Munca, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6575-6599)
1969-01-03 / nr. 6575
Vineri 3 ianuarie 1969 REVELION -1969 (Urmare din pag. I) Iui de la minereu la laminate. ...Acele ceasornicului marchează ora 0,01. La furnalul de 1700 mc, schimbul condus de inginerul Ion Vasile elaborează șarja nr. 1592 în greutate de 720 de tone. Prim-topitorul Ion Blaj, jurnalistul Alexandru Mii de sibieni şi-au petrecut noaptea Anului Nou împreună cu familiile şi prietenii, cu colegii de muncă la revelioanele şi carnavalurile organizate de comitetele sindicatelor şi comitetele U.T.C., de către întreprinderea de hoteluri şi restaurante, de întreprinderea staţiunii balneo-climaterice şi O.N.T. Sute de oameni au urcat în grupuri la Păltiniş, în Făgăraş, unde i-a aşteptat tradiţionala ospitalitate a cabanelor. Munţii au ţinut nestinsă prietenia drumeţilor aprinzînd făclii albe, de promoroacă. Am fost la revelionul organizat de întreprinderile Republica şi Flamura Roşie, cînd această noapte durabilă de an nou aleargă pe zîmbetul buzelor şi întîrzie în rîsul năvalnic al paharelor. O petrecere feerică pe măsura hărniciei oamenilor care lucrează aici, pe malul Cibinului. „Pentru Zăharid şi ajutorul de topitor Nicolae Chiroşcă sărbătoresc succesul. Aceleaşi momente şi la oţelărie. Nicolae Zamfir, maistru de schimb, comandă elaborarea primei şarje pe 1969. Timpul de elaborare a fost depăşit. Primele ore ale anului 1969, primele succese. Cu mai mult oţel la temelia de oţel a patriei, mine — ne spunea tehnicianul Zosim Şchiopotă, de la Flamura Roşie, — această noapte este cea mai frumoasă : nu de mult m-am mutat într-o locuinţă nouă, iar în curînd, la începutul anului acesta, voi fi tată.“ Noaptea revelionului este şi o noapte a bilanţului, o noapte cînd alăturăm bucurii noi, cînd deschidem vieţii noastre noi unghiuri care să cuprindă certitudinile de mînie. „Ceea ce ne dorim în 1969 — ne-a spus Sabin Oneţiu, inginer şef de concepţie al Uzinei Independenţa — este ca întreprinderea noastră să încheie asimilarea întregii game de cuptoare pentru tratament termic, eliminînd definitiv importul acestora“. începutul noului an reprezintă, aşadar, şi un angajament în faţa viitorului pentru prosperitatea şi progresul patriei. OCTAVIAN NICA Este clipa de linişte aparentă, în care înmănunchem satisfacţiile şi bucuriile ce au fost şi care vibrează încă în noi, ca un arc din care va zvîcni săgeata clipei următoare. Acea clipă de început de an , înaltă — cu rezonanţele grave ale responsabilităţii pionieratului; suavă — ca un clinchet de pahar sau ca o şoaptă de dragoste nerăbdătoare — ca ţipătul unui nou născut; acea clipă care vine din noi şi de dincolo de noi, din istorie — punte spre ceea ce vom fi mîine : mai bogaţi sufleteşte, şi mai buni, şi mai înţelepţi ; optimişti şi raţionali, consecvenţi în a fi noi înşine — cei care nu ne trecem niciodată în fulguirea timpului, încrustînd fantele noastre, ale demnităţii umane şi ale maturităţii, în zidirea de granit a socialismului. O dată cu bătaia de aripi a orologiului, de la Intîi Ianuarie 1969, ora 0,01, trăim acel mîine care începe azi: anul Patru al cincinalului — pe care ni-l dorim cu toţii mai plin şi mai scurt; un an al afirmării în muncă şi prin muncă — al fiecăruia în parte şi al tuturor la un loc ; un an al urcuşului neîntrerupt şi neîngreuiat de balastul mentalităţilor învechite , grăbit prin efortul creator , stimulat de exemplul celor mai buni dintre noi : COMUNIŞTII. ...In acele clipe ale începutului de an, muncitorii şi tehnicienii, inginerii şi economiştii întreprinderii de piese-radio de schimb Băneasa, reuniţi la masa revelionului, au sărbătorit depăşirea sarcinilor de plan, au toastat pentru fericirea familiilor lor, pentru noi izbînzi profesionale, pentru bucuria simplă a păcii și a muncii. PAUL URDEA Ferestre perspectivelor Pentru plinătatea anilor ce vin Pe bulevardul griviţenilor, luminile strălucesc ca ziua. Din fiecare casă îţi zîmbeşte împodobit cu daruri multe şi globuri pomul de iarnă... Somptuoasa sală în care salariaţii uzinelor „Griviţa Roşie“ din Capitală au venit să întîmpine, după datină, Anul Nou, îţi apare ca o imensă cupă dte cristali cu reflexe multicolore. Acum, mai mult ca oricind, este momentul cînd fiecare îşi face un sumar bilanţ al realizărilor, îşi făureşte planuri de viitor. Şi la cite nu se gîndeau, în aceste clipe, sutele de oameni strînşi laolaltă, în aceste ceasuri deosebite ! Oaspete al griviţenilor, reporterul şi-a notat cîteva din gîndurile lor pentru noul an. Cazangiul Ion Constantin: „Sînt mîndru că ţara mea îşi sporeşte necontenit potenţialul economic, că sub conducerea clarvăzătoare a partidului, poporul nostru se va situa pe culmi tot mai înalte. În 1969 doresc ca uzina noastră să fie în fruntea celor mai bune, să repurteze succese deosebite în realizarea planului. Nu, nu este o simplă vanitate profesională“. Inginerul Aurel Albu : „Sunt fericit că în patria mea există acel climat, creat de partid, în care cultura şi ştiinţa cunosc o mare înflorire. Aştept, ca în anul ce vine, să vizionez acel mare şi generos film despre contemporanii mei, oameni neîntrecuţi în hărnicie, plini de nobleţe spirituală“. Cazangiul Toma Stoian: „Poporul nostru face parte din ţările pentru care pacea formează ţelul suprem al politicii guvernelor lor. Sunt convins că prin unirea tuturor forţelor, sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, va fi creată o lume mai bună, mai dreaptă, că se va instaura un climat de încredere între popoare“. In sunete de buhai, bice şi clopoţei îşi anunţă sosirea tradiţionalul pluguşor. Versurile pecare generaţii după generaţii le-au transmis din timpuri ce se pierd în negura istoriei neamului, capătă un plus de strălucire, împletind în strofe anume meşteşugite crîmpeie din viaţa luminoasă, îmbelşugată a comesenilor. Versurile colindătorilor leagă tradiţia acestei glii şi a poporului ei de optimismul şi bucuriile anilor acestora, de viaţă liberă, fericită, pe care o trăim. „La mulţi ani, cu sănătate, viaţă lungă şi belşug“ urează colindătorii celor strînşi în jurul strălucitorului brad de iarnă. Peste cîteva clipe vechiul an, atît de bogat în evenimente, se va retrage din albia timpului, cedînd locul celui nou — 1969. Este miezul nopţii! Luminile se sting pentru ca apoi să ţîşnească mai strălucitoare. Cu paharele pline de licoare chihlimbarie, griviţenii toastează pentru anul ce a venit, pe care îl doresc şi mai bogat în împliniri pentru întreaga ţară, pentru fiecare familie. Din anul cel nou au trecut primele ceasuri. Neaua s-a aşternut peste străzi şi case. Luminile străzilor par stele care strălucesc în calea primilor drumeți. A. LUSCALOV La datorie Ca în fiecare zi sau noapte, şi în pragul noului an, cînd ţara întreagă a ridicat măreţul pahar al bucuriei izbînzilor dobîndite şi al elanului cu care întîmpină ziua de mîine, lucrătorii termocentralei din Iernut au fost prezenţi la datorie. Ce înseamnă aceasta ? în primul rînd, îndeplinirea, la cel mai înalt grad de exigenţă, a îndatoririlor profesionale. Răspunzînd comenzilor Dispeceratului central, energeticienii de la Iernut au vegheat ca agregatele şi instalaţiile termocentralei să funcţioneze lor continuu, la întreaga lor capacitate, în dimineaţa de 1 ianuarie 1969, schimbul care a preluat serviciul a citit în registrul de rapoarte : „Au fost furnizate aproximativ 10 000 000 kV energie electrică în condiţii normale de lucru“. O frază laconică, dar care exprimă munca responsabilă, plină de dăruire a energeticienilor, a acestor Prometei ai zilelor noastre care trimit energie industriei, care contribuie ca viaţa omului contemporan să conţină toate atributele confortului. LUDOVIC CSATA A fost o clipă şi vor mai fi multe altele... •■■Şi, iată, a sosit acea clipă de mare linişte ; şi de aşteptare ca o cumpănă ; cînd apa timpului a încremenit, parcă, la stăvilarul acului de ceasornic ; cînd imaginile filmului zilelor trecute se rotesc stăruitor, ca într-o cădere de frunze ameţite de lumină şi de căldură , cînd tragem linia şi adunăm , cu autoexigenţă maximă, ridicată la pătratul exigenţei tovarăşilor de muncă şi de viaţă — atît am făcut şi aşa, şi atît am fi putut face, dacă... Revelion pe podul sondei Părăsind sala clubului din Moreni, unde zeci de petrolişti cu familiile lor s-au adunat laolaltă să întîmpine noul an, ne îndreptăm spre sonda 913. La această instalaţie s-a atins, nu de mult, adîncimea de 6 002 metri, cea mai mare de prin părţile prahovene. La sondă lucrul era în toi. Operaţiile de pregătire pentru punerea în producţie cer multă atenţie. Nimic nu trebuie trecut cu vederea. Sub directa supraveghere a sondorului şef Gheorghe Costache, membrii echipei îşi fac pe deplin datoria. Se aud glasuri, rîsete. In grup, pe potecă urcă petroliştii din echipa lui Ion Ioniţă, care vor prelua schimbul. La orele zero, pe podul sondei este animaţie. Cu litere stîngace, cineva scrisese pe tabloul de comandă tradiţionala urare „La mulţi ani!“. Sondorii îşi string mîinile, se îmbrăţişează, îşi urează reciproc sănătate, noi succese în muncă. Şi această urare are o semnificaţie precisă deoarece bilanţul anului ce s-a încheiat a fost bogat: hărnicia, priceperea oamenilor cărora li s-a încredinţat săparea sondei 913 s-au concretizat în realizarea planului anual cu mai bine de o lună înainte de termen, cu obţinerea a însemnate economii la preţul de cost. Noul an pune în faţa petroliştilor sarcini şi mai mari pentru descoperirea şi valorificarea bogăţiilor subsolului. Sîntem siguri că şi în 1969 ei îşi vor face cu cinste datoria. Aceasta este, confirmată de primele realizări înscrise în noul an. Raportul de activitate din ziua de 1 ianuarie 1969 al sectorului de foraj Moreni consemnează : la sonda 398 brigada lui Gheorghe Dorobanţu a forat în plus 89 metri; la sonda 2002 planul a fost depăşit cu 38 metri ; la 207 petroliştii conduşi de Gheorghe Stăncescu au săpat cu 50 de metri mai mult. Şirul realizărilor continuă. „Toate brigăzile — ne spune inginerul Gheorghe Ciobanu, şeful sectorului Moreni — şi-au depăşit sarcinile. In prima zi, sectorul nostru a forat în plus 400 de metri“. LUCIAN BĂRBIERI Aspiraţiile tinereţii Noaptea Anului Nou i-a găsit pe studenţii clujeni români, maghiari, germani ciocnind paharele bucuriei. La Casa de cultură, la Complexul studenţesc, în foaierul Casei universitarilor, pretutindeni au domnit veselia şi voia bună. In această amosferă de optimism tineresc, studenţii îşi îndreaptă gîndurile spre viitor. Filologii găseau că datoria de a învăţa trebuie să fie împletită cu noi pasiunii. Ion Mircea, Cornel Udrea, Dinu Flămînd, Ioana Sasu sînt nerăbdători să răsfoiască primul număr al revistei studenţeşti „Echinox", pe care o doresc să răspundă pe deplin aspiraţiilor şi preocupărilor lor literare, să-i angajeze, să le justifice prezenţa în actualitate. Octavian Guţu şi Carol Rozvari aşteaptă întîlnirea cu catedra. Gheorghe Abordan de la Institutul politehnic visează de pe acum uzina. Care va fi ? Nu ştie. Poate că se va ridica în acest an , îşi zice el. Ioan Mareea, de la Institutul de medicină şi farmacie, se întreabă şi el despre dispensarul care îl va primi după absolvire. „Oriunde voi fi repartizat, îmi voi face pe deplin datoria". Pentru realizarea aspiraţiilor lor, studenţii clujeni se bucură de condiţii din ce în ce mai bune. Numai în anul acesta, pentru ei se vor înălţa noi cămine cu 3 000 de locuri, cantină, săli de lectură, laboratoarele vor primi aparatură modernă. MARIN OPREA MTMCA CA URMARE A NINSORILOR ABUNDENTE Se cer măsuri operative de deszăpezire In zilele de 1 şi 2 ianuarie în Bucureşti şi în mai multe judeţe ale ţării a căzut o zăpadă abundentă, care a provocat unele greutăţi în buna desfăşurare a circulaţiei pe şosele şi pe calea ferată. Organele de specialitate ale Ministerului Căilor Ferate, Ministerului Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, Consiliul Popular al municipiului Bucureşti şi consiliile populare din judeţele Ilfov, Teleorman, Ialomiţa, Argeş, Dolj, Olt, Galaţi, Brăila, Buzău, Vrancea, Bacău, Braşov etc. — au luat măsuri pentru intrarea în acţiune a mijloacelor de deszăpezire. Deşi în prezent se lucrează intens la deszăpezire, trebuie menţionat totuşi că unele organe de specialitate, printre care acelea aparţinînd de Consiliul popular al municipiului Bucureşti şi de Consiliul popular judeţean Prahova, au fost surprinse mai puţin pregătite, ceea ce a determinat începerea cu întîrziere a acţiunii de deszăpezire. Ca un fapt pozitiv se remarcă acţiunea a numeroşi locuitori din Capitală şi din alte localităţi ale ţării, care, din proprie iniţiativă sau la îndemnul deputaţilor şi activiştilor obşteşti, au început curăţirea zăpezii de pe străzile pe care locuiesc. Se recomandă tuturor cetăţenilor, tineretului, de la oraşe şi sate, să dezvolte cut mai larg asemenea iniţiative, să răspundă chemării consiliilor populare şi organizaţiilor obşteşti, astfel ca lucrările de deszăpezire să se desfăşoare tot timpul, să nu se aştepte încetarea ninsorii cu atît mai mult cu cit previziunile meteorologice indică ninsoare în continuare. Institutul Meteorologic din Bucureşti ne informează că în ultimele 48 de ore au căzut zăpezi abundente, îndeosebi în Muntenia, Oltenia şi sudul Moldovei. In Dobrogea şi local în estul Bărăganului ninsoarea s-a transformat în burniţă şi ploaie, favorizând depunerea de polei. In cursul nopţii şi al dimineţii de joi în Dobrogea, estul Bărăganului şi sudul Moldovei, vîntul s-a intensificat, atingînd viteze de pînă la 75 km pe oră, viscolind pe alocuri zăpada. Joi seara, la ora 0:00 stratul de zăpadă măsura înălţimi cuprinse între 20— 34 cm, în Oltenia ; 9—70 cm în Muntenia ; 9—20 cm în Moldova. La Bucureşti a nins continuu, stratul de zăpadă atingînd 60 cm. In următoarele 24 de ore vor continua să cadă ninsori intermitente în jumătatea de sud-est a ţării şi cu caracter temporar in celelalte regiuni. Vîntul va prezenta intensificări în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea. Temperatura aerului se menţine în general staţionară. (Agerpres) Maşini utilate special pentru deszăpezire, în plină acţiune Acţiuni pentru reglementarea traficului feroviar Din ziua de 31 decembrie 1968 şi pînă acum, cînd scriem aceste rînduri, în Bucureşti a căzut zăpada aproape în continuu. Am căutat să aflăm care este situţia în celelalte părţi ale ţării. Din informaţiile furnizate de tovarăşul ing. Constantin Teodore, şeful serviciului circulaţie din Ministerul Căilor Ferate, zona cea mai afectată estecuprinsă într-un perimetru delimitat aproximativ de oraşele Feteşti, Galaţi, Bîrlad, Adjud, Comarnic şi Videle. Depunerile de zăpadă au provocat o dereglare a mersului trenurilor, de călători şi de marfă. Desigur este normal să ne întrebăm ce măsuri s-au luat pentru lichidarea acestei stări de fapt. La Direcţia generală din M.C.F., la direcţiile regionale, serviciile de resort din direcţiile regionale, şi la