Munca, februarie 1969 (Anul 25, nr. 6600-6623)

1969-02-01 / nr. 6600

ERGONOMIA factor important în creşterea productivităţii muncii Din experienţa unor întreprinderi din judeţul Braşov Pe plan mondial, studiul ştiinţific al muncii a depăşit limitele unor simple tehnici de observare şi de măsurare a consumului suplimentar de efort în procesele de producţie, care influenţează negativ nivelul productivităţii muncitorului. Arsenalul de cuceriri ale ştiinţelor şi stadiul de dezvoltare social-economică impune corelarea tuturor factorilor naturali şi intelectuali care pot şi trebuie să influenţeze tonusul vital şi profesional al omului. In acest concept nou, studiul muncii, ca tehnică şi metodă, face apel la ergonomie, pentru investigaţia multidisciplinară a muncii. Fundamentând raţional influenţa factorilor externi asupra omului în procesul de muncă, ergonomia stabileşte, pe baze ştiinţifice, principiile de adaptare a muncii la om şi a omului la procesul muncii. Studiul factorilor care determină condiţiile generale de muncă şi care influenţează consumul de energie şi gradul de oboseală (amplasarea construcţiei, tipul construcţiei, amplasarea utilajelor, aerisirea, temperatura, iluminatul, igiena, zgomotul etc) învederează necesitatea reconsiderării rolului inginerului căruia este imperios necesar să i se atribuie sarcini pe măsura pregătirii lui, să fie îndepărtat de la unele misiuni mărunte, de dispecerat, care nu fac altceva decît să minimalizeze rolul său în promovarea noului. In acest sens, studiul muncii reprezintă un instrument eficace în mina conducătorilor producţiei, în vederea creării unor locuri de muncă care să permită condiţii optime de lucru, un randament sporit şi o productivitate a muncii superioară. Experienţa unităţilor economice din judeţul Braşov pune în evidenţă, în această ordine de idei, rezultate extrem de concludente. Organizatorii producţiei de la Uzina de autocamioane, de pildă, au reuşit să organizeze superior, pe baze ştiinţifice, un loc de muncă la secţia şasiu, unde are loc ansamblarea tijelor cu came la regulatorul de presiune, precum şi alte două locuri de muncă la secţia motor, unul pentru montajul arcurilor la discul ambreiajului şi altul la echilibrarea arborilor cotiţi. Această acţiune, care în principal a constat în mecanizarea unor operaţiuni grele de muncă, ce solicită efort suplimentar în aprovizionarea şi depozitarea în cadrul zonei normale de lucru a materiei prime şi S.D.V.-urilor, precum şi într-o dozare a muncii pe tot parcursul desfăşurării activităţii a avut ca rezultat realizarea normelor cu fundamentare ştiinţifică şi, în consecinţă, reducerea fluctuaţiei de personal de la aceste operaţiuni. Specialiştii de la întreprinderea de electricitate Braşov au organizat, de asemenea, două locuri de muncă model, unul la remedierea deranjamentelor, iar celălalt la lucrările de schimbare a izolaţiilor la linia de 110 kW, care au contribuit la creşterea cu 15 la sută a timpului operativ de lucru al formaţiilor, în detrimentul staţionărilor neproductive, şi, concomitent, la eliberarea din aceste munci a unui număr de 22 muncitori, care au putut fi folosiţi, cu randament sporit la alte lucrări. La Uzina nr. 2 s-au organizat pe principii moderne locurile de muncă de la fabricarea carburatoarelor, fapt ce a permis mărirea considerabilă a producţiei şi o raţionalizare a forţei de muncă, patru transportatori fiind trecuţi la activitate productivă, iar şase muncitori redistribuiţi la alte secţii deficitare în forţă de muncă. La Combinatul chimic Făgăraş, prin reamplasarea utilajelor la secţia aminoplast, s-au creat suprafeţe disponibile, care au permis instalarea de noi utilaje, fapt ce a contribuit la creşterea capacităţii de producţie instalată cu 20 la sută. Ing. GH. ARON