Munca, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6575-6599)

1969-01-03 / nr. 6575

Vineri 3 ianuarie 1969 REVELION -1969 (Urmare din pag. I) Iui de la minereu la lami­nate. ...Acele ceasornicului marchează ora 0,01. La fur­nalul de 1700 mc, schimbul condus de inginerul Ion Vasile elaborează șarja nr. 1592 în greutate de 720 de tone. Prim-topitorul Ion Blaj, jurnalistul Alexandru Mii de sibieni şi-au pe­trecut noaptea Anului Nou împreună cu familiile şi prietenii, cu colegii de muncă la revelioanele şi carnavalurile organizate de comitetele sindicatelor şi comitetele U.T.C., de către întreprinderea de hoteluri şi restaurante, de întreprin­derea staţiunii balneo-cli­­materice şi O.N.T. Sute de oameni au urcat în grupuri la Păltiniş, în Făgăraş, unde i-a aşteptat tradiţio­nala ospitalitate a cabane­lor. Munţii au ţinut nes­tinsă prietenia drumeţilor aprinzînd făclii albe, de promoroacă. Am fost la revelionul or­ganizat de întreprinderile Republica şi Flamura Ro­şie, cînd această noapte du­rabilă de an nou aleargă pe zîmbetul buzelor şi întîrzie în rîsul năvalnic al pahare­lor. O petrecere feerică pe măsura hărniciei oameni­lor care lucrează aici, pe malul Cibinului. „Pentru Zăharid şi ajutorul de to­­pitor Nicolae Chiroşcă săr­bătoresc succesul. Aceleaşi momente şi la oţelărie. Nicolae Zamfir, maistru de schimb, co­mandă elaborarea primei şarje pe 1969. Timpul de elaborare a fost depăşit. Primele ore ale anului 1969, primele succese. Cu­ mai mult oţel la temelia de oţel a patriei, mine — ne spunea tehnici­anul Zosim Şchiopotă, de la Flamura Roşie, — această noapte este cea mai fru­moasă : nu de mult m-am mutat într-o locuinţă nouă, iar în curînd, la începutul anului acesta, voi fi tată.“ Noaptea revelionului este şi o noapte a bilanţului, o noapte cînd alăturăm bucurii noi, cînd deschidem vieţii noastre noi unghiuri care să cuprindă certitudi­nile de mînie. „Ceea ce ne dorim în 1969 — ne-a spus Sabin Oneţiu, inginer şef de concepţie al Uzinei In­dependenţa — este ca în­treprinderea noastră să în­cheie asimilarea întregii game de cuptoare pentru tratament termic, elimi­­nînd definitiv importul a­­cestora“. începutul noului an re­prezintă, aşadar, şi un an­gajament în faţa viitorului pentru prosperitatea şi pro­gresul patriei. OCTAVIAN NICA Este clipa de linişte a­­parentă, în care înmănun­­chem satisfacţiile şi bucuri­ile ce au fost şi care vi­brează încă în noi, ca un arc din care va zvîcni să­geata clipei următoare. Acea clipă de început de an , înaltă — cu rezonanţele grave ale responsabilităţii pionieratului; suavă — ca un clinchet de pahar sau ca o şoaptă de dragoste­­ nerăbdătoare — ca ţipă­tul unui nou născut; acea clipă care vine din noi şi de dincolo de noi, din istorie — punte spre ceea ce vom fi mîine : mai bogaţi sufleteşte, şi mai buni, şi mai înţelepţi ; optimişti şi raţionali, consecvenţi în a fi noi înşine — cei care nu ne trecem niciodată în fulgui­­rea timpului, încrustînd fantele noastre, ale dem­nităţii umane şi ale matu­rităţii, în zidirea de granit a socialismului. O dată cu bătaia de aripi a orologiului, de la Intîi Ianuarie 1969, ora 0,01, trăim acel mîine care începe azi: anul Patru al cincinalului — pe care ni-l dorim cu toţii mai plin şi mai scurt; un an al afirmării în muncă şi prin muncă — al fiecăruia în parte şi al tu­turor la un loc ; un an al urcuşului neîn­trerupt şi neîngreuiat de balastul mentalităţilor în­vechite , grăbit prin efortul crea­tor , stimulat de exemplul ce­lor mai buni dintre noi : COMUNIŞTII. ...In acele clipe ale în­ceputului de an, muncitorii şi tehnicienii, inginerii şi economiştii întreprinderii de piese-radio de schimb Băneasa, reuniţi la masa revelionului, au sărbătorit depăşirea sarcinilor de plan, au toastat pentru fe­ricirea familiilor lor, pentru noi izbînzi profesionale, pentru bucuria simplă a păcii și a muncii. PAUL URDEA Ferestre perspectivelor Pentru plinătatea a­nilor ce vin Pe bulevardul griviţeni­­lor, luminile strălucesc ca ziua. Din fiecare casă îţi zîmbeşte împodobit cu da­ruri multe şi globuri pomul de iarnă... Somptuoasa sală în care salariaţii uzinelor „Griviţa Roşie“ din Capi­tală au venit să întîmpine, după datină, Anul Nou, îţi apare ca o imensă cupă dte cristali cu reflexe multico­lore. Acum, mai mult ca oricind, este momentul cînd fiecare îşi face un sumar bilanţ al realizărilor, îşi făureşte planuri de viitor. Şi la cite nu se gîndeau, în aceste clipe, sutele de oa­meni strînşi laolaltă, în a­­ceste ceasuri deosebite ! Oaspete al griviţenilor, reporterul şi-a notat cîteva din gîndurile lor pentru noul an. Cazangiul Ion Con­stantin: „Sînt mîndru că ţara mea îşi sporeşte necontenit potenţialul economic, că sub conducerea clarvăzătoare a partidului, poporul nostru se va situa pe culmi tot mai înalte. În 1969 doresc ca u­­zina noastră să fie în frun­tea celor mai bune, să re­purteze succese deosebite în realizarea planului. Nu, nu este o simplă vanitate pro­fesională“. Inginerul Aurel Albu : „Sunt fericit că în pa­tria mea există acel climat, creat de partid, în care cul­tura şi ştiinţa cunosc o mare înflorire. Aştept, ca în anul ce vine, să vizionez a­­cel mare şi generos film despre contemporanii mei, oameni neîntrecuţi în hăr­nicie, plini de nobleţe spi­rituală“. Cazangiul Toma Stoian: „Poporul nostru face parte din ţările pentru care pacea formează ţelul suprem al politicii guverne­lor lor. Sunt convins că prin unirea tuturor forţelor, sub conducerea partidelor co­muniste şi muncitoreşti, va fi creată o lume mai bună, mai dreaptă, că se va insta­ura un climat de încredere între popoare“. In sunete de buhai, bice şi clopoţei îşi anunţă sosirea tradiţionalul pluguşor. Versurile pe­­care generaţii după generaţii le-au trans­mis din timpuri ce se pierd în negura istoriei neamului, capătă un plus de strălu­cire, împletind în strofe a­­nume meşteşugite crîmpeie din viaţa luminoasă, îmbel­şugată a comesenilor. Ver­surile colindătorilor leagă tradiţia acestei glii şi a po­porului ei de optimismul şi bucuriile anilor acestora, de viaţă liberă, fericită, pe care o trăim. „La mulţi ani, cu sănătate, viaţă lungă şi belşug“ urează colindătorii celor strînşi în jurul strălu­citorului brad de iarnă. Peste cîteva clipe vechiul an, atît de bogat în eveni­mente, se va retrage din­ al­bia timpului, cedînd locul celui nou — 1969. Este mie­zul nopţii! Luminile se sting pentru ca apoi să ţîş­­nească mai strălucitoare. Cu paharele pline de licoare chihlimbarie, griviţenii toastează pentru anul ce a venit, pe care îl doresc şi mai bogat în împliniri pen­tru întreaga ţară, pentru fiecare familie. Din anul cel nou au tre­cut primele ceasuri. Neaua s-a