unităţile de bază au intrat în acţiune comandamente speciale care se ocupă de coordonarea lucrărilor de deszăpezire. La îndrumarea acestora — după cum ne relata tovarăşul director adjunct al Direcţiei regionale căi ferate-Bucureşti, ing. Titus Burtan — s-au format garnituri de trenuri care înlătură zăpada de pe linii, iar în staţii se lucrează intens la deblocarea macazurilor, asigurîndu-se astfel posibilitatea formării trenurilor. In Gara de Nord s-a luat măsura ca, pînă la completa deblocare a liniilor, să se formeze garniturile pe loc, evitîndu-se astfel întîrzierile ce le-ar putea provoca trierea vagoanelor în altă parte. Cum şi transportul de mărfuri a fost afectat, ca prim pas, s-a procedat la expedierea acelor garnituri care transportă mărfuri perisabile şi combustibil, căutindu-se astfel să se evite posibile pierderi materiale. In acţiunea lor, ceferiştii sunt sprijiniţi de brigăzi de militari C.F. iar de la amiaza zilei de ieri, lucrînd în trei schimburi, au intrat în acţiune şi militari ai M.F.A. Cu toate aceste măsuri, circulaţia a fost destul de serios dereglată. Sosirea şi plecarea trenurilor de călători la Bucureşti se face cu întârzieri de cîteva ore, deoarece pe traseu se circulă cu viteză redusă şi se formează mai greu trenurile nemairespectîndu-se graficele normale de circulaţie. Prin efortul tuturor lucrătorilor căilor ferate din zona afectată de căderile abundente (de zăpadă, considerăm că se pot lichida toate neajunsurile ce s-au făcut simţite în cursul zilei de 2 ianuarie. La această acţiune de interes general un aport consistent pot şi trebuie să-i aducă organele şi organizaţiile sindicale care, mobilizînd colectivele de lucrători ai C.F.R.-ului, preocupîndu-se de corecta executare a manevrelor şi a circulaţiei, vor contribui la lichidarea dereglărilor şi evitarea unor eventuale accidente. S. ŞERBAN Majorarea salariilor — puternic imbold in perfecţionarea întregii activităţi didactice (Urmare din pag. 1) titlului şi poporului nostru, specialişti vrednici să ţină viu aprinsă flacăra ştiinţei şi culturii româneşti socialiste“. Apreciind faptul că „majorarea salariilor se realizează diferenţiat, în raport cu funcţia îndeplinită, stagiul în învăţămînt, conform pregătirii profesionale, activităţii didacticoeducative şi ştiinţifice şi condiţiilor specifice de muncă“, ceea ce va avea „un puternic caracter stimulativ, încurajînd tinerele cadre şi răsplătind corespunzător munca plină de abnegaţie a celor cu practică îndelungată la catedră“, colectivul de cadre didactice al INSTITUTULUI POLITEHNIC din Iaşi îşi exprimă deosebita satisfacţie faţă de recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri, angajîndu-se „să contribuie cu întregul său potenţial la perfecţionarea procesului instructiv şi de educaţie, de formare a cadrelor inginereşti“. Animate de sentimente de recunoştinţă sinceră, cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ din INSTITUTUL PEDAGOGIC de 3 ani Piteşti se obligă că vor depune toată puterea de muncă „pentru a forma cadre de profesori bine pregătiţi profesional, educaţi în spiritul tradiţiilor glorioase ale poporului nostru, al înaltelor idealuri ale societăţii noastre socialiste promovate cu grijă şi consecvenţă de politica înţeleaptă, marxistleninistă a partidului nostru“. Sentimente şi angajamente asemănătoare sunt redate şi în telegramele adresate de colectivele didactice şi de salariaţi ale INSTITUTULUI DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE — Cluj, INSTITUTULUI DE ARTĂ TEATRALĂ ŞI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE“ — Bucureşti, INSTITUTULUI DE MINE — Petroşani etc. In telegrama cadrelor didacte şi a personalului tehnico-administrativ de la şcolile oraşului