Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)

1968-11-01 / nr. 6522

Vineri 7 noiembrie 1968 ŞEDINŢA FESTIVA (Urmare din pag. 1-a) Gheorghe Lazăr a aruncat primele seminţe ale în­­văţămîntului tehnic su­perior şi pînă astăzi a fost un drum lung, adeseori presărat cu obstacole, dar acest drum a demonstrat marile virtuţi ale nea­mului nostru, capacitatea lui de a-şi aduce contri­buţia la dezvoltarea te­zaurului marilor descope­riri din domeniul tehni­­co-ştiinţific pe plan mon­dial. După cuvîntul acad. Şte­fan Bălan, ministrul în­­văţămîntului, care a urat cadrelor didactice şi stu­denţilor să ducă mai de­parte şi să ridice pe trep­te superioare nobilele tra­diţii ale acestui străvechi lăcaş de învăţămînt, a vorbit prof. univ. Alexan­dru Popescu, profesor con­sultant la Institutul po­litehnic din Bucureşti un­de a fost student în anul 1920, evocînd amintiri strâns legate de istoria atît de bogată a acestei institu­ţii de învăţămînt superior, unde se pregătesc cadre de nădejde pentru indus­tria noastră socialistă. Urmind o veche tradiţie universitară, uzitată în momentele solemne, ca­drele de învăţămînt supe­rior din ţară şi-au adus saluturile scrise pe perga­mente, amintind continu­itatea unui învăţămînt ce începe să se numere în se­cole. In încheiere, participan­ţii la adunarea jubiliară au trimis o scrisoare Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, prin care se angajează să continue şi să îmbogăţeas­că tradiţiile ştiinţifice şi culturale făurite de po­porul nostru in decursul istoriei sale, să ridice acti­vitatea didactică şi ştiin­ţifică la nivelul epocii în care trăim. In după-amiaza acele­iaşi zile a fost dezvelită o placă comemorativă la Institutul politehnic, du­pă care a avut loc vernisa­jul expoziţiei înfăţişând cărţi, fotografii, machete şi alte documente legate de acest remarcabil eve­niment în viaţa universi­tară a ţării. A. DARABAN După-amiază, în localul Institutului politehnic a a­­vut loc festivitatea dezve­lirii unei plăci comemora­tive care marchează dife­ritele etape de dezvoltare a învăţămîntului tehnic su­perior bucureştean de-a lungul unui secol şi jumă­tate. Au participat tovarăşii Dumitru Popa, membru su­pleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui de partid al municipiu­lui Bucureşti, primarul ge­neral al Capitalei, prof. u­­niv. Miron Constantinescu, adjunct al ministrului în­văţământului, Ion Teoreanu, şef de secţie la C.G. al P.C.R., reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi de învăţămînt din Bucureşti şi din ţară, academicieni, cadre didac­tice din învăţămîntul su­perior, studenţi. La dezvelirea plăcii co­memorative, dr. docent George Bălănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului poli­tehnic din Bucureşti, a ros­tit un cuvînt inaugural. A urmat apoi deschide­rea expoziţiei documentare „Dezvoltarea învăţămîntu­lui tehnic superior româ­nesc“, amenajată în holu­rile Institutului. La Cimpina s-au deschis ieri cursurile Universităţii muncitoreşti La Cîmpîna s-au deschis ieri cursurile universităţii muncitoreşti de pe lîngă Consiliul orăşenesc al sin­dicatelor. Erau prezenţi peste 200 muncitori, ingi­neri, tehnicieni, jurişti, cercetători, activişti sindi­cali din localitate, înscrişi să urmeze cursurile. Două dintre cursurile universităţii — cel privind actualitatea economică şi tehnică — vor funcţiona pe lîngă Uzinele construc­toare de utilaj petrolier Cîmpina şi uzina de re­paraţii utilaj petrolier „Poiana“ Cîmpina, creîn­d astfel posibilitatea cursan­ţilor de aici să realizeze o strînsă legătură între teo­rie şi practică. Al treilea curs şi anume „Probleme economice şi de legislaţia muncii“ se adresează pre­şedinţilor comitetelor sin­dicatelor şi reprezentanţi­lor salariaţilor în comitete­le de direcţie. (Coresp. „Munca“) TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoa­rele 24 de ore în Bu­cu­­reşti , vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul varia­bil, mai mult senin, vînt în general slab. Temperatura minimă va fi cuprinsă în­tre 4 şi 6 grade, iar ma­xima între 19 şi 21 grade. Pentru următoarele 3 zile în ţară, vreme în ge­neral călduroasă, cu cerul variabil, ploi slabe locale se vor semnala spre sfârşi­tul intervalului, mai ales în vest. Vîntul va fi slab pînă la potrivit, predomi­­nînd din sectorul vestic. MUNKA Se lucrează la înălţime JALOANE (Urmată din pag. 1-a) constituie insuficienta le­gare a teoriei de practică în pregătirea viitorilor me­dici. Bagajul impresionant de cunoştinţe pe care îl pri­mesc studenţii se aseamă­nă uneori unei puşti fără tr­ăgaci, pentru singurul motiv că aceste cunoştinţe nu sunt consolidate prin însuşirea deprinderilor ne­cesare aplicării lor în prac­tică. Practica efectuată în anii de studenţie, deşi nece­sară, s-a dovedit insuficien­tă spre a putea satisface această necesitate. Insufi­cientă din multe motive, printre care menţionez ca­racterul fragmentar al acti­vităţii, imposibilitatea ur­măririi cazurilor, caracte­rul nu îndeajuns de activ al practicii, lipsa răspunde­rii. Oglindind părerea a nu­meroase cadre medicale, s-a avansat în urmă cu un an propunerea de a se in­troduce un stagiu de un an de practică a tinerilor me­dici, imediat după absolvi­re, înainte de a-şi începe activitatea independentă la locul de muncă unde sunt repartizaţi. Studiul întocmit de Ministerul Sănătăţii şi discuţiile din plenară au dat putere de indicaţie ofi­cială acestei propuneri. Ră­­mîne doar ca ea să fie tra­dusă în viaţă în modul cel mai eficient. Efectuat în clinici universitare (aşa îl văd eu !), acest stagiu va îmbina activitatea şi răs­punderea personală a proas­pătului medic cu suprave­gherea şi îndrumarea sa de către cei pe care experien­ţa de viaţă i-a înarmat cu mai multă competenţă. Ab­solvenţii vor veni astfel în contact cu asistenţa medico­­sanitară sub multiplele ei aspecte, vor trece prin ro­dajul controlat al muncii responsabile şi vor învăţa din experienţa lor şi a ce­lor din jur. De-abia la în­cheierea stagiului — inde­pendent de titulatura pe care le-o conferă însăşi li­cenţa — vor merita numele ce-l poartă. Apoi, o dată a­junşi la circumscripţia sa­nitară, vor fi feriţi de du­ritatea primului contact, cu munca independentă, de nesiguranţa şi teama de­plinei responsabilităţi in­dividuale. Satele şi centrele munci­toreşti aşteaptă medici cu bună pregătire (iar această pregătire nu trebuie înţe­leasă doar teoretic, căci ea e de neconceput fără o mi­nimă practică corespunză­toare), capabili să rezolve problemele complexe de sănătate publică şi cazurile variate ce se ivesc în faţa lor, medici cărora oamenii să le poată încredinţa fără teamă sănătatea şi viaţa. Aceştia vor fi absolvenţii I.M.F.-urilor, care vor tre­ce prin stagiul de un an de activitate clinică. Medicina face parte din­tre acele profesii care se în­vaţă într-o întreagă viaţă de om. Volumul de cunoş­tinţe asimilat în anii de fa­cultate poate sluji doar ca punct de pornire a activi­tăţii : el trebuie completat an de an prin asimilarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi practicii medica­le. Acolo unde intervine stagnarea — oricît de boga­te au fost cunoştinţele an­terioare ! — insuficienţa pregătirii se face în scurt timp resimţită. Fără a sub­aprecia importanţa străda­niilor individuale ale fie­cărui medic sub forma au­­toculturii medicale, mi se pare însă că importanţa primordială o au în aceas­tă privinţă formele organi­zate, post-universitare, de perfecţionare şi împrospă­tare a cunoştinţelor. La noi în ţară există o preocupare în această privinţă. In po­fida numărului destul de mare de cadre medicale care trec anual prin aces­te forme, am cunoscut pe cuprinsul ţării destui me­dici care, în decurs de 8—10—15 ani, nu au avut prilejul să beneficieze de pe urma lor. Avem 5 insti­tute medico-farmaceutice şi, totuşi, uneori chiar în judeţele în care funcţionea­ză aceste institute sau în vecinătatea lor, putem în­tâlni medici ce au pierdut legătura informaţională cu facultăţile pe care le-au absolvit. Iată de ce soco­tesc că este imperios nece­sar să se legifereze obliga­tivitatea parcurgerii de că­tre fiecare medic, o dată la 4-5 ani, a unor cursuri de durată (cu scoaterea din producţie), de împrospătare a cunoştinţelor. Avem un număr îndestulător de ca­dre universitare care să-şi poată asuma această misiu­ne. Direcţiile sanitare jude­ţene pot şi trebuie să orga­nizeze astfel asistenţa încît votarea medicilor la per­fecţionare să nu lezeze cu nimic interesele apărării sănătăţii oamenilor. Aceas­tă activitate presupune, bineînţeles, şi crearea con­diţiilor materiale corespun­zătoare — spaţii de cazare a celor în cauză şi de au­diere a cursurilor. înainte de a încheia aces­te rînduri — fără preten­ţia de a-mi fi spus părerea chiar şi într-o mică parte din problemele asupra că­rora aş fi vrut să mă opresc, — ţin să mai adaug că ne punem speranţe foarte mari în crearea şi activitatea Consiliului Sani­tar Superior. Avînd meni­rea de a valorifica — aşa cum nu s-a făcut în sufi­cientă măsură pînă acum — potenţialul de inteligen­ţă şi capacitate al celor mai pregătite cadre medicale, acest consiliu va dezbate problemele mari ale asis­tenţei medico-sanitare, atît cele privind orientarea ac­tivităţii, cit şi organizarea ei. întrunit periodic, el va semnala şi analiza aspecte­le noi, dar cu caracter de generalizare, care se ivesc, şi, totodată, va putea pre­ciza — pe baza sintetizării înţelepciunii şi experienţei colective — măsurile cele mai potrivite şi eficiente pentru perfecţionarea asist­­enţei medicale, pentru a­­părarea sănătăţii construc­torilor socialismului din pa­tria noastră. De ce reprezentanţii salariaţilor sunt subestimaţi ? (Urmare din pag. 1­ a) O precizare se impune: cind a fost constituit comite­tul de direcţie, preşedinte al comitetului sindicatului era Nicolae Rînzescu. In vară, a venit de la şcoală fostul pre­şedinte Constantin Costin. După ce şi-a făcut omul şi concediul, a fost numit (!?) preşedinte. Deci de vreo două luni, comitetul sindica­tului are alt reprezentant în comitetul de direcţie. In ceea ce îi priveşte pe membrii aleşi, de la bun în­ceput am avut senzaţia că, de fapt, ei sunt plasaţi cu destulă uşurinţă în „tre­imea“ a cărei lipsă nu consti­tuie vreun impediment pen­tru desfăşurarea regulamen­tară a şedinţelor comitetului de direcţie. Am trecut cu vederea faptul că, pentru a ne spune numele lor, tovără­­şul director tehnic a apelat la „catalog". Are destule pe cap, ca să-şi mai poată a­­minti dintr-o dată şi numele şi prenumele unor muncitori. Dar în ceea ce priveşte acti­vitatea lor, măcar aceea din şedinţele lunare, nu ne-a pu­tut spune nimic, în afară de observaţia că „oamenii simt că fac parte dintr-un organ de conducere şi vin la şe­dinţă cu cămaşă albă şi cra­vată“. Cei doi muncitori — de înaltă calificare — rectifica­torul MIHAI DULGHERU şi strungarul AURELE CHIVU, lucrează în cele mai mari secţii ale fabricii : 1000 şi respectiv, 700 de salariaţi. Am stat de vorbă cu ei. To­varăşul Chivu abia prelua schimbul. S-a scuzat, pe bună dreptate : „Lăsaţi că vă spune Dulgheru tot !“ Şi Dulgheru ne-a spus. Şi ce ne-a spus nu s-a prea potrivit cu cele ce aflasem, sus, la conducere. — Ce contribuţie activă la şedinţă, tovarăşe, că nici nu cunoaştem din vreme ce se va discuta şi ne uităm ca mîţa-n calendar ! — Păi am aflat că materia­lele prevăzute a fi analizate vi se dau spre studiu cu 8—10 zile înainte şi că, în şedinţă, se porneşte direct la discuţii. — Aici e necazul. Că s-ar da, nu de ba, dar la şefi. Noi aflăm doar eu o zi-două Înainte «1 nici atunci. Iată, la 21 septembrie s-a discu­tat despre calitate. Am fost anunţat pe 19 că şedinţa va avea loc la data amintită, la ora 18. Dar nu mi s-a dat nimic de citit. Nici n-am ştiut ce fel de probleme se discută în legătură cu cali­tatea, pentru a mă consulta şi eu cu tovarăşii din secţie, cu maiştrii. Că, slavă dom­nului avem şi noi destule de spus. — Dar la şedinţă ai spus măcar ce ştiai dumneata ? — Poate vi se pare curios, dar nici n-am fost ! — ?!?­­ — Am spus că se fixase pentru ora 18. In ziua aceea eram acasă şi mă odihneam — pentru că fusesem in schimbul de noapte — cind, pe la unu şi jumătate după jermni, a venit o băbuţă de prin vecini şi mi-a spus că s-a telefonat de la fabrică să vin, că e şedinţă la ora 12 ! Cind să mă mai îmbrac şi cind să mai ajung la celă­lalt capăt al oraşului, de vreme ce discuţiile începu­seră cu aproape două ceasuri mai Înainte. Altă dată, In au­gust am fost anunţat, cu două ore mai Înainte, că ne in­­trunim la ora 13. M-am dus cu cinci minute mai de­vreme, dar în sala de şedinţe nu era nimeni ; m-am mai învîrtit niţel şi am plecat Înapoi să-mi văd de lucru. Şedinţa a început mai tîrziu şi nu m-a mai chemat ni­meni. — Bine, acestea sînt ches­tiuni care se pot rezolva. Trebuia să atrageţi atenţia preşedintelui comitetului de direcţie, doar faceţi parte din organul de conducere colec­tivă. — Suntem­ muncitori, to­varăşe, ce să ne ducem noi să „atragem atenţia“ !? Iată cum se menţine arti­ficial ierarhia de conducă­tor şi subordonat chiar în comitetul de direcţie, dato­rită atitudinii distante şi in­consecvenţei pe care eşalo­nul superior al fabricii o do­vedeşte în aplicarea regula­mentului de funcţionare. Şi atunci ce să mai vorbim de „contribuţie“, „aport“, par­ticipare activă, „compe­tenţă“ din partea reprezen­tanţilor salariaţilor din co­mitetul de direcţie ? Ei nu au nimic de spus ? Ba da dar în acest caz pe ce bază? — La următoarea şedinţă — a continuat tovarăşul Dulgheru — vreau să propun­­ca la sfîrşitul discuţiilor să ni se dea şi nouă cuvlntul că avem probleme serioase de ridicat. Pentru că s-a ho­­tărît de la început să nu se discute nimic In afară de ceea ce este la ordinea de zi. — Şi cam ce probleme vă frămîntă ? — Pentru noi principală la ora aceasta este aceea a transportului la sfirşitul schimbului II. Înainte circu­­lau maşinile pină la miezul nopţii. Acum nu mai găseşti nici una la ora 23,20—23,30. Şi oamenii termină lucrul mai devreme. Se pierde timp productiv. Sute de ore pe zi. Se acceptă tacit această situaţie pentru că nu-i con­vine nimănui să facă noap­tea pe jos 3—4 sau chiar 8 kilometri pînă la celălalt ca­păt al oraşului. Şi vin ploile vine iarna... Se aşteaptă deci şedinţa, „Sfînta şedinţă“, în care se simte omul cu mandatul în buzunar. Nu se duce, ca re­prezentant a 2000 de oameni, să discute cu directorul ge­neral sau cu directorul ad­junct. Cind nu este şedinţă, distanţa dintre membrii „ti­traţi“ şi „membri de rînd“ ai comitetului de direcţie de­vine infinită. La şedinţă se discută numai ce e pe or­dinea de zi, iar aici­­ mai există probleme nerezolvate de ani de zile. Insă munci­torii, care au primit votul adunării generale, nu mai pot spune nimic „în afară de...“ . In ochii noştri, Dul­gheru sau Chivu sunt „ci­neva“, ne spunea mentorul Ioan Iorga. De-aia mergem la ei să ne ajute în cutare sau cutare chestie, înainte mai venea fostul preşedinte, Rînzescu, şi mai vorbea cu ei, le spunea cum vor de­curge discuţiile în şedinţe, ba chiar a promis niscaiva pregătire economică sau ju­ridică a reprezentanţilor noş­tri. Acum nu mai discută ni­meni cu ei. Poate că tovară­şul preşedinte Costin nu s-a reacomodat pe deplin şi apoi tot timpul e chemat pe la consiliu, în oraş. Ar trebui să se ocupe cineva de oa­menii noştri şi cine să o facă dacă nu comitetul sin­dicatului, care este cel mai apropiat de noi ? Tovarăşul Costin e un om serios. Mă mir de ce Dulgheru, nu-i spune, că doar e financiarul comitetului. Se ştie, pro­bleme avem. Iată una : noi la montaj nici nu cunoaştem norma de timp. Vine mais­trul şi spune : „Faci 800 de rulmenţi !“ Ii fac, dar dacă am depăşit norma, sunt sub ea, nu mai ştiu. Apoi, noi executăm lucrări de catego­ria a 7-a, iar majoritatea suntem­ încadraţi in categorii inferioare. De pildă, eu de 12 ani am rămas tot în ca­tegoria a 5-a. Şeful secţiei ne spune că are locuri la a 6-a, serviciul plan că nu. Sunt acestea probleme ale muncitorilor ? Sunt. Avem reprezentanţi în conducerea colectivă a fabricii, care ar putea transmite direcţiunii dorinţa noastră de a scoate aceste „cuie“ ce ne deran­jează ? Avem. Dar nu-i as­cultă nimeni, şi doar nu au fost aleşi numai ca să vo­teze fel de fel de decizii, despre care uneori nici nu au timpul să-şi formuleze vreo idee. ...Aşa se prezintă lucrurile la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad. Şi să fim sinceri : am fost acolo pentru a dis­cuta cu directorul general sau directorul tehnic alte chestiuni, care vor face o­­biectul altor articole. Pen­tru că sunt oameni cu un larg orizont de cultură teh­nică şi generală şi cu care pot fi întreţinute conversaţii deosebit de interesante şi an­trenante. Dar se pare că, uneori, acest orizont începe abia dincolo de perimetrul fabricii. Şi tocmai aici se simte nevoia inoculării unei noi mentalităţi,­­ în rîndurile întregului colectiv, în legă­tură cu democrația socialistă. ■ ■■■■■■■ Sosirea in Capitală a tovarăşului Alvaro Cunhal, secretar general al P.C. Portughez Joi a sosit în Capitală tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Parti­dului Comunist Portughez, care, la invitaţia Comite­­tetului Central al Partidu­lui Comunist Român, va face o vizită în ţara noas­tră. " La sosire, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. O delegaţie a Asociaţiei de prietenie sovieto-română a sosit in Capitală La invitaţia Consiliului General al A.R.L.U.S., joi după-amiază a sosit în Ca­pitală o delegaţie a Asoci­aţiei de prietenie sovieto­­română (A.P.S.R.), condusă de S. M. Butusov, minis­trul gospodăriei comunale a R.S.F.S.R., deputat în So­vietul Suprem al R.S.F.S.R. pentru a lua parte la mani­festările organizate în ţara noastră cu prilejul celei de a­,51-a­ aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie. Din delegaţie, fac parte V. P. Babarskov, Erou al muncii socialiste, directorul sovhozului Ian­onski , membru colectiv al A.P.S.R., A. V. Dzamam­­vili, Erou al muncii socia­liste, maistru la Combina­tul metalurgic din orașul Rustavi, membru al condu­cerii A.P.S.R., A. G. Viazni­kov, membru al conduce­rii centrale a A.P.S.R., pictor emerit al R.S.F.S.R., O. A. Kostiuk, prim-vice­­preşedinte al Filialei A.P.S.R. din Odesa, şeful Departamentului pentru deservirea populaţiei din Sovietul raional Odesa, şi Z. V. Kurocikina, secretară a conducerii centrale a A.P.S.