Munca, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 6651-6676)
1969-04-01 / nr. 6651
Pagina a 2-a Ca gen aparte al artei coregrafice, dansul modern şi-a găsit interpreţi pasionaţi în formaţiile coregrafice de amatori, care, întrezărind gama largă a posibilităţilor sale de expresie, l-au abordat la început cu timiditate, dar pînă la urmă şi l-au apropiat, făcîndu-l să se afirme cu prilejul concursurilor republicane. Acest tînăr vlăstar al artei dansului, tînăr nu prin faptul că prezenţa sa apare de la cel de-al Vll-lea concurs, înregistrînd o creştere calitativă şi numerică în concursul următor, ci prin noutatea sa ca gen coregrafic, s-a dezvoltat la rîndul său într-o multitudine de forme, care, uneori, sub acelaşi nume, reprezintă categorii diferite. Sînt necesare deci cîteva precizări care să încerce a-i defini specificul, să-i contureze personalitatea coregrafică, deoarece, în acest domeniu, interferenţa formelor şi confundarea lor apare evidentă. Dacă dansul clasic a apărut din sublimarea excepţională a dansurilor populare, baletul modern a luat naştere sub ochii noştri, cînd maeştri ai dansului caută noi posibilităţi de expresie, cînd limitele convenţionale ale baletului clasic devin incomode, mărginind şi uniformizînd puterea creatoare a artistului într-un limbaj convenţional devenit insuficient. Acest balet al noului are tradiţii în trecut, expresioniştii şi şcolile dansului liber căutînd mai de mult făgaşul artistic. Era însă vorba atunci de a găsi alte modalităţi pentru a exprima ideea, mesajul artistic, cu posibilităţi minore celor ce existau în tehnica clasică ; azi se caută tehnica în stare să îmbrace intr-un limbaj pe măsură ideea, cel existent devenind insuficient. Poate tocmai de aceea baletul modern găseşte, ca sursă de inspiraţie, în căutările sale de existenţă, familiile coregrafice ale dansului african şi latino-american, pline de temperament, sau ale dansului oriental, ajuns şi el în aria sa geografică sublimat în forme de puritate clasică, desigur orientală, cristalizate mult înaintea dansului clasic european. Se întîlnesc astfel mişcări inspirate din dansul tradiţional indo-asiatic sau din dansul mitologic oriental, care au ajuns la interesante sintetizări şi la o largă gamă de expresie-Deoarece toată această „grefă“ s-a făcut pe fondul existent al tehnicii clasice, baza pregătirii profesionale fiind dansul clasic, varietatea mişcării a devenit imensă , de la gestul energic, de la mişcarea agilă, aproape felină, din folclorul negru. la expresivitatea şi puterea de transpunere coregrafică a celor mai sensibile stări sufleteşti, baletul devenind din forma cea mai pură de mişcare, prin contopirea cu elementele arătate, cea mai „expresivă“ şi mai „cuprinzătoare“ formă coregrafică. Formaţii şi şcoli de balet din Europa şi America au contribuit cu experienţa şi rezultatele lor la conturarea, mai bine zis la întrezărirea coordonatelor noului balet. Nu vom vorbi aici de trupele lui Bejart, Petit sau Graham, dar căutările lor au ajuns adeseori la realizări excepţionale, adevărate pietre de încercare ale genului. Această formă a artei dansului apare în plinătatea ei numai în ambianţa pe care o poate oferi unitatea elementelor constituante ale spectacolului coregrafic — muzică,, decor, costumaţie — care vin să îmbrace perfect elementul fundamental, dansul. Muzica aduce uneori dansul pe făgaşul apropierii iminente de sursa folclorică de care este legat suportul muzical. Gama posibilităţilor de expresie nu se ridică pînă la cea a baletului modern, nici pregătirea nu implică asemenea exigenţe. Legată mai aproape de folclorul de origină al bucăţii muzicale (latino-american, negru, spaniol, grecesc ş.a.m.d.), opera coregrafică foloseşte un limbaj specific bine conturat, prezentînd în forme stilizate elementele de folclor caracteristice. Revista şi opereta, urmînd tradiţiile dobîndite în mai multe ţări, şi-au consacrat un gen propriu coregrafic, inspirat din folclorul de origină, şi peste care s-au suprapus ritmul şi tenta coregrafică specifice acestui fel de spectacol. Genul s-a definit în coordonate oarecum precise, prezent în multe comedii muzicale transpuse şi pe ecran. Limitele coregrafice ale acestui gen de spectacol sunt evidente. Intr-o astfel de revistă a fost prezent „charlestonul“ în anul 1922 la „New Amsterdam Theatre“ din New York în tabloul „Charleston in Charleston“. Dansul provine din folclorul coregrafic al negrilor, care de altfel erau interpreţii acestuia şi în revista respectivă. Succesul de care s-a bucurat numărul a făcut ca dansul de pe scenă să apară în saloanele de dans, creîndu-şi în scurt timp o popularitate deosebită şi ca dans de parchet. De la charleston şi step, care rămîne clasic al genului, legat de numele unor interpreţi celebri, ca de pildă Fred Astaire, pînă la coregrafia de o factură nouă, impresionistă prin puterea ei de sugestie, prin forţa şi amploarea gestului, prin noutatea şi sensul profund al mişcării din West Side Story acest gen îşi întinde aria. Totuşi între coregrafia subordonată scenariului de spectacol, prezentă mai ales ca divertisment în coktailul întregului spectacol, pînă la scenele de virtuozitate coregrafică realizate de Jerome Robins este un imens spaţiu, pe care acesta din urmă l-a parcurs, ducînd dansul la semnificaţii, trecîndu-l astfel pe planul principal al acţiunii. Fără îndoială, sub denumirea de dans modern, se înţeleg şi manifestările ocazionale, momentele de destindere ale omului, din care dansul este nelipsit. Urmînd o tradiţie veche, care a făcut din dansurile populare dansuri de curte sau de bal în secolele trecute, şi azi folclorul este sursa nesecată a dansurilor moderne. Este suficient să amintim fox-trott-ul, ienkca din folclorul european sau samba, chacha-ul, rumba, tangoul inspirate din folclorul latinoamerican, care au devenit foarte cunoscute şi nelipsite din repertoriul orchestrelor de dans, şi bineînţeles, al ocaziilor de dans. Ar fi mult mai potrivit să numim acest gen dans de societate, nu numai pentru că unele din aceste dansuri „moderne“ au o vechime considerabilă (valsul a fost la modă încă din sec. XIX, tangoul a apărut în 1910, iar samba în 1922), dar şi pentru a preciza mai bine funcţia sa. Am făcut această trecere în revistă a categoriilor coregrafice distincte, care uneori îşi confundă sensurile, dar care — ceea ce e mai neplăcut — călăuzesc uneori coregraful către realizări superficiale, lipsindu-l de perspectiva de sine stătătoare, purtător al unui conţinut artistic valoros, capabil să comunice spectatorului emoţii, sentimente etc. Considerentele enumerate sunt în măsură să releve necesitatea călăuzirii montărilor de dans modern, aşa cum obişnuim să le numim, către o configuraţie proprie, distinctă, care să nu imite dansul de societate (în treacăt fie zis, am putut observa şi „suite“ de dansuri de parchet), să nu interfereze genul revuistic sau al operetei (deşi cînd în concurs se prezintă operete sau estrade dansul ca atare este necesar să fie cel tipic al genului), ci să caute realizarea limbajului propriu, în limitele artei. Altfel, aceste formaţii vor fi pastişe ale altor modalităţi. Ultimul concurs a făcut a se remarca Palatul Culturii din Piteşti, (un tablou intitulat „Ritmuri“) , ca şi Ansamblul sindicatelor din Oradea, cu încercări destul de izbutite de a degaja coregrafic, de sine stătător — dansul modern. Alte dansuri s-au diminuat în realizări minore ale dansului de parchet ori in imitaţii, destul de slabe, revuistice. Dar gestul ieftin, mişcarea vulgară n-au loc în afirmarea sinceră a artiştilor amatori. Dansul este o artă. Subiectul, ceea ce trîmbiţăm toţi ca o