Munca, iunie 1969 (Anul 25, nr. 6703-6727)

1969-06-01 / nr. 6703

I OBIECTIVELE ŞI SARCINILE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN PERIOADA 1971-1980 Partidul Comunist Român pune în centrul poli­ticii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne , bazată pe o industrie puternică şi o agricul­tură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea inten­sivă a întregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asi­gurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o im­portanţă hotărîtoare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socia­lismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contri­buţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului in lume. (Continuare in pag. a 2-a) în ultimii patru ani, energia creatoare şi efor­turile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de producţie, perfec­ţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi eco­nomice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de ac­tivitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a INDU­STRIEI în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cinci­nal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o produc­ţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Pro­ducţia industrială a anului 1968 este mai mare decit cea obţinută în decursul primului cincinal 1951—1955, în toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producţie, iar în cele care au un rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, con­strucţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creş­teri superioare faţă de media pe ansamblul in­dustriei. In anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioa­ne tone — fiind cu 39 la sută mai mare decit la începutul cincinalului. Producţia industriei con­strucţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al eco­nomiei. Valorificînd la un nivel mai înalt impor­tante resurse ale ţării, chimia — cea mai dina­mică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei. în perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr în­semnat de produse cu caracteristici tehnico-econo­­mice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnolo­gice de o tot mai mare complexitate. AGRICULTURA a înregistrat, de asemenea, progrese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare şi rezervele exis­tente în această ramură. Deşi condiţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi in perioada 1966—1968 s-a obţinut o producţie globală agricolă care a depăşit limita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu ma­terii prime şi disponibilităţi pentru export. Com­parativ cu anii 1963—1965 s-au obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut PRO­GRAM DE INVESTIŢII, în anii 1966-1968,­­ economia naţională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei­­ cu 2 miliarde lei mai mult decit s-a prevazut ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950-1960 Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ramurile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiţii, in primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcţiune P^teTOO noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate n­meroase întreprinderi din toate ramurile econo­miei, s-a extins baza materială a activită^1 ş^'' tifice şi social-culturale ; s-a îmbunătăţit, în con­­ti­nuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective indu­striale în zonele mai puţin dezvoltate. în industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asi­gurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a experienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII, RE­DUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ŞI CREŞTEREA ACUMULĂRILOR BĂNEŞTI. O mare însemnătate pentru ridicarea eficienţei eco­nomice au avut-o acţiunile iniţiate de partid pri­vind perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, spo­rirea rentabilităţii , acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor re­zerve din economie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui pre­văzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale în­sumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc in condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile internaţionale, la diviziunea inter­naţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a COMERŢULUI EXTE­RIOR a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările membre ale C.A.E.R. cu toate ţările socialiste ; au fost extinse, totodată, legătu­rile economice cu alte ţări. Realizările obţinute în industrie şi agricultură, în toate ramurile producţiei materiale se oglin­desc sintetic în dinamica VENITULUI NAŢIO­NAL, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decit în anul 1965; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, pa­ralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru a­­cumulare, să se asigure resursele necesare CREŞ­TERII SISTEMATICE A NIVELULUI DE TRAI. începînd cu anul 1967, un mare număr de sala­riaţi au beneficiat de sporirea, cu un an mai de­vreme decit era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza gene­ralizarea noului sistem de salarizare în toate ra­murile de activitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în pe­rioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie ; bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută; din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută­ — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la­ aproape 31 miliarde lei în 1968 , contribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. în această perioadă s-a dez­voltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activita­tea în domeniul învăţămîntului, culturii, ocro­tirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale popu­laţiei ; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diver­sificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, datorită fap­tului că veniturile sectoarelor respective nu aco­pereau cheltuielile, se prelimină ca NIVELUL SALARIULUI REAL să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu circa 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută, înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la CREȘTEREA VENITURILOR REALE ALE ŢĂRĂNIMII. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost a­doptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUA A ORGANIZĂRII SOCIETĂŢII NOASTRE, PER­FECŢIONAREA CONDUCERII ŞI PLANIFICĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE. în timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptui că ele creează condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de acti­vitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptuieşte în bune condiţiuni. