Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)
1968-11-01 / nr. 6522
Vineri 7 noiembrie 1968 ŞEDINŢA FESTIVA (Urmare din pag. 1-a) Gheorghe Lazăr a aruncat primele seminţe ale învăţămîntului tehnic superior şi pînă astăzi a fost un drum lung, adeseori presărat cu obstacole, dar acest drum a demonstrat marile virtuţi ale neamului nostru, capacitatea lui de a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea tezaurului marilor descoperiri din domeniul tehnico-ştiinţific pe plan mondial. După cuvîntul acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, care a urat cadrelor didactice şi studenţilor să ducă mai departe şi să ridice pe trepte superioare nobilele tradiţii ale acestui străvechi lăcaş de învăţămînt, a vorbit prof. univ. Alexandru Popescu, profesor consultant la Institutul politehnic din Bucureşti unde a fost student în anul 1920, evocînd amintiri strâns legate de istoria atît de bogată a acestei instituţii de învăţămînt superior, unde se pregătesc cadre de nădejde pentru industria noastră socialistă. Urmind o veche tradiţie universitară, uzitată în momentele solemne, cadrele de învăţămînt superior din ţară şi-au adus saluturile scrise pe pergamente, amintind continuitatea unui învăţămînt ce începe să se numere în secole. In încheiere, participanţii la adunarea jubiliară au trimis o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care se angajează să continue şi să îmbogăţească tradiţiile ştiinţifice şi culturale făurite de poporul nostru in decursul istoriei sale, să ridice activitatea didactică şi ştiinţifică la nivelul epocii în care trăim. In după-amiaza aceleiaşi zile a fost dezvelită o placă comemorativă la Institutul politehnic, după care a avut loc vernisajul expoziţiei înfăţişând cărţi, fotografii, machete şi alte documente legate de acest remarcabil eveniment în viaţa universitară a ţării. A. DARABAN După-amiază, în localul Institutului politehnic a avut loc festivitatea dezvelirii unei plăci comemorative care marchează diferitele etape de dezvoltare a învăţămîntului tehnic superior bucureştean de-a lungul unui secol şi jumătate. Au participat tovarăşii Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., prim-secretar al Comitetului de partid al municipiului Bucureşti, primarul general al Capitalei, prof. univ. Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învăţământului, Ion Teoreanu, şef de secţie la C.G. al P.C.R., reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi de învăţămînt din Bucureşti şi din ţară, academicieni, cadre didactice din învăţămîntul superior, studenţi. La dezvelirea plăcii comemorative, dr. docent George Bălănescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutului politehnic din Bucureşti, a rostit un cuvînt inaugural. A urmat apoi deschiderea expoziţiei documentare „Dezvoltarea învăţămîntului tehnic superior românesc“, amenajată în holurile Institutului. La Cimpina s-au deschis ieri cursurile Universităţii muncitoreşti La Cîmpîna s-au deschis ieri cursurile universităţii muncitoreşti de pe lîngă Consiliul orăşenesc al sindicatelor. Erau prezenţi peste 200 muncitori, ingineri, tehnicieni, jurişti, cercetători, activişti sindicali din localitate, înscrişi să urmeze cursurile. Două dintre cursurile universităţii — cel privind actualitatea economică şi tehnică — vor funcţiona pe lîngă Uzinele constructoare de utilaj petrolier Cîmpina şi uzina de reparaţii utilaj petrolier „Poiana“ Cîmpina, creînd astfel posibilitatea cursanţilor de aici să realizeze o strînsă legătură între teorie şi practică. Al treilea curs şi anume „Probleme economice şi de legislaţia muncii“ se adresează preşedinţilor comitetelor sindicatelor şi reprezentanţilor salariaţilor în comitetele de direcţie. (Coresp. „Munca“) TIMPUL PROBABIL Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti , vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin, vînt în general slab. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 4 şi 6 grade, iar maxima între 19 şi 21 grade. Pentru următoarele 3 zile în ţară, vreme în general călduroasă, cu cerul variabil, ploi slabe locale se vor semnala spre sfârşitul intervalului, mai ales în vest. Vîntul va fi slab pînă la potrivit, predominînd din sectorul vestic. MUNKA Se lucrează la înălţime JALOANE (Urmată din pag. 1-a) constituie insuficienta legare a teoriei de practică în pregătirea viitorilor medici. Bagajul impresionant de cunoştinţe pe care îl primesc studenţii se aseamănă uneori unei puşti fără trăgaci, pentru singurul motiv că aceste cunoştinţe nu sunt consolidate prin însuşirea deprinderilor necesare aplicării lor în practică. Practica efectuată în anii de studenţie, deşi necesară, s-a dovedit insuficientă spre a putea satisface această necesitate. Insuficientă din multe motive, printre care menţionez caracterul fragmentar al activităţii, imposibilitatea urmăririi cazurilor, caracterul nu îndeajuns de activ al practicii, lipsa răspunderii. Oglindind părerea a numeroase cadre medicale, s-a avansat în urmă cu un an propunerea de a se introduce un stagiu de un an de practică a tinerilor medici, imediat după absolvire, înainte de a-şi începe activitatea independentă la locul de muncă unde sunt repartizaţi. Studiul întocmit de Ministerul Sănătăţii şi discuţiile din plenară au dat putere de indicaţie oficială acestei propuneri. Rămîne doar ca ea să fie tradusă în viaţă în modul cel mai eficient. Efectuat în clinici universitare (aşa îl văd eu !), acest stagiu va îmbina activitatea şi răspunderea personală a proaspătului medic cu supravegherea şi îndrumarea sa de către cei pe care experienţa de viaţă i-a înarmat cu mai multă competenţă. Absolvenţii vor veni astfel în contact cu asistenţa medicosanitară sub multiplele ei aspecte, vor trece prin rodajul controlat al muncii responsabile şi vor învăţa din experienţa lor şi a celor din jur. De-abia la încheierea stagiului — independent de titulatura pe care le-o conferă însăşi licenţa — vor merita numele ce-l poartă. Apoi, o dată ajunşi la circumscripţia sanitară, vor fi feriţi de duritatea primului contact, cu munca independentă, de nesiguranţa şi teama deplinei responsabilităţi individuale. Satele şi centrele muncitoreşti aşteaptă medici cu bună pregătire (iar această pregătire nu trebuie înţeleasă doar teoretic, căci ea e de neconceput fără o minimă practică corespunzătoare), capabili să rezolve problemele complexe de sănătate publică şi cazurile variate ce se ivesc în faţa lor, medici cărora oamenii să le poată încredinţa fără teamă sănătatea şi viaţa. Aceştia vor fi absolvenţii I.M.F.-urilor, care vor trece prin stagiul de un an de activitate clinică. Medicina face parte dintre acele profesii care se învaţă într-o întreagă viaţă de om. Volumul de cunoştinţe asimilat în anii de facultate poate sluji doar ca punct de pornire a activităţii : el trebuie completat an de an prin asimilarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi practicii medicale. Acolo unde intervine stagnarea — oricît de bogate au fost cunoştinţele anterioare ! — insuficienţa pregătirii se face în scurt timp resimţită. Fără a subaprecia importanţa strădaniilor individuale ale fiecărui medic sub forma autoculturii medicale, mi se pare însă că importanţa primordială o au în această privinţă formele organizate, post-universitare, de perfecţionare şi împrospătare a cunoştinţelor. La noi în ţară există o preocupare în această privinţă. In pofida numărului destul de mare de cadre medicale care trec anual prin aceste forme, am cunoscut pe cuprinsul ţării destui medici care, în decurs de 8—10—15 ani, nu au avut prilejul să beneficieze de pe urma lor. Avem 5 institute medico-farmaceutice şi, totuşi, uneori chiar în judeţele în care funcţionează aceste institute sau în vecinătatea lor, putem întâlni medici ce au pierdut legătura informaţională cu facultăţile pe care le-au absolvit. Iată de ce socotesc că este imperios necesar să se legifereze obligativitatea parcurgerii de către fiecare medic, o dată la 4-5 ani, a unor cursuri de durată (cu scoaterea din producţie), de împrospătare a cunoştinţelor. Avem un număr îndestulător de cadre universitare care să-şi poată asuma această misiune. Direcţiile sanitare judeţene pot şi trebuie să organizeze astfel asistenţa încît votarea medicilor la perfecţionare să nu lezeze cu nimic interesele apărării sănătăţii oamenilor. Această activitate