinut. In cadrul rafinăriei s-a organizat un concurs intern pentru rezolvarea temelor din planul tematic de inovaţii pe semestrul I al anului în curs. Pînă în prezent s-au soluţionat peste 60 la sută din temele prevăzute în planul tematic al rafinăriei pe 1968. Urmare a preocupărilor organelor sindicale şi administrative trei unităţi economice din municipiul nostru — Întreprinderea Minieră, întreprinderea de Carotaj şi Perforare şi Uzina 24 Ianuarie au fost clasate pe locul I la concursul de inovaţii din ramurile respective. Semnificativ este şi faptul că din unităţile de pe raza municipiului nostru, un număr de 26 propuneri de inovaţii au fost acceptate ca invenţii datorită originalităţii şi valorii lor ştiinţifice, unele bucurindu-se de apreciere şi peste hotare. Ca urmare a măsurilor luate de Consiliul municipal, comitetele sindicatelor şi conducerile administrative, sub conducerea organizaţiilor de partid, în unităţile municipiului nostru s-au înregistrat în ultimul an 3 738 de propuneri aplicîndu-se pînă în prezent peste 2 000 de inovaţii pe baza cărora se pot obţine economii postcalculate în valoare de cca. 30 000 000 lei. Aceasta a dat posibilitatea recompensării inovatorilor cu sume care se ridică la valoarea de aproape 2 000 000 lei. Caracterul nou şi diversificat al proceselor tehnologice şi de producţie pun probleme complexe privind promovarea noutăţilor tehnice. Soluţionarea la nivel superior şi cu maximum de operativitate, solicită într-o măsură crescîndă propuneri care să încorporeze experienţa profesională şi gîndirea tehnică a mai multor inovatori. Pornind de la a(Continuare în pag. 5-a) O nouă instalaţie de cocsare La rafinăria de la Brazi au început lucrările de construcţie a celei de-a doua instalaţii de cocsare. Prevăzută a intra în funcţiune la începutul anului 1970, aceasta va produce anual 100 000 tone cocs pentru industria siderurgică. Materia primă o va constitui gudroanele rezultate de lainstalaţiile de prelucrare a rafinăriei. Utilajele, care vor asigura un înalt grad de automatizare a producţiei sunt realizate în ţara noastră.