NĂSĂUD, se spune, printre altele : „sîntem hotărîţi ca, folosind tradiţiile înaintate ale şcolii româneşti, ale şcolii noastre năsăudene şi ale pedagogiei universale, desfăşurînd o activitate creatoare la nivelul cerinţelor actuale ale societăţii noastre, să dăm patriei generaţii tot mai bine pregătite“. Participanţii la adunarea de la Liceul nr. 3 Oradea consemnează în telegramă : „exprimăm cu adîncă satisfacţie multe mulţumiri conducerii de partid şi de stat, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU pentru aprecierea şi preocuparea privind îmbunătăţirea nivelului de trai al salariaţilor din învăţămînt. Ne luăm angajamentul să depunem toate eforturile pentru instruirea şi educarea tineretului şcolar încredinţat nouă, din care să creştem constructori demni ai patriei noastre, România socialistă“. „Nu uităm nici o clipă că elevii de azi sunt muncitorii şi tehnicienii de mîine şi că succesele viitoare ale poporului nostru depind de nivelul lor de pregătire. De aceea — se spune în telegrama colectivului cadrelor didactice al Şcolii profesionale din oraşul TOPLIŢA — vom face totul pentru a le da o pregătire la nivelul ştiinţei şi tehnicii actuale.“ In continuare, în telegramă se spune : „vom răspunde întotdeauna prezent la chemările partidului şi guvernului, ne vom strădui să facem din fiecare elev de azi un constructor activ şi de nădejde al socialismului şi comunismului în scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România“. Au mai trimis telegrame, numeroase alte colective pedagogice de la institute de învăţămînt superior, licee, şcoli generale, grupuri şcolare profesionale, grădiniţe de copii etc., din oraşele şi satele patriei. START • Aproape 90 000 de spectatori au urmărit la Ciudad de Mexico întâlnirea internaţională de fotbal dintre echipele Mexicului şi Italiei. La capătul unui joc spectaculos, fotbaliştii italieni au obţinut victoria cu scorul de 3—2 (0—1). Scorul a fost deschis în minutul 44 de mexicani prin Borja, care a înscris plasat. Riva a egalat în minutul 56, iar cîteva minute mai tîrziu echipa italiană a preluat conducerea printr-un punct marcat de Anastasi. După o scurtă dominare, mexicanii au obţinut egalarea prin Gonzales. Cu un minut înaintea fluierului final, Riva a înscris punctul victoriei. Cele două echipe vor susține la 5 ianuarie o nouă întîlnire. • Revista săptămînală de specialitate „France Footbal“ a alcătuit un clasament al celor mai bune echipe naționale de fotbal din Europa pe baza rezultatelor înregistrate în anul 1968. Pe primul loc este clasată selecţionata R. F. a Germaniei (cu 5 victorii, 5 meciuri nule și o înfrîngere), urmată de Cehoslovacia, Anglia, Italia, U.R.S.S., Iugoslavia, Belgia, Bulgaria, Ungaria etc. In acest clasament România figurează pe locul 13—14, la egalitate cu Irlanda de nord. • Pentru a patra oară alternativ, cunoscutul atlet belgian Gaston Roemants a cîştigat de o manieră categorică tradiţionalul cros internaţional desfăşurat în noaptea de 31 decembrie pe străzile oraşului brazilian Sao Paulo. Peste 500 000 de spectatori înşiruiţi de-a lungul traseului au urmărit palpitanta dispută la care au participat aproape 350 de atleţi Clasamentul probei : 1. Gaston Roelants (Belgia) 8,500 km în 24’32” 9/10; 2. Keisuke Sawaki (Japonia) 24’51” 1/10 ; 3. Giuseppe Ardizzone (Italia) 25’57” 1/10 ; • Turneul internaţional masculin de handbal desfăşurat în Berlinul occidental a fost cîştigat de echipa Steaua Bucureşti. Handbaliştii români, care au avut o frumoasă comportare, au învins cu scorul de 13—4 (8—1) echipa oraşului Stockholm, cu 7—5 (3—4) echipa oraşului Belgrad şi cu scorul de 12—6 (6—3) selecţionata unor cluburi din Berlinul occidental. Alte rezultate tehnice: Belgrad — Stockholm 11—6 (6—1) ; şef. cluburilor din Berlinul occidental. — Stockholm 8—8 (4—6). • La Berlin au început întrecerile tradiţionalului turneu internaţional fulger de handbal masculin, la care participă selecţionatele a cinci oraşe. In primul joc susţinut, selecţionata de tineret a oraşului Bucureşti a învins cu scorul de 10—8 (3—4) echipa oraşului Budapesta. Alte rezultate: Moscova — Leipzig 12—3 (8—2) ; Budapesta — Moscova 14—13 (9—8) ; Leipzig — Berlin 19—3 (4—5). • In turul patru al turneului internaţional de tenis de la Madras, campionul României, Ilie Năstase, l-a învins cu 6—4, 6—3 pe Venkatesan (India). Mărmureanu (România) a cîștigat cu 6—1, 6—0 la Ghouse (India). Moreau (Franţa) l-a eliminat cu 6—2, 3—6, 7—5 pe Marcu (România). FOTBAL: Italia-Mexic 3-2 Sportivi români in întilniri internationale Pagina a 3-a TELEGRAMĂ Tovarăşului OLDRICH CERNIK Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez cele mai calde felicitări cu prilejul numirii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, îmi exprim convingerea că relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare frăţească dintre România şiCehoslovacia vor cunoaşte o dezvoltare continuă şi multilaterală, în interesul popoarelor noastre, al întăririi unităţii sistemului mondial socialist, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urez mult succes în activitatea dv. consacrată dezvoltării continue a R. S. Cehoslovace. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România TELEGRAMĂ Câtre CENTRALA OAMENILOR MUNCII DIN CUBA — C. T. C. HAVANA Cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Cuba — ziua eliberării — Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România transmite Centralei dv., tuturor oamenilor muncii din Cuba socialistă un cordial salut tovărăşesc şi cele mai sincere felicitări. Vă urăm, dragi tovarăşi, cu ocazia acestei mari sărbători, noi succese în construirea socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare, întărirea unităţii şi solidarităţii muncitoreşti internaţionale, pentru triumful cauzei păcii şi prieteniei între popoare. CONSILIUL CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Şedinţa Comisiei * ) Electorale Centrale In ziua de 31 decembrie 1968, Comisia Electorală Centrală s-a întrunit în prima sa şedinţă de lucru şi a stabilit măsurile care urmează a fi luate în legătură cu desfăşurarea campaniei electorale, potrivit legii nr. 28/1966 privind alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare. (Agerpres) Cu prilejul celei de-a X-a aniversări a „Zilei Eliberării“, Ziua Naţională a Cubei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a trimis o telegramă de felicitare ministrului relaţiilor externe al Republicii Cuba, Raul Roa Garcia. ★ Tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a adresat o telegramă de felicitare tovarăşului Jan Marko, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Cehoslovace, cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al afacerilor externe al R.S. Cehoslovace. ■Ar Cu prilejul celei de a X-a aniversări a „Zilei Eliberării“ — Ziua Naţională a Cubei, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti, Jesus Barreiro Gonzales, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) PRONOSTICUL ZIARULUI NOSTRU pentru concursul Pronosport nr. 1 Etapa din 5 ianuarie 1969 I. Bari — Lazio (pronostic la pauză) x II. Bari — Lazio (pronostic final) x III. Brescia — Spăl (pronostic la pauză) 1 IV. Brescia — Spăl (pronostic final) 1 V. Genoa — Mantova (pronostic la pauză) 1 VI. Genoa — Mantova (pronostic final) 1 VII. Catanzaro — Perugia x VIII. Como — Reggiana IX. Livorno — Cesena x X. Modena — Reggina x XI. Monza — Lecco 2 XII. Padova — Catania x XIII. Ternana — Foggia x