aşternut peste străzi şi case. Luminile străzilor par stele care strălucesc în ca­lea primilor drumeți. A. LUSCALOV La datorie Ca în fiecare zi sau noapte, şi în pragul noului an, cînd ţara întreagă a ri­dicat măreţul pahar al bu­curiei izbînzilor dobîndite şi al elanului cu care în­­tîmpină ziua de mîine, lu­crătorii termocentralei din Iernut au fost prezenţi la datorie. Ce înseamnă aceasta ? în primul rînd, îndeplinirea, la cel mai înalt grad de exigenţă, a îndatoririlor profesionale. Răspunzînd comenzilor Dispeceratului central, energeticienii de la Iernut au vegheat ca agre­gatele şi instalaţiile termo­centralei să funcţioneze lor continuu, la întreaga lor capacitate, în dimineaţa de 1 ianua­rie 1969, schimbul care a preluat serviciul a citit în registrul de rapoarte : „Au fost furnizate aproximativ 10 000 000 k­V energie elec­trică în condiţii normale de lucru“. O frază laconică, dar care exprimă munca responsabilă, plină de dă­ruire a energeticienilor, a acestor Prometei ai zilelor noastre care trimit energie industriei, care contribuie ca viaţa omului contempo­ran să conţină toate atribu­tele confortului. LUDOVIC CSATA A fost o clipă şi vor mai fi multe altele... •■■Şi, iată, a sosit acea clipă de mare linişte ; şi de aşteptare­­ ca o cumpănă ; cînd apa timpului a în­cremenit, parcă, la stăvila­­rul acului de ceasornic ; cînd imaginile filmului zilelor trecute se rotesc stăruitor, ca într-o cădere de frunze ameţite de lumi­nă şi de căldură , cînd tragem linia şi adu­năm , cu autoexigenţă maximă, ridicată la pătratul exi­genţei tovarăşilor de mun­că şi de viaţă — atît am făcut şi aşa, şi atît am fi putut face, dacă... Revelion pe podul sondei Părăsind sala clubului din Moreni, unde zeci de petrolişti cu familiile lor s-au adunat laolaltă să în­­­tîmpine noul an, ne în­dreptăm spre sonda 913. La această instalaţie s-a a­­tins, nu de mult, adînci­­mea de 6 002 metri, cea mai mare de prin părţile prahovene. La sondă lucrul era în toi. Operaţiile de pregătire pentru punerea în produc­ţie cer multă atenţie. Nimic nu trebuie trecut cu vede­rea. Sub directa suprave­ghere a sondorului şef Gheorghe Costache, mem­brii echipei îşi fac pe de­plin datoria. Se aud glasuri, rîsete. In grup, pe potecă urcă pe­troliştii din echipa lui Ion Ioniţă, care vor prelua schimbul. La orele zero, pe podul sondei este ani­maţie. Cu litere stîngace, cineva scrisese pe tabloul de comandă tradiţionala urare „La mulţi ani!“. Sondorii îşi string mîinile, se îmbrăţişează, îşi urează reciproc sănătate, noi suc­cese în muncă. Şi această urare are o semnificaţie precisă deoarece bilanţul anului ce s-a încheiat a fost bogat: hărnicia, pri­ceperea oamenilor cărora li s-a încredinţat săparea sondei 913 s-au concretizat în realizarea planului a­­nual cu mai bine de o lună înainte de termen, cu ob­ţinerea a însemnate econo­mii la preţul de cost. Noul an pune în faţa petrolişti­lor sarcini şi mai mari pentru descoperirea şi va­lorificarea bogăţiilor sub­solului. Sîntem siguri că şi în 1969 ei îşi vor face cu cinste datoria. Aceasta este, confirmată de primele realizări înscri­se în noul an. Raportul de activitate din ziua de 1 ia­nuarie 1969 al sectorului de foraj Moreni consemnează : la sonda 398 brigada lui Gheorghe Dorobanţu­ a fo­rat în plus 89 metri; la sonda 2­002 planul a fost depăşit cu 38 metri ; la 207 petroliştii conduşi de Gheorghe Stăncescu au săpat cu 50 de metri mai mult. Şirul realizărilor continuă. „Toate brigăzile — ne spune inginerul Gheorghe Ciobanu, şeful sectorului Moreni — şi-au depăşit sarcinile. In prima zi, sectorul nostru a forat în plus 400 de metri“. LUCIAN BĂRBIERI Aspiraţiile tinereţii Noaptea Anului Nou i-a găsit pe studenţii clujeni români, maghiari, germani ciocnind paharele bucuriei. La Casa de cultură, la Complexul studenţesc, în foaierul Casei universitari­lor, pretutindeni au domnit veselia şi voia bună. In această amosferă de optimism tineresc, studenţii îşi îndreaptă gîndurile spre viitor. Filologii găseau că datoria de a învăţa trebuie să fie împletită cu noi pa­siunii. Ion Mircea, Cornel Udrea, Dinu Flămînd, Ioana Sasu sînt nerăbdători să răsfoiască primul număr al revistei studenţeşti „Echi­nox", pe care o doresc să răspundă pe deplin aspira­ţiilor şi preocupărilor lor li­terare, să-i angajeze, să le justifice prezenţa în actua­litate. Octavian Guţ­u şi Carol Rozvari aşteaptă întîlnirea cu catedra. Gheorghe Abor­dan de la Institutul politeh­nic visează de pe acum u­­zina. Care va fi ? Nu ştie. Poate că se va ridica în a­­cest an , îşi zice el. Ioan Mareea, de la Institutul de medicină şi farmacie, se în­treabă şi el despre dispen­sarul care îl va primi după absolvire. „Oriunde voi fi repartizat, îmi voi fa­ce pe deplin datoria". Pentru realizarea aspira­ţiilor lor, studenţii clujeni se bucură de condiţii din ce în ce mai bune. Numai în anul acesta, pentru ei se vor înălţa noi cămine cu 3 000 de locuri, cantină, săli de lectură, laboratoarele vor primi aparatură mo­dernă. MARIN OPREA MTM­­­C­A CA URMARE A NINSORILOR ABUNDENTE Se cer măsuri operative de deszăpezire In zilele de 1 şi 2 ianua­rie în Bucureşti şi în mai multe judeţe ale ţării a că­zut o zăpadă abundentă, care a provocat unele gre­utăţi în buna desfăşurare a circulaţiei pe şosele şi pe calea ferată. Organele de specialitate ale Ministerului Căilor Fe­rate, Ministerului Trans­porturilor Auto, Navale şi Aeriene, Consiliul Popu­lar al municipiului Bucu­reşti şi consiliile populare din judeţele Ilfov, Teleor­man, Ialomiţa, Argeş, Dolj, Olt, Galaţi, Brăila, Buzău, Vrancea, Bacău, Braşov etc. — au luat măsuri pen­tru intrarea în acţiune a mijloacelor de deszăpezire. Deşi în prezent se lu­crează intens la deszăpezire, trebuie menţionat totu­şi că unele organe de speciali­tate, printre care acelea a­­parţinînd de Consiliul popular al municipiului Bucureşti şi de Consiliul popular judeţean Prahova, au fost surprinse mai puţin pregătite, ceea ce a deter­minat începerea cu întîrzi­­ere a acţiunii de deszăpe­zire. Ca un fapt pozitiv se re­marcă acţiunea a numeroşi locuitori din Capitală şi din alte localităţi ale ţării, care, din proprie iniţiativă sau la îndemnul deputaţi­lor şi activiştilor obşteşti, au început curăţirea zăpe­zii de pe străzile pe care locuiesc. Se recomandă tu­turor cetăţenilor, tineretu­lui, de la oraşe şi sate, să dezvolte cut mai larg ase­menea iniţiative, să răs­pundă chemării consiliilor populare şi organizaţiilor obşteşti, astfel ca lucrările de deszăpezire să se desfă­şoare tot timpul, să nu se aştepte încetarea ninsorii cu atît mai mult cu cit previziunile meteorologice indică ninsoare în continu­are. Institutul Meteorologic din Bucureşti ne informea­ză că în ultimele 48 de ore au căzut zăpezi abundente, îndeosebi în Muntenia, Oltenia şi sudul Mol­dovei. In Dobrogea şi local în estul Bărăganului nin­soarea s-a transformat în burniţă şi ploaie, favori­zând depunerea de polei. In cursul nopţii şi al dimine­ţii de joi în Dobrogea, estul Bărăganului şi sudul Mol­dovei, vîntul s-a intensifi­cat, atingînd viteze de pînă la 75 km pe oră, viscolind pe alocuri zăpada. Joi seara, la ora 0:00 stratul de zăpadă măsura înălţimi cuprinse între 20— 34 cm, în Oltenia ; 9—70 cm în Muntenia ; 9—20 cm în Moldova. La Bucureşti a nins con­tinuu, stratul de zăpadă a­­tingînd 60 cm. In următoarele 24 de ore vor continua să cadă nin­sori intermitente în jumă­tatea de sud-est a ţării şi cu caracter temporar in celelalte regiuni. Vîntul va prezenta intensificări în Moldova, Bărăgan şi Do­brogea. Temperatura aeru­lui se menţine în general staţionară. (Agerpres) Maşini utilate special pentru deszăpezire, în plină acţiune Acţiuni pentru reglementarea traficului feroviar Din ziua de 31 decembrie 1968 şi pînă acum, cînd scriem aceste rînduri, în Bucureşti a căzut zăpada aproape în continuu. Am căutat să aflăm care este situţia în celelalte părţi ale ţării. Din informaţiile fur­nizate de tovarăşul ing. Constantin Teodore­, şeful serviciului circulaţie din Ministerul Căilor Ferate, zona cea mai afectată este­­cuprinsă într-un perime­tru delimitat aproximativ de oraşele Feteşti, Galaţi, Bîrlad, Adjud, Comarnic şi Videle. Depunerile de zăpadă au provocat o dereglare a mersului trenurilor, de că­lători şi de marfă. Desigur este normal să ne întrebăm ce măsuri s-au luat pentru lichidarea acestei stări de fapt. La Direcţia generală din M.C.F., la direcţiile regio­nale, serviciile de resort din direcţiile regionale, şi la unităţile de bază au intrat în acţiune comandamente speciale care se ocupă de coordonarea lucrărilor de deszăpezire. La îndrumarea acestora — după cum ne relata tovarăşul director adjunct al Direcţiei regio­nale căi ferate-Bucureşti, ing. Titus Burtan — s-au format garnituri de trenuri care înlătură zăpada de pe linii, iar în staţii se lucrea­ză intens la deblocarea ma­cazurilor, asigurîndu-se ast­fel posibilitatea formării trenurilor. In Gara de Nord s-a luat măsura ca, pînă la completa deblocare a linii­lor, să se formeze garnitu­rile pe loc, evitîndu-se ast­fel întîrzierile ce le-ar pu­tea provoca trierea vagoa­nelor în altă parte. Cum şi transportul de mărfuri a fost afectat, ca prim pas, s-a procedat la expedierea acelor garnituri care transportă mărfuri pe­risabile şi combustibil, cău­­tindu-se astfel să se evite posibile pierderi materiale. In acţiunea lor, ceferiştii sunt sprijiniţi de brigăzi de militari C.F. iar de la amia­za zilei de ieri, lucrînd în trei schimburi, au intrat în acţiune şi militari ai M.F.A. Cu toate aceste măsuri, circulaţia a fost destul de serios dereglată. Sosirea şi plecarea trenurilor de că­lători la Bucureşti se face cu întârzieri de cîteva ore, deoarece pe traseu se cir­culă cu viteză redusă şi se formează mai greu trenu­rile nemairespectîndu-se graficele normale de circu­laţie. Prin efortul tuturor lu­crătorilor căilor ferate din zona afectată de căderile abundente (de zăpadă, con­siderăm că se pot lichida toate neajunsurile ce s-au făcut simţite în cursul zi­lei de 2 ianuarie. La aceas­tă acţiune de interes gene­ral un aport consistent pot şi trebuie să-i aducă orga­nele şi organizaţiile sindi­cale care, mobilizînd colec­tivele de lucrători ai C.F.R.-ului, preocupîndu-se de corecta executare a ma­nevrelor şi a circulaţiei, vor contribui la lichidarea dereglărilor şi evitarea unor eventuale accidente. S. ŞERBAN Majorarea salariilor — puternic imbold in perfecţionarea întregii activităţi didactice (Urmare din pag. 1) titlului şi poporului nostru, specialişti vrednici să ţină viu aprinsă flacăra ştiinţei şi culturii româneşti so­cialiste“. Apreciind faptul că „ma­jorarea salariilor se reali­zează diferenţiat, în raport cu funcţia îndeplinită, sta­giul în învăţămînt, con­form pregătirii profesio­nale, activităţii didactico­­educative şi ştiinţifice şi condiţiilor specifice de muncă“, ceea ce va avea „un puternic caracter sti­mulativ, încurajînd tinerele cadre şi răsplătind cores­punzător munca plină de abnegaţie a celor cu prac­tică îndelungată la cate­dră“, colectivul de cadre didactice al INSTITUTU­LUI POLITEHNIC din Iaşi îşi exprimă deosebita satisfacţie faţă de recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri, angajîndu-se „să contribuie cu întregul său potenţial la perfecţionarea procesului instructiv şi de educaţie, de formare a ca­drelor inginereşti“. Animate de sentimente de recunoştinţă sinceră, ca­drele didactice şi persona­lul tehnico-administrativ din INSTITUTUL PEDA­GOGIC de 3 ani Piteşti se obligă că vor depune toată puterea de muncă „pentru a forma cadre de profesori bine pregătiţi profesional, educaţi în spiritul tradiţii­lor glorioase ale poporului nostru, al înaltelor idea­luri ale societăţii noastre socialiste promovate cu grijă şi consecvenţă de po­litica înţeleaptă, marxist­­leninistă a partidului nos­tru“. Sentimente şi angaja­mente asemănătoare sunt redate şi în telegramele a­­dresate de colectivele di­dactice şi de salariaţi ale INSTITUTULUI DE ME­DICINĂ ŞI FARMACIE — Cluj, INSTITUTULUI DE ARTĂ TEATRALĂ ŞI CI­NEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE“ — Bucu­reşti, INSTITUTULUI DE MINE — Petroşani etc. In telegrama cadrelor di­­dact­e şi a personalului tehnico-administrativ de la şcolile oraşului NĂSĂUD, se spune, printre altele : „sîntem hotărîţi ca, folosind tradiţiile înaintate ale şco­lii româneşti, ale şcolii noastre năsăudene şi ale pedagogiei universale, des­­făşurînd o activitate crea­toare la nivelul cerinţelor actuale ale societăţii noas­tre, să dăm patriei genera­ţii tot mai bine pregătite“. Participanţii la adunarea de la Liceul nr. 3 Oradea consemnează în telegramă : „exprimăm cu adîncă sa­tisfacţie multe mulţumiri conducerii de partid şi de stat, personal tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU pentru aprecierea şi preo­cuparea privind îmbunătă­ţirea nivelului de trai al salariaţilor din învăţămînt. Ne luăm angajamentul să depunem toate eforturile pentru instruirea şi educa­rea tineretului şcolar încre­dinţat nouă, din care să creştem constructori demni ai patriei noastre, România socialistă“. „Nu uităm nici o clipă că elevii de azi sunt munci­torii şi tehnicienii de mîine şi că succesele viitoare ale poporului nostru depind de nivelul lor de pregătire. De aceea — se spune în telegrama colectivului ca­drelor didactice al Şcolii profesionale din oraşul TOPLIŢA — vom face totul pentru a le da o pre­gătire la nivelul ştiinţei şi tehnicii actuale.“ In con­tinuare, în telegramă se spune : „vom răspunde în­totdeauna prezent la che­mările partidului şi guver­nului, ne vom strădui să facem din fiecare elev de azi un constructor activ şi de nădejde al socialismului şi comunismului în scum­pa noastră patrie, Republica Socialistă România“. Au mai trimis telegrame, numeroase alte colective pedagogice de la institute de învăţămînt superior, li­cee, şcoli generale, grupuri şcolare profesionale, grădi­niţe de copii etc., din ora­şele şi satele patriei. START • Aproape 90 000 de spec­tatori au urmărit la Ciudad de Mexico întâlnirea inter­naţională de fotbal dintre echipele Mexicului şi Italiei. La capătul unui joc specta­culos, fotbaliştii italieni au obţinut victoria cu scorul de 3—2 (0—1). Scorul a fost deschis în minutul 44 de mexicani prin Borja, care a înscris plasat. Riva a ega­lat în minutul 56, iar cîteva minute mai tîrziu echipa italiană a preluat conduce­rea printr-un punct marcat de Anastasi. După o scurtă dominare, mexicanii au ob­ţinut egalarea prin Gonza­les. Cu un minut înaintea fluierului final, Riva a în­scris punctul victoriei. Cele două echipe vor susține la 5 ianuarie o nouă întîlnire. • Revista săptămînală de specialitate „France Foot­­bal“ a alcătuit un clasa­ment al celor mai bune e­­chipe naționale de fotbal din Europa pe baza rezul­tatelor înregistrate în a­­nul 1968. Pe primul loc este clasată selecţionata R. F. a Germa­niei (cu 5 victorii, 5 me­ciuri nule și o înfrîngere), urmată de Cehoslovacia, Anglia, Italia, U.R.S.S., Iugoslavia, Belgia, Bulga­ria, Ungaria etc. In acest clasament România figu­rează pe locul 13—14, la egalitate cu Irlanda de nord. • Pentru a patra oară al­ternativ, cunoscutul atlet belgian Gaston Roem­ants a cîştigat de o manieră cate­gorică tradiţionalul cros in­ternaţional desfăşurat în noaptea de 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Sao Paulo. Peste 500 000 de spectatori înşiruiţi de-a lungul traseului au urmărit palpitanta dispută la care au participat aproape 350 de atleţi­ Clasamentul probei : 1. Gaston Roelants (Belgia) 8,500 km în 24’32” 9/10; 2. Keisuke Sawaki (Japo­nia) 24’51” 1/10 ; 3. Giuseppe Ardizzone (Italia) 25’57” 1/10 ; • Turneul internaţional masculin de handbal desfă­şurat în Berlinul occiden­tal a fost cîştigat de echipa Steaua Bucureşti. Handba­­liştii români, care au avut o frumoasă comportare, au învins cu scorul de 13—4 (8—1) echipa oraşului Stockholm, cu 7—5 (3—4) echipa oraşului Belgrad şi cu scorul de 12—6 (6—3) selecţionata unor cluburi din Berlinul occidental. Alte rezultate tehnice: Belgrad — Stockholm 11—6 (6—1) ; şef. cluburilor din Berlinul occidental. — Stockholm 8—8 (4—6). • La Berlin au început întrecerile tradiţionalului turneu internaţional fulger de handbal masculin, la care participă selecţionatele a cinci oraşe. In primul joc susţinut, selecţionata de tineret a oraşului Bucureşti a învins cu scorul de 10—8 (3—4) echipa oraşului Bu­dapesta. Alte rezultate: Moscova — Leipzig 12—3 (8—2) ; Budapesta — Mos­cova 14—13 (9—8) ; Leipzig — Berlin 19—3 (4—5). • In turul patru al tur­neului internaţional de te­nis de la Madras, campio­nul României, Ilie Năstase, l-a învins cu 6—4, 6—3 pe Venkatesan (India). Măr­­mureanu (România) a