presupune, bineînţeles, şi crearea condiţiilor materiale corespunzătoare — spaţii de cazare a celor în cauză şi de audiere a cursurilor. înainte de a încheia aceste rînduri — fără pretenţia de a-mi fi spus părerea chiar şi într-o mică parte din problemele asupra cărora aş fi vrut să mă opresc, — ţin să mai adaug că ne punem speranţe foarte mari în crearea şi activitatea Consiliului Sanitar Superior. Avînd menirea de a valorifica — aşa cum nu s-a făcut în suficientă măsură pînă acum — potenţialul de inteligenţă şi capacitate al celor mai pregătite cadre medicale, acest consiliu va dezbate problemele mari ale asistenţei medico-sanitare, atît cele privind orientarea activităţii, cit şi organizarea ei. întrunit periodic, el va semnala şi analiza aspectele noi, dar cu caracter de generalizare, care se ivesc, şi, totodată, va putea preciza — pe baza sintetizării înţelepciunii şi experienţei colective — măsurile cele mai potrivite şi eficiente pentru perfecţionarea asistenţei medicale, pentru apărarea sănătăţii constructorilor socialismului din patria noastră. De ce reprezentanţii salariaţilor sunt subestimaţi ? (Urmare din pag. 1 a) O precizare se impune: cind a fost constituit comitetul de direcţie, preşedinte al comitetului sindicatului era Nicolae Rînzescu. In vară, a venit de la şcoală fostul preşedinte Constantin Costin. După ce şi-a făcut omul şi concediul, a fost numit (!?) preşedinte. Deci de vreo două luni, comitetul sindicatului are alt reprezentant în comitetul de direcţie. In ceea ce îi priveşte pe membrii aleşi, de la bun început am avut senzaţia că, de fapt, ei sunt plasaţi cu destulă uşurinţă în „treimea“ a cărei lipsă nu constituie vreun impediment pentru desfăşurarea regulamentară a şedinţelor comitetului de direcţie. Am trecut cu vederea faptul că, pentru a ne spune numele lor, tovărăşul director tehnic a apelat la „catalog". Are destule pe cap, ca să-şi mai poată aminti dintr-o dată şi numele şi prenumele unor muncitori. Dar în ceea ce priveşte activitatea lor, măcar aceea din şedinţele lunare, nu ne-a putut spune nimic, în afară de observaţia că „oamenii simt că fac parte dintr-un organ de conducere şi vin la şedinţă cu cămaşă albă şi cravată“. Cei doi muncitori — de înaltă calificare — rectificatorul MIHAI DULGHERU şi strungarul AURELE CHIVU, lucrează în cele mai mari secţii ale fabricii : 1000 şi respectiv, 700 de salariaţi. Am stat de vorbă cu ei. Tovarăşul Chivu abia prelua schimbul. S-a scuzat, pe bună dreptate : „Lăsaţi că vă spune Dulgheru tot !“ Şi Dulgheru ne-a spus. Şi ce ne-a spus nu s-a prea potrivit cu cele ce aflasem, sus, la conducere. — Ce contribuţie activă la şedinţă, tovarăşe, că nici nu cunoaştem din vreme ce se va discuta şi ne uităm ca mîţa-n calendar ! — Păi am aflat că materialele prevăzute a fi analizate vi se dau spre studiu cu 8—10 zile înainte şi că, în şedinţă, se porneşte direct la discuţii. — Aici e necazul. Că s-ar da, nu de ba, dar la şefi. Noi aflăm doar eu o zi-două Înainte «1 nici atunci. Iată, la 21 septembrie s-a discutat despre calitate. Am fost anunţat pe 19 că şedinţa va avea loc la data amintită, la ora 18. Dar nu mi s-a dat nimic de citit. Nici n-am ştiut ce fel de probleme se discută în legătură cu calitatea, pentru a mă consulta şi eu cu tovarăşii din secţie, cu maiştrii. Că, slavă domnului avem şi noi destule de spus. — Dar la şedinţă ai spus măcar ce ştiai dumneata ? — Poate vi se pare curios, dar nici n-am fost ! — ?!? — Am spus că se fixase pentru ora 18. In ziua aceea eram acasă şi mă odihneam — pentru că fusesem in schimbul de noapte — cind, pe la unu şi jumătate după jermni, a venit o băbuţă de prin vecini şi mi-a spus că s-a telefonat de la fabrică să vin, că e şedinţă la ora 12 ! Cind să mă mai îmbrac şi cind să mai ajung la celălalt capăt al oraşului, de vreme ce discuţiile începuseră cu aproape două ceasuri mai Înainte. Altă dată, In august am fost anunţat, cu două ore mai Înainte, că ne intrunim la ora 13. M-am dus cu cinci minute mai devreme, dar în sala de şedinţe nu era nimeni ; m-am mai învîrtit niţel şi am plecat Înapoi să-mi văd de lucru. Şedinţa a început mai tîrziu şi nu m-a mai chemat nimeni. — Bine, acestea sînt chestiuni care se pot rezolva. Trebuia să atrageţi atenţia preşedintelui comitetului de direcţie, doar faceţi parte din organul de conducere colectivă. — Suntem muncitori, tovarăşe, ce să ne ducem noi să „atragem atenţia“ !? Iată cum se menţine artificial ierarhia de conducător şi subordonat chiar în comitetul de direcţie, datorită atitudinii distante şi inconsecvenţei pe care eşalonul superior al fabricii o dovedeşte în aplicarea regulamentului de funcţionare. Şi atunci ce să mai vorbim de „contribuţie“, „aport“, participare activă, „competenţă“ din partea reprezentanţilor salariaţilor din comitetul de direcţie ? Ei nu au nimic de spus ? Ba da dar în acest caz pe ce bază? — La următoarea şedinţă — a continuat tovarăşul Dulgheru — vreau să propunca la sfîrşitul discuţiilor să ni se dea şi nouă cuvlntul că avem probleme serioase de ridicat. Pentru că s-a hotărît de la început să nu se discute nimic In afară de ceea ce este la ordinea de zi. — Şi cam ce probleme vă frămîntă ? — Pentru noi principală la ora aceasta este aceea a transportului la sfirşitul schimbului II. Înainte circulau maşinile pină la miezul nopţii. Acum nu mai găseşti nici una la ora 23,20—23,30. Şi oamenii termină lucrul mai devreme. Se pierde timp productiv. Sute de ore pe zi. Se acceptă tacit această situaţie pentru că nu-i convine nimănui să facă noaptea pe jos 3—4 sau chiar 8 kilometri pînă la celălalt capăt al oraşului. Şi vin ploile vine iarna... Se aşteaptă deci şedinţa, „Sfînta şedinţă“, în care se simte omul cu mandatul în buzunar. Nu se duce, ca reprezentant a 2000 de oameni, să discute cu directorul general sau cu directorul adjunct. Cind nu este şedinţă, distanţa dintre membrii „titraţi“ şi „membri de rînd“ ai comitetului de direcţie devine infinită. La şedinţă se discută numai ce e pe ordinea de zi, iar aici mai există probleme nerezolvate de ani de zile. Insă muncitorii, care au primit votul adunării generale, nu mai pot spune nimic „în afară de...“ . In ochii noştri, Dulgheru sau Chivu sunt „cineva“, ne spunea mentorul Ioan Iorga. De-aia mergem la ei să ne ajute în cutare sau cutare chestie, înainte mai venea fostul preşedinte, Rînzescu, şi mai vorbea cu ei, le spunea cum vor decurge discuţiile în şedinţe, ba chiar a promis niscaiva pregătire economică sau juridică a reprezentanţilor noştri. Acum nu mai discută nimeni cu ei. Poate că tovarăşul preşedinte Costin nu s-a reacomodat pe deplin şi apoi tot timpul e chemat pe la consiliu, în oraş. Ar trebui să se ocupe cineva de oamenii noştri şi cine să o facă dacă nu comitetul sindicatului, care este cel mai apropiat de noi ? Tovarăşul Costin e un om serios. Mă mir de ce Dulgheru, nu-i spune, că doar e financiarul comitetului. Se ştie, probleme avem. Iată una : noi la montaj nici nu cunoaştem norma de timp. Vine maistrul şi spune : „Faci 800 de rulmenţi !“ Ii fac, dar dacă am depăşit norma, sunt sub ea, nu mai ştiu. Apoi, noi executăm lucrări de categoria a 7-a, iar majoritatea suntem încadraţi in categorii inferioare. De pildă, eu de 12 ani am rămas tot în categoria a 5-a. Şeful secţiei ne spune că are locuri la a 6-a, serviciul plan că nu. Sunt acestea probleme ale muncitorilor ? Sunt. Avem reprezentanţi în conducerea colectivă a fabricii, care ar putea transmite direcţiunii dorinţa noastră de a scoate aceste „cuie“ ce ne deranjează ? Avem. Dar nu-i ascultă nimeni, şi doar nu au fost aleşi numai ca să voteze fel de fel de decizii, despre care uneori nici nu au timpul să-şi formuleze vreo idee. ...Aşa se prezintă lucrurile la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad. Şi să fim sinceri : am fost acolo pentru a discuta cu directorul general sau directorul tehnic alte chestiuni, care vor face obiectul altor articole. Pentru că sunt oameni cu un larg orizont de cultură tehnică şi generală şi cu care pot fi întreţinute conversaţii deosebit de interesante şi antrenante. Dar se pare că, uneori, acest orizont începe abia dincolo de perimetrul fabricii. Şi tocmai aici se simte nevoia inoculării unei noi mentalităţi, în rîndurile întregului colectiv, în legătură cu democrația socialistă. ■ ■■■■■■■ Sosirea in Capitală a tovarăşului Alvaro Cunhal, secretar general al P.C. Portughez Joi a sosit în Capitală tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care, la invitaţia Comitetetului Central al Partidului Comunist Român, va face o vizită în ţara noastră. " La sosire, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. O delegaţie a Asociaţiei de prietenie sovieto-română a sosit in Capitală La invitaţia Consiliului General al A.R.L.U.S., joi după-amiază a sosit în Capitală o delegaţie a Asociaţiei de prietenie sovietoromână (A.P.S.R.), condusă de S. M. Butusov, ministrul gospodăriei comunale a R.S.F.S.R., deputat în Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. pentru a lua parte la manifestările organizate în ţara noastră cu prilejul celei de a,51-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Din delegaţie, fac parte V. P. Babarskov, Erou al muncii socialiste, directorul sovhozului Ianonski , membru colectiv al A.P.S.R., A. V. Dzamamvili, Erou al muncii socialiste, maistru la Combinatul metalurgic din orașul Rustavi, membru al conducerii A.P.S.R., A. G. Viaznikov, membru al conducerii centrale a A.P.S.R., pictor emerit al R.S.F.S.R., O. A. Kostiuk, prim-vicepreşedinte al Filialei A.P.S.R. din Odesa, şeful Departamentului pentru deservirea populaţiei din Sovietul raional Odesa, şi Z. V. Kurocikina, secretară a conducerii centrale a A.P.S.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului General al A.R.L.U.S., acad. Ilie Murguiescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedinte al Consiliului General al A.R.L.U.S., Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, secretar al Consiliului General al A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. S. Ilin, ministru consilier, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi alţi membri ai Ambasadei. Întoarcerea de la Moscova a delegaţiei Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei miniere şi energiei electrice Ieri s-a înapoiat de la Moscova delegaţia Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei miniere şi energiei electrice din ţara noastră, condusă de tovarăşul Petre Furdui, preşedintele Comitetului Uniunii, care a participat la Sesiunea extraordinară a Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor Minerilor Lotul englez pentru meciul de la Bucureşti • Antrenorul echipei reprezentative de fotbal a Angliei, Alf Ramsey, a alcătuit lotul celor 16 jucători care vor face deplasarea la Bucureşti, în vederea meciului pe care echipa Angliei îl va susţine cu selecţionata României la 6 noiembrie. Iată lotul celor 16 jucători : Banks, West (portari); McNab, Newton/ Wright, Hunter, Labone, Moore, Mullery (apărători) ; Ball, Bell, Bobby Charlton, Hunt, Hurst, Peters şi Thompson (atacanţi). Căpitanul echipei este mijlocaşul Bobby Moore. Cu prilejul meciului de la Bucureşti doi jucători debutează în prima echipă a Angliei. Este vorba de fundașul Bob McNab (Arsenal) și de portarul Gordon West (Everton). Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mânescu, a adresat ministrului afacerilor externe al Algeriei, Abdelaziz Bouteflika, o telegramă de felicitare. Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, a plecat joi la Moscova, pentru începerea tratativelor comerciale cu privire la protocolul comercial între Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică pe anul 1969. Joi diminaţa a părăsit Capitala, îndreptindu-se spre Alger o delegaţie a Uniunii Tineretului Comunist condusă de tovarăşul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C. ministrul pentru problemele tineretului, care va face o vizită în Republica Algeriană Democratică şi Populară la invitaţia ministrului algerian pentru problemele tineretului şi sportului, Abdelkrim Ben Mahmoud. Joi a sosit în Capitală Ansamblul naţional folcloric din Republica Arabă Unită, compus din 86 de persoane , dansatori şi orchestră de instrumente orientale. Ansamblul va susţine o serie de spectacole la Bucureşti, Galaţi, Ploieşti, Brăila şi Iaşi, cu un program de dansuri din diferite regiuni ale Egiptului, dansuri clasice orientale, nubiene, de beduini, dansuri cu temă istorică, sau reprezentînd momente cotidiene. ■ Azi, 1 noiembrie a.c., orele 20, se va ţine la Casa de cultură a sectorului VII, strada Ialomit nr. 6, o seară de epigrame, cu participarea, următorilor epigramişti : I Berg, George Corbi, N. Crevedia, N. Gărdescu (artist emerit), N. Georgescu-Cocoş, Stelian Ionescu-Angel, Florin Iordichescu S. Massier, George Şoimu-Plăvălescu, Al. Lăpuşneanu, V. D. Popa, Gabriel Ţepelea, Gh. Zarafu şi alţii Duel de epigrame între spectatori şi epigramişti Program muzical-artistic Regia spectacolului : George Şoimu-Plăvălescu, George Corbu şi Stelian Ionescu- Angel. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 31. octombrie 1968, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au trecute în ele, una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror litere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragere, se vor prezenta la unitățile A.D.A.S., pentru a-și primi sumele cuvenite. N. F. D. F. I. X. F. F. D. D. K. I. V. E. J. Y. P. R. W. E. J. K. R. F. Pagina a 3-a TELEGRAME CELUI DE AL IX-LEA CONGRES AL PARTIDULUI MUNCII DIN ELVEŢIA Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dv„ delegaţi la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Muncii din Elveţia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului elveţian un cald salut tovărăşesc. Comuniştii români urmăresc cu interes activitatea partidului dumneavoastră consacrată împlinirii aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, lărgirii drepturilor şi libertăţilor democratice, unirii tuturor forţelor populare în lupta pentru progres social. Relaţiile frăţeşti, de stimă şi respect reciproc, stabilite între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Elveţia contribuie la dezvoltarea pe mai departe a prieteniei dintre cele două partide şi popoare, la cauza unităţii şi solidarităţii comuniştilor de pretutindeni. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, în lupta partidului dumneavoastră pentru pace şi socialism. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI ELIBERĂRII ȘI SOCIALISMULUI CASABLANCA Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a întemeierii partidului dumneavoastră, Comitetul Central al Patidului Comunist Român adresează tuturor membrilor Partidului Eliberării și Socialismului, conducerii sale, felicitări cordiale şi un cald salut frăţesc. De-a lungul unui sfert de secol de existenţă, partidul dumneavoastră a parcurs un drum anevoios de 1110 ca revoluţionară, în slujba drepturilor şi intereselor fundamentale ale poporului marocan, a militat activ, împreună cu alte forţe patriotice şi progresiste, pentru triumful idealurilor de libertate, democraţie, progres social şi pace. Urăm din toată inima întregului dumneavoastră partid noi succese în lupta sa pentru realizarea unităţii tuturor forţelor revoluţionare, democratice şi naţionale, pentru progresul material, social şi spiritual al poporului marocan, pentru cauza socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN De la C. E. C. După cum este cunoscut, recent, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a pus la dispoziţia populaţiei din mediul rural şi din localităţile urbane în care nu se construiesc locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, un nou instrument de economisire: libretul de economii cu cîştiguri în materiale de construcţie. Ciştigurile, constînd în materiale necesare construirii de locuinţe, se acordă depunătorilor prin trageri la sorţi trimestriale. La prima tragere la sorţi (pentru trimestrul IV a.c.) a acestor librete, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va acorda cîştiguri in materiale de construcţie a căror valoare individuală este de 20 000 de lei. Ciştigurile individuale corespund cu valoarea principalelor materiale de construcţie (cherestea, ciment, var, tablă, ţiglă, binale) necesare construirii unei locuințe mijlocii (cca. 40—50 mp. suprafață locuibilă). ȘOSEAUA MĂRGINENI NR. 100 TEL. 102001 Produce garnitura de mobilă „liva", compusă din: dulap cu 3 uși, divan cu ladă, masă, toaletă cu oglindă. Separat : dulap „Hvaw 2 uși, paturi ,,Elegant" DO 06 pentru 1 persoană, paturi „Erfurt" pentru 1 persoană, sufrageria „Astor“ compusă din bufet, vitrină şi masă fantezie. • Căsuţe prefabricate modulate, barăci, uşi finisate.