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de to­varăşii Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului General al A.R.L.U.S., a­­cad. Ilie Murguiescu­, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinte al Consiliului General al A.R.L.U.S., Ion Moraru, vi­cepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, secretar al Consiliului General al A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. S. I­­lin, ministru consilier, în­sărcinat cu afaceri ad-inte­­rim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi alţi membri ai Ambasadei. Întoarcerea de la Moscova a delegaţiei Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei miniere şi energiei electrice Ieri s-a înapoiat de la Moscova delegaţia Uniunii Sindicatelor din între­prinderile industriei mi­niere şi energiei electrice din ţara noastră, condusă de tovarăşul Petre Furdui, preşedintele Comitetului Uniunii, care a participat la Sesiunea extraordinară a Comitetului Administra­tiv al Uniunii Internaţio­nale a Sindicatelor Mine­rilor Lotul englez pentru meciul de la Bucureşti • Antrenorul echipei­ re­prezentative de fotbal a Angliei, Alf Ramsey, a al­cătuit lotul celor 16 jucă­tori care vor face deplasa­rea la Bucureşti, în vede­rea meciului pe care echi­pa Angliei îl va susţine cu selecţionata României la 6 noiembrie. Iată lotul celor 16 jucă­tori : Banks, West (portari); McNab, Newton/ Wright, Hunter, Labone, Moore, Mullery (apărători) ; Ball, Bell, Bobby Charlton, Hunt, Hurst, Peters şi Thompson (atacanţi). Căpitanul echi­pei este mijlocaşul Bobby Moore. Cu prilejul meciu­lui de la Bucureşti doi ju­cători debutează în prima echipă a Angliei. Este vorba de fundașul Bob McNab (Arsenal) și de por­tarul Gordon West (Ever­­ton). Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Algeriene De­mocratice şi Populare, mi­nistrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia, Corneliu Mânescu, a adresat ministrului aface­rilor externe al Algeriei, Abdelaziz Bouteflika, o te­legramă de felicitare. Dumitru Bejan, prim-ad­­junct al ministrului co­merţului exterior, a plecat joi la Moscova, pentru în­ceperea tratativelor comer­ciale cu privire la proto­colul comercial între Re­publica Socialistă România şi Uniunea Sovietică pe a­­nul 1969. Joi diminaţa a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre Alger o delegaţie a Uni­unii Tineretului Comunist condusă de tovarăşul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C. ministrul pentru problemele tinere­tului, care va face o vizită în Republica Algeriană Democratică şi Populară la invitaţia ministrului alge­­rian pentru problemele ti­neretului şi sportului, Abdelkrim Ben Mahmoud. Joi a sosit în Capitală Ansamblul naţional folclo­ric din Republica Arabă Unită, compus din 86 de persoane , dansatori şi or­chestră de instrumente orientale. Ansamblul va susţine o serie de spectaco­­le la Bucureşti, Galaţi, Plo­ieşti, Brăila şi Iaşi, cu un program de dansuri din di­ferite regiuni ale Egiptu­lui, dansuri clasice orien­tale, nubiene, de beduini, dansuri cu temă istorică, sau reprezentînd momente cotidiene. ■ Azi, 1 noiembrie a.c., orele 20, se va ţine la Casa de cultură a secto­rului VII, strada Ialomit nr. 6, o seară de epigrame, cu participarea, următorilor epigram­işti : I Berg, Ge­orge Corb­i, N. Crevedia, N. Gărdescu (artist emerit), N. Georgescu-Cocoş, Ste­lian Ionescu-Angel, Florin Iordichescu S. Massier, George Şoimu-Plăvălescu, Al. Lăpuşneanu, V. D. Popa, Gabriel Ţepelea, Gh. Zarafu şi alţii Duel de epigrame între spectatori şi epigramişti Program muzical-artistic Regia spectacolului : George Şoi­mu-Plăvălescu, George Corbu şi Stel­ian Ionescu- Angel. Administraţia Asigurări­lor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din­ 31. octombrie 