cîști­gat cu 6—1, 6—0 la Ghouse (India). Moreau (Franţa) l-a eliminat cu 6—2, 3—6, 7—5 pe Marcu (România). FOTBAL: Italia-Mexic 3-2 Sportivi români in întilniri internationale Pagina a 3-a TELEGRAMĂ Tovarăşului OLDRICH CERNIK Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez cele mai calde felicitări cu prilejul numirii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, îmi exprim convingerea că relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare frăţească dintre România şi­­Cehoslovacia vor cunoaşte o dezvoltare continuă şi multilaterală, în interesul popoarelor noastre, al întă­ririi unităţii sistemului mondial socialist, al cauzei so­cialismului şi păcii în lume. Vă urez mult succes în activitatea dv. consacrată dezvoltării continue a R. S. Cehoslovace. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România TELEGRAMĂ Câtre CENTRALA OAMENILOR MUNCII DIN CUBA — C. T. C. HAVANA Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Cuba — ziua eliberării — Consiliul Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din România transmite Centralei dv., tuturor oamenilor muncii din Cuba socialistă un cordial salut tovărăşesc şi cele mai sincere felicitări. Vă urăm, dragi tovarăşi, cu ocazia acestei mari săr­bători, noi succese în construirea socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru apărarea şi conso­lidarea cuceririlor revoluţionare, întărirea unităţii şi solidarităţii muncitoreşti internaţionale, pentru trium­ful cauzei păcii şi prieteniei între popoare. CONSILIUL CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Şedinţa Comisiei * ) Electorale Centrale In ziua de 31 decembrie 1968, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în prima sa şedinţă de lucru şi a stabilit măsurile care urmează a fi luate în legă­tură cu desfăşurarea cam­paniei electorale, potrivit legii nr. 28/1966 privind a­­­legerile de deputaţi în Ma­rea Adunare Naţională şi în consiliile populare. (Agerpres) Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a „Zilei Eli­berării“, Ziua Naţională a Cubei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socia­liste România, Corneliu Mănescu, a trimis o tele­gramă de felicitare minis­trului relaţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia. ★ Tovarăşul Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socia­liste România, a adresat o telegramă de felicitare to­varăşului Jan Marko, mi­nistrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Ceho­slovace, cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al afacerilor externe al R.S. Cehoslovace. ■Ar Cu prilejul celei­ de a X-a aniversări a „Zilei Eliberării“ — Ziua Naţio­nală a Cubei, ambasadorul Republicii Cuba la Bucu­reşti, Jesus Barreiro Gon­zales, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de ra­dio şi televiziune. (Agerpres) PRONOSTICUL ZIARULUI NOSTRU pentru concursul Pronosport nr. 1 Etapa din 5 ianuarie 1969 I. Bari — Lazio (pronostic la pauză) x II. Bari — Lazio (pronostic final) x III. Brescia — Spăl (pronostic la pauză) 1 IV. Brescia — Spăl (pronostic final) 1 V. Genoa — Mantova (pronostic la pauză) 1 VI. Genoa — Mantova (pronostic final) 1 VII. Catanzaro — Perugia x VIII. Como — Reggiana­­ IX. Livorno — Cesena x X. Modena — Reggina x XI. Monza — Lecco 2 XII. Padova — Catania x XIII. Ternana — Foggia x

Next