A. CIOBANU economist la Cabinetul O.S.P.M. de pe lingă Comitetul judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare în pag. 4 a) Unul din viaductele noii magistrale feroviare de la Porţile de Fier Foto : S. EMIL IN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie — 28 ianuarie 1969. Lucrarea a apărut întrun tiraj de masă. SIuSuZIîIEi^Ib!] UN PASIONAT INGINER ...Se terminase de mult adunarea cetăţenilor din circumscripţia electorală nr. 110 din Capitală. Notasem în carnet, lapidar, ultimele cuvinte ale inginerului Dumitru Bajdea, unul dintre vorbitori : „Noi, constructorii din municipiul Bucureşti, apreciem activitatea profesională a tovarăşului ing. Octavian Birsan, directorul general al Direcţiei generale construcţii-montaj din Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Şi nu este vorba numai de pricepere profesională, ci şi de calităţi de bun gospodar“. Originar este din Ţara Birsei, încă de pe băncile liceului şi apoi a facultăţii, a vădit un interes deosebit pentru domeniul atit de vast şi complex al construcţiilor. Aproape că în orice colţ al ţării, acolo pe unde a trecut, inginerul constructor Octavian Bîrsan a lăsat amprenta unei munci neobosite, concretizată în zeci de construcţii ale socialismului. Este suficient să amintim doar ansamblurile de locuinţe de la Oneşti, Săvineşti, Complexul de celuloză de la Brăila, fabrica de negru de fum de la Copşa Mică şi alte lucrări cu caracter industrial şi social. Prezenţa directorului general este întotdeauna acolo unde necesităţile procesului de producţie o cer. L-am întîlnit nu de mult pe vastul şantier al Teatrului Naţional, unde l-am surprins întrun interesant colocviu profesional pe tema turnării betoanelor la acest important edificiu de cultură naţională. Alteori l-am urmărit cu cit tact şi discernămînt stabilea decizii în problemele principale solicitate de mersul lucrărilor de pe şantiere. Pentru Direcţia generală construcţii-montaj anul 1968 s-a înscris ca un succes de seamă datorită faptului că această unitate a devenit rentabilă, fiind pregătită să obţină noi rezultate în realizarea sarcinilor de plan in cel de al patrulea an al cincinalului. Inginerul Octavian Bîrsan are o prezenţă activă şi în cadrul comisiei de organizare ştiinţifică a construcţiilor din Republica Socialistă România, al cărei preşedinte este, ca şi în alte organisme de stat unde îşi aduce pe deplin contribuţia în rezolvarea complexelor probleme din cadrul sectorului de construcţii, în calitate de autor de cărţi de specialitate, pe „şantierul“ său de lucru inginerul Octavian Bîrsan pregăteşte o nouă lucrare intitulată „Calculul sistemelor elementelor subţiri din beton prefabricat în construcţii subterane“. Sunt motive pentru care cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 110 l-au propus candidatul lor la alegerile pentru Consiliul popular al municipiului București. PETRE GHEORGHIU Proletari din toate ţările, unifi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6600 sîmbătă 1 II 1969 6 pagini 30 bani Acum cinci ani, aici, în cartierul Ghencea, care deschide una din porţile Capitalei, era un loc pe care doar o singură şi veche fabrică îşi profila silueta in relieful monoton al cimpiei. Şi tot acum cinci ani, industria uşoară, chemată să satisfacă cerinţele de bunuri de consum curente, începea să „compună“, în sticlă şi beton, noi partituri pentru marea simfonie a industriei româneşti. Erau primele rînduri la o monografie a acestei zone industriale, născută din imperativele dezvoltării armonioase a economiei naţionale. Cele trei mari fabrici construite aici în acest răstimp sunt menite, fie să valorifice produsele tinerelor industrii de fibre sintetice și materiale plastice, fie să furnizeze stofe pentru mobilă noilor combinate