1968, au ieşit următoarele opt com­binaţii de litere : Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au tre­cute în ele, una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror litere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragere, se vor prezenta la unitățile A.D.A.S., pentru a-și primi sumele cuvenite. N. F. D. F. I. X. F. F. D. D. K. I. V. E. J. Y. P. R. W. E. J. K. R. F. Pagina a 3-a T­E­L­E­G­R­A­M­E CELUI DE AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI MUNCII DIN ELVEŢIA Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dv„ delegaţi la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Muncii din Elveţia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului elveţian un cald salut tovără­şesc. Comuniştii români urmăresc cu interes activitatea partidului dumneavoastră consacrată împlinirii aspira­ţiilor vitale ale oamenilor muncii, lărgirii drepturilor şi libertăţilor democratice, unirii tuturor forţelor populare în lupta pentru progres social. Relaţiile frăţeşti, de stimă şi respect reciproc, stabili­te între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Elveţia contribuie la dezvoltarea pe mai departe a prieteniei dintre cele două partide şi popoare, la cauza unităţii şi solidarităţii comuniştilor de pretutindeni. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, în lupta partidului dumneavoas­tră pentru pace şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI ELIBE­RĂRII ȘI SOCIALISMULUI CASABLANCA Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a întemeierii partidului dumneavoastră, Comitetul Central al Pati­dului Comunist Român adresează tuturor membrilor Partidului Eliberării și Socialismului, conducerii sale, felicitări cordiale şi un cald salut frăţesc. De-a lungul unui sfert de secol de existenţă, partidul dumneavoastră a parcurs un drum anevoios de 1110 ca revoluţionară, în slujba drepturilor şi intereselor fun­damentale ale poporului marocan, a militat activ, îm­preună cu alte forţe patriotice şi progresiste, pentru triumful idealurilor de libertate, democraţie, progres social şi pace. Urăm din toată inima întregului dumneavoastră par­tid noi succese în lupta sa pentru realizarea unităţii tu­turor forţelor revoluţionare, democratice şi naţionale, pentru progresul material, social şi spiritual al poporului marocan, pentru cauza socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN De la C. E. C. După cum este cunoscut, recent, Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni a pus la dispoziţia popu­laţiei din mediul rural şi din localităţile urbane în care nu se construiesc locuinţe proprietate per­sonală cu sprijinul statului, un nou instrument de economisire: libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie. Ciştigurile, constînd în materiale necesare con­struirii de locuinţe, se acordă depunătorilor prin trageri la sorţi trimestriale. La prima tragere la sorţi (pentru trimestrul IV a.c.) a acestor librete, Casa de Economii şi Con­semnaţiuni va acorda cîştiguri in materiale de construcţie a căror valoare individuală este de 20 000 de lei. Ciştigurile individuale corespund cu valoarea principalelor materiale de construcţie (cherestea, ciment, var, tablă, ţiglă, binale) nece­sare construirii unei locuințe mijlocii (cca. 40—50 mp. suprafață locuibilă). ȘOSEAUA MĂRGINENI NR. 100 TEL. 10200­­1 Produce garnitura de mobilă „liva", compusă din: dulap cu 3 uși, divan cu ladă, masă, toaletă cu oglindă. Separat : dulap „Hvaw 2 uși, paturi ,,Ele­gant" DO 06 pentru 1 persoană, paturi „Erfurt" pen­tru 1 persoană, sufrageria „Astor“ compusă din bu­fet, vitrină şi masă fantezie. • Căsuţe prefabricate modulate, ba­răci, uşi finisate.

Next