necesitate are, in sfirşit, limbajul coregrafic, modern, cel de sine stătător, cele mai multe direcţii şi adevărate mijloace de expresie proprii. Pe acestea dorim să le aplaudăm pe scena actualului concurs al formaţiilor muzical-coregrafice. I VIRTUŢILE DANSULUI MODERN de THEODOR VASILESCU — artist emerit — O căsuţă frumoasă... Căsuţa poştală a radioteleviziunii este, fără îndoială, una dintre cele mai „căutate“ căsuţe cu destinaţie similară. Pe adresa cu numărul 111 sosesc mereu scrisori, nu numai de dragoste, şi, toate aceste mărturii ale marelui interes public sunt de natură să bucure pe realizatorii TV. Chiar atunci, sau mai ales atunci, cînd „corespondenţii voluntari“ ai micului ecran părăsesc tonul omagiilor convenţionale şi îşi încarcă scrisorile cu sugestii şi reproşuri... Se întîmplă, uneori, cum sîntem lăsaţi să înţelegem, ca doleanţele spectatorilor să se bată cap la cap , ceea ce unii revendică, alţii repudiază, bucuriile unora sunt „nenorocirile“ altora. E firesc, foarte firesc, să fie aşa, dar televiziunea este datoare să-şi stabilească, şi să-şi urmeze ferm drumul (în funcţie de public, fireşte, nu nesocotindu-l), pentru că dacă va merge mereu în zig-zag, din „hăis“ în „cea“ şi din „cea“ în „hăis“, va ajunge prea încet la ţintele propuse... Se întîmplă, alteori, cum suntem lăsaţi să înţelegem, ca scrisorile din căsuţa 111, cele mai „curajoase“, să fie anonime. Nu întîmplător, tocmai aceste depeşe nesemnate sunt injurioase, pline de invective ruşinoase. Suntem întrutotul de acord cu opinia exprimată de Tudor Vornicu in cadrul „dialogului cu telespectatorii“ de săptămîna trecută . in aceste condiţii dialogul devine, practic, imposibil şi inoperant. De o vreme încoace, emisiunea de legătură dintre micul ecran şi telespectatori a devenit mult mai animată, are şanse să se înscrie printre programele atractive ale săptămînii. Tocmai de aceea rindurile noastre sunt consacrate căsuţei poştale 111. Poate că nu e chiar firesc ca, în condiţiile unei avalanşe de scrisori, o întreagă emisiune să fie consacrată (aşa cum s-a întîmplat săptămîna trecută) dialogului cu un singur corespondent. Cît despre fericita idee a prezentării realizatorilor TV, ea poate fi scutită de balastul unor prea lungi şi monotone discuţii nu tocmai „la obiect“. Oricum, emisiunea „Căsuţa poştală 111“, concepută pe alte principii decit pînă acum( refuzînd, deci, „minima rezistenţă“ a răspunsurilor seci la întrebări-tip), a permis şi va mai permite, desigur, autorului, spontan şi dezinvolt, incursiuni captivante dincolo de micul ecran, în culisele unei munci de mare răspundere, etico-artistică. Scrisorile telespectatorilor, nu ne îndoim, vor conţine in continuare sugestii de prim rang. Eforturile realizatorilor de a răspunde doleanţelor publice mi se par, de altfel, evidente. Duminică, de pildă, au fost — ca niciodată — peste 19 ore de transmisie, astfel încît fiecare , telespectator a avut de unde alege. Copiii — un nou serial, pasionaţii transmisiunilor sportive — un cocteil fotbalistico-hocheistic (cu emoţiile de rigoare şi cu amărăciunile de rigoare), amatorii de tele-cinema — un spiritual „film cu trei stele“... ş.a.m.d. Au existat, chiar şi intenţii de a scoate divertismentul din anonimat, printr-o emisiune vioi condusă de Melania Cîrje, „Muzică de cameră“. Deşi, s-o recunoaştem, nici una din glumele acestui program n-a izbutit să ne dispună precum dialogul dintre Marlon Brando, îngropat pînă la gît în nisip, şi pescăruşul cu un peştişor în cioc, doi dintre protagoniştii „Seducătorilor“... Plăcut acest film, cu straşnice păcăleli. Dar să nu vorbim despre păcăleli, tocmai azi... CĂLIN CALIMAN MARŢI 1 APRILIE PROGRAMUL I 17.35 Pentru elevi. Consultaţii la limba română 18.05 Limba engleză 18.30 Pentru copil 19.00 Telejurnalul de seară 19.30 Tele-universitatea 20.00 Seară de teatru „Hora domniţelor" de Radu Stanca 22.20 Varietăţi pe peliculă 22.45 Telejurnalul de noapte MIERCURI 2 APRILIE PROGRAMUL I 17.35 TV pentru specialişti. Medicină 18.05 Limba germană 18.30 Club XX — emisiune pentru tineret „Fiii urinei“ 19.00 Telejurnalul de seară 19.30 Indirect... de la Cluj 19.45 Căsuţa poştală 111. Dialog cu telespectatorii 20.00 Avanpremieră 20.10 Telecinemateca — „Al 41-lea" 21.40 Publicitate 21.45 Monografii contemporane 22.00 Itinerar european 22.15 Recitalul baritonului Octav Enigureacu 22.45 Telejurnalul de noapte MUNKA INFORMATIV SAU FORMATIV ? (Urmare din pag. 1) temi de asociere şi creaţie a gîndirii elevului. Referindu-se la acest moment dificil, Emilia Constantinescu, şef de sector la Institutul de ştiinţe pedagogice, sublinia : ,,In consecinţă, cunoştinţele cuprinse în programele şi — evident — în manualele şcolare, trebuie să realizeze o informare esenţială a elevilor, adică însuşirea categoriilor fundamentale ale disciplinelor cuprinse în planul de învăţămînt“. Tinzînd către un învăţămînt cu un asemenea profil, o mare parte din forţele intelectuale ale elevilor sunt îndreptate spre însuşirea raţională a elementelor noi, înlăturîndu-se atit de fragila şi condamnabila învăţare mecanică a cunoştinţelor. „Am printre elevii mei — preciza profesoara de filozofie, Margareta Panai, de la Liceul nr. 3 din Craiova — o parte care sunt capabili de o excelentă reproducere a celor spuse de mine în clasă sau a celor existente în manual. Faptul că-şi irosesc însă fără nici un profit forţele o dovedeşte marea încurcătură, stîngăcia şi uneori imposibilitatea legării unei discuţii libere cu astfel de „performeri“. Procedeul aplicat de asemenea elevi este poate întruchiparea cea mai deplină a tendinţei unui învăţămînt exclusiv informativ. Adunarea cu disperare in memorie a tot felul de elemente, care se dovedesc la scurtă vreme nu numai inutile ci şi dăunătoare, constituie, de multe ori, sursa unor eşecuri şcolare sau chiar a apariţiei manifestărilor de accentuată oboseală. Ţelul procesului de învăţămînt, şi asta Documentele de partid şi recenta Conferinţă Naţională a cadrelor didactice au subliniat-o, este ca prin pregătirea pe care o asigură milioanelor de elevi să corespundă comandamentelor viitorului. Or, prin simpla memorare a unor cunoştinţe, care în perspectiva timpului îşi au, o valabilitate de scurtă durată nu se va ajunge, în nici un fel, la un astfel de deziderat. Aşa se explică necesitatea asigurării pentru elevi a „dezvoltării aptitudinii de a primi noi cunoştinţe“. ..E drept, poate că sîntem încă la început — opinia directorului Liceului nr. 3, din Craiova, profesorul de matematică, Marian Drncu — dar, în ciuda faptului că vorbim atît de realizarea unui învăţămînt „formativ", n-am reuşit să obţinem nici pînă acum nişte programe şi manuale „aerisite“, care să lase posibilitatea de „respiraţie“ gîndirii elevului. Am efectuat în şcoala noastră un sondaj, privind eficienţa unui învăţămînt mai mult informativ şi, spun sincer, am aflat lucruri alarmante. Astfel, dacă la o singură materie elevul e nevoit să descifreze 4—5 pagini de notiţe luate în clasă, 12—14 pagini din manual şi nu ştiu cîte altele din materialul bibliografic, reiese clar că va fi sufocat de volumul de informaţie căreia trebuie să-i facă faţă“. Pentru obţinerea unui învăţămînt formativ trebuie să se ajungă la o restructurare a metodelor de predare şi implicit de întocmire a programelor şi manualelor. Este mult mai firesc şi mai profitabil, in acelaşi timp, o structurare logică a predării unui obiect, creîndu-se pentru elevi posibilitatea urmăririi înlănţuirii sistematice a noţiunilor. De aici, o mare atenţie ce va fi necesar să se acorde în viitor disciplinelor cu profund caracter formativ : matematica, logica, psihologia, filozofia, limba română, limbile străine etc. Referindu-se la problema în discuţie, profesorul de matematică Constantin Pişcaţi, de la Liceul nr 1 „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, era de părere că : „Matematica este aceea care dezvoltă într-o mare măsură spiritul de creaţie, prin muncă individuală. Intr-un învăţămînt modern, elevii trebuie, şi în şcoala noastră sunt ore în care se realizează aşa ceva, să facă singuri observaţii asupra fenomenelor, să compare, să descopere ei înşişi relaţiile cantitative între elemente şi, prin întrebuinţarea analogiilor, să fie capabili să creeze propriile lor formulări“. De fapt, părerea tuturor cadrelor didactice consultate în această anchetă merge către o păstrare a unui anumit echilibru între cele două laturi : informativă și formativă, ale procesului de învătămînt, cu ponderea celei din urmă. Adică e necesară o unitate dialectică intre ele. Practica dovedește însă că sunt încă destul de multe cadre didactice, ce dintr-o condamnabilă comoditate uzează numai de procedeul informării elevilor, adică transmit oră de oră volumul indicat de cunoştinţe prin programă. Se realizează în felul acesta un învăţămînt preponderent pasiv. De aici „necesitatea — cum spunea profesorul Marian Dincu — folosirii în timpul predării de către cadrele didactice a comparaţiilor cu fenomene similare, a asociaţiilor intre cunoştinţe. Să se ofere elevilor pentru aceeaşi problemă două sau trei soluţii, cerîndu-li-se să opteze argumentat pentru una din ele sau să propună ei o nouă posibilitate de dezlegare. Sunt pentru — şi o parte dintre colegii mei au şi pus în practică — predarea de către profesori numai a unor idei de bază sau a anumitor capitole de cunoştinţe. In felul acesta accentul cade pe munca individuală, a cărei eficienţă e controlată în timpul verificării cunoştinţelor, cînd prim întrebări bine chibzuite se va urmări să se stabilească legături între cunoştinţele predate în clasă, cele ce trebuiau completate din manual, la care se va adăuga şi materialul bibliografic recomandat cu foarte mare atenţie“. Se vorbeşte în general despre procesul instructiveducativ. Şi se adaugă, de cele mai multe ori, că cele două laturi ale acestui proces sunt inseparabile. în realitate, în practică, se constată o atenţie deosebită acordată laturii instructive, spre deosebire de cea educativă, despre care se precizează că „oricum se realizează“. Realitatea a demonstrat că pornindu-se de la acest principiu apar numeroase „scăpări educative“. E adevărat că fiecare noutate pe plan intelectual conţine în ea însăşi un mesaj educativ. Tocmai de aceea, nu trebuie lăsat acest proces să se desfăşoare de la sine. Folosirea, intr-o oarecare măsură, a aceloraşi metode practicate in educaţia intelectuală a elevilor şi pe plan educativ, se va solda cu o educaţie morală activă, cu un caracter puternic formativ. Şi asta pentru că, cunoştinţa morală devine un instrument de acţiune numai atunci cînd a fost analizată şi asimilată pe plan intelectual. Elevii nu sunt nişte memoratoare mecanice, ci nişte fiinţe raţionale, care trebuie să aibă răgazul să-şi pună in permanenţă Întrebarea „DE CE ?" aşa şi nu altfel şi care să găsească şi răspunsul ei. Totodată, e bine să nu pierdem din vedere că sistemul de învăţămînt nu urmăreşte crearea unor „monştri sacri“ pe plan intelectual, ci nişte oameni, care trăiesc printre oameni, şi de aici grija, in contextul aceluiaşi proces instructiv, pentru formarea unor deprinderi de comportament care să concorde cu idealurile etice ale societății socialiste. ISTORICE COLUMNA — Lira (31 71 71) — 15,30-19 în continuare. DECRET — Buzești (15 62 79) — 15,30; 19. DRAME UN OM PENTRU ETERNITATE — Bucegi (17 05 47) — 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 , 20,30. răutăciosul adolescent — Republica (11 03 72) — 9 ,11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15 RISCURILE MESERIEI — Luceafărul (15 87 67) — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. — Festival (15 63 84) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18 30* 21. PE* PLAJELE LUMII — București (15 61 54) — 9, 11; 13; 15; 17; 19; 21. LA EST DE EDEN — Victoria (16 28 79) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 20,45. — Melodia (12 06 88) — 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45. — Flamura (23 07 43) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30. OAMENI ÎMPIETRIȚI — Central (14 12 24) — 12,15 — 18,45 în continuare. UN BĂRBAT ȘI O FEMEIE — Central (14 12 24) — 10; 14,15; 16,30; 20,45. DRUMURI — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. TATĂ DE FAMILIE — Feroviar (16 22 73) — 8-12,15 în continuare; 14,30; 16,45; 19; 21,15. — Excelsior (18 10 88) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. — Gloria (22 44 01) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Modern (23 71 01) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. PIANELE MECANICE — Progresul (23 94 10) — 15,30 ; 18. Doina (16 35 38) — 16 ; 18,15 ; 20,30. EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN — Pacea (31 32 52) — 15,45; 18; 20,15. — Vitan (21 39 82) — 15,00; 18. PRINȚESA — Crîngași (17 38 81) — 15,30; 18; 20,15. APOI S-A NĂSCUT LEGENDA — Cosmos (35 19 15) — 15,30; 18; 20,15. COMEDII PE TEREN PROPRIU — lumina (16 23 35) — 8,30-16,30 In continure ; 18,45; 20,45 MICUL PUGAR — Doina (16 35 38) — 9, 11; 13. TOTUL PENTRU RIS — Timpuri Noi (15 61 10) — 9-21 In continuare. ASTA SEARA MA DISTREZ — Cotroceni (13 62 36) — 15,30; II. PENSIUNE PENTRU HOLTEI — Munca (21 50 07) — 16-10. OPERATIUNEA SAN GENNARO — Rahova (23 91 60) — 15,30 ; 18 MUZICALE FELDMAREŞALA — Moşilor (12 52 93) — 15,30 ; 18. BUNA ZIUA, CONTESĂ — Dacia (18 26 10) — 8,45-15,45 in continuare ; 18,15; 20,45. AVENTURI PAŞA — Griviţa (17 06 58) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Mioriţa (14 27 14) — 9,15; 11,30; 13,45; 18; 18,15; 20,30. FREDDY, LOVEŞTE TU INŢII — înfrăţirea Intre popoare (17 31 64) — 15,15; 17,45; 20. MARELE ŞARPE — Unirea (17 10 21) — 15, 17. ROLLS ROYCE-UL GALBEN — Drumul Sării (31 28 13) — 15; 17,30 ; 20 — Tomis (21 49 46) — 9; 15,45; 18,15; 20,30. UN DELICT APROAPE PERFECT — Ferentari (23 17 50) — 15,30; 18; 20,30. OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY WALACE — Flacăra (21 35 40) — 18; 20,30. RIO BRAVO — G 1 u 1 e 9 t 1 (17 55 46) — 15,30 ; 19. — Volga (11 91 2«) — 8,30-17 In continuare; 20.30. PENTRU INCA PUTINI DOLARI — Floreasca (33 29 71) — 11,15; 13,45; 18; 18,15; 20,30 — Aurora (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Arta (21 31 86) — 9,15-13,30 in continuare ; 16; 18,15; 20,30. JUDOKA, AGENT SECRET — Viitorul (11 48 03) — 15,30; 18. PROFESIONIȘTI — Popular (35 15 17) — 15,30; 18. Mart 11 aprilie 1969 TOATE CABANELE RECENT AMENAJATE OPERĂ O O ARE CONFORTAB/LĂ, MENIU/? ALESE, V/NUR/ SELEJ /ONATE, PozițiI?/ AVANTAJOASE. SE POT OBȚ/NE LOCURI D/N T/tJP ADRESAMD/J-V 4 : /. E. S. PREDEAL 8-dhl. GN. GHEORGNU DEJ NR. 76 TEL. fff.68 ucnc. II încălţămintea si articolele de marochinane in nrrFMRRîF SIRII UZINA MECANICA DE AUTOMOTOARF cereri si oferte si DE SERVICIU ANUNȚ ÎNTREPRINDERE DE STAT, cu sediul în București, str. Biserica Amici nr. 23, sectorul 1, angajează cu buletin de București — tîmplari de mobilă; — machetişti ; — vopsitori duco ; — electricieni automatizări. (490) O.C.L. UNIVERSAL, cu sediul în București, str. Lipscani nr. 37, et. II, angajează urgent : dactilografe principale, gestionari şi vînzători pentru galanterie, tricotaje, articole electrice, tîmplar calificat, lăcătuş mecanic calificat pentru întreţinere, portar. Relaţii suplimentare la tel. 1595 61. (496) \ » | DURABIL , ELASTIC,] ELEGANT |