de industrializare a lemnului. STOMBI. „Stofa vinde mobila“ — spune o vorbă negustorească. Și trebuie să recunoaştem că in estetica interiorului locuinţei, stofa e culoarea, e lumina, e căldura casei. Puţini cumpărători ştiu că tapiseria celor mai elegante garnituri de mobilă este creaţia ţesătoarelor de la Fabrica de stofe de mobilă-Bucureşti, cea mai mare din ţară. Fabrica s-a născut ca o necesitate şi ca o dovadă a potenţialului economic al ţării. Ea produce pentru frumos şi util. Aceste virtuţi sunt exprimate in cele 35 de articole în numeroase poziţii coloristice, in cele aproape 7 milioane mp de stofe produse în anii 1966—1968 la un loc. „Culorile deschise, pastel, bucură ochiul. Şi totuşi — ne spunea ing. Gheorghe Barna — directorul întreprinderii — cumpărătorii practici se decid mai greu pentru ele. Este firesc: culoarea deschisă e pretenţioasă, greu de întreţinut. De aceea împreună cu Institutul de cercetări textile studiem introducerea unui tratament special de mărire a gradului de funcţionalitate“. Prin valorificarea unei game largi de materii prime — bumbac, lină, viscoză, celofibră, melană, polipropilenă — creatorii de modele şi muncitoarele de la utilajele de înaltă tehnicitate reuşesc să obţină ţesături într-o savantă combinaţie de culori şi linii, în stil clasic şi modern. MARIANA CHIŢU ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 5-a) Intr-o atmosferă de puternic entuziasm ÎNTREGUL popor ÎNTIMPINĂ ALEGERILE SUB SEMNUL MUNCII CREATOARE Avancronică la o monografie inedită O largă acţiune de propagandă tehnico-economică organizată de Consiliul judeţean al sindicatelor Sibiu • Vor fi prezenţi academicieni, numeroşi specialişti din ministere, cadre din învăţămîntul tehnic superior, cercetători ştiinţifici, ingineri şi tehnicieni • 14 simpozioane în cadrul cărora se vor prezenta 49 de referate şi comunicări ştiinţifice , 11 consfătuiri, sesiuni ştiinţifice, colocvii şi dezbateri pe probleme tehnico-economice. Oraşul Sibiu, veche citadelă a breslelor, păstrează vestigiile unei vechi culturi tehnice. Aici se meştereau vase metalice şi trăsuri uşoare, unelte agricole, obiecte de podoabă, armuri şi arme, care în mare parte luau drumul ţărilor româneşti. Consecvent tradiţiei, în anii noştri Sibiul a promovat creaţia legată de propaganda tehnică în cadrul unor întîlniri inginereşti ; în 1954 au fost organizate lectorate tehnice, iar în 1959 au avut loc sesiuni tehnicoştiinţifice cu participarea inginerilor şi tehnicienilor şi maiştrilor. An de an, manifestările de propagandă tehnico-economică şi-au lărgit tematica, îmbogăţindu-şi conţinutul, astfel încît în prezent cuprind întreaga economie a judeţului. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini, a industriei textile şi uşoare, a energeticii, alimentare, extractive, chimice şi a industriei lemnului din raza judeţului, necesitatea pregnantă a transferului informării tehnice, a documentaţiei de specialitate au reclamat organizarea pe baze tot mai ştiinţifice a propagandei tehnice. Este demn de relevat că sesiunile tehnico-ştiinţifice au dezbătut cu competenţă teme ce au stat la baza elaborării — la Uzina „Independenţa" — a crăituirii electro-pneumatice şi a sudării automate, sau la Uzinele textile din Cisnădie, unde după sesiune s-a aplicat cu mult succes spălarea raţională a lînii, acţiuni care au generat multe milioane de lei economii. Cuprinderea unui număr din ce în ce mai mare de salariaţi în acţiunile de propagandă tehnică fiind un imperativ actual, s-a născut ideea ordonării propagandei tehnice şi desfăşurării ei după cerinţele economiei specifice judeţului. Plecînd de la aceste premise, biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Sibiu, şi-a propus să organizeze ample manifes-Ing. ILIE IONESCU directorul Universităţii muncitoreşti Sibiu (Continuare în pag., 2-a) ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAŢILOR DISCIPLINA = numai măsuri faţă de cei ce întrec... măsura? UCEfflA . UN LOC IMPORTANT în agenda manifestărilor politice şi culturale din judeţul Mureş îl ocupă conferinţele, simpozioanele, serile de întrebări şi răspunsuri, jurnalele vorbite, mesele rotunde. Cu deosebit interes au fost ascultate de mii de cetăţeni români, maghiari şi germani adunaţi în sălile caselor de cultură din Sighişoara, Tîrnăveni, Reghin şi la căminele culturale din numeroase comune, conferinţele : „Democratismul socialist, expresie a forţei şi superiorităţii noii orînduiri“, „Deputatul Prepre(Continuare în pag. 5-a) Cei peste 200 de strungari, frezori, lăcătuşi, maiştri, ingineri şi tehnicieni participanţi la adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la ÎNTREPRINDEREA MECANICA DE UTILAJE—MEDGIDIA au urmărit cu viu interes darea de seamă prezentată de ing. Nicolae File, preşedintele comitetului de direcţie, din care s-a desprins faptul că, în anul trecut, a fost continuat procesul de introducere a progresului tehnic, de organizare superioară a producţiei, a fost realizat un nou şi sensibil salt în ceea ce priveşte calitatea produselor etc. Toate acestea, concomitent cu realizarea planului de producţie la toţi indicatorii, inclusiv pe sortimente şi contracte, în condiţiile unei ritmicităţi mai bune decît în anul precedent. Sintetizînd bilanţul realizărilor, atît darea de seamă cît şi participanţii la adunare au insistat cu deosebire asupra unor lipsuri care tind să se perpetueze şi în acest an. Seriozitatea şi exigenţa care au caracterizat dezbaterile au dat adunării un pronunţat caracter de analiză permiţînd celor prezenţi să jaloneze căile de înlăturare a ceea ce frînează bunul mers al producţiei. Maistrul principal Gheorghe Vasu, de la sectorul 52, atrăgea, de exemplu, atenţia asupra cauzelor care conduc la o calitate nepermis de slabă a pieselor executate de unii dintre muncitorii tineri, care, pe lingă faptul că sunt lipsiţi de experienţa practică, manifestă un interes insuficient pentru ridicarea nivelului de calificare profesională. Din această cauză, se înregistrează încă dese rebuturi la unele repere, în special la roţile dinţate cu danturăconică. O analiză pe întreaga uzină a rebuturilor înregistrate a scos la iveală faptul că ele au totalizat într-un singur an peste 280 tone de piese, „sporind“ cheltuielile neeconomicoase, care şi aşa au fost destul de mari, depăşind suma de 2 800 000 lei. După cum OTS, şi firesc, participanţii la adunare nu au ocolit acest aspect. Ba, dimpotrivă. „Atacînd“ problema rebuturilor au ajuns la adevăratele cauze, care ţin de pregătirea oamenilor, de disciplina tuturor celor care participă la realizarea producţiei şi pînă la comitetul de direcţie. O parte dintre muncitorii şi maiştrii care au luat cuvîntul au dirijat un adevărat val de critici la adresa tinerilor : că nu sunt suficient pregătiţi, că sunt indisciplinaţi, că nu ascultă, că nu respectă indicaţiile etc., etc. Leit-motivul concluziilor intervenţiilor lor — măsuri împotriva celor certaţi cu disciplina. De acord. Nimeni nu este dispus să admită ca rezultatul muncii sale să fie diminuat GH. DIMA corespondentul ziarului „Munca“ pentru judeţele Constanţa şi Tulcea (Continuare în pag. 2-a) CREŞTEREA NUMĂRULUI SALARIAŢILOR din ECONOMIA NAŢIONALĂ 4.779.500 1965 1968 în numărul . .. de azi.. . Marile reacţii ale chimiei româneşti (Pag. a 3-a) • Omul şi legea • START (în pag. a 4-a) • Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în industriile alimentară şi uşoară (în pag. a 5-a) • Represiunile nu vor reuşi să stăvilească lupta pentru libertate şi democraţie a poporului spaniol (în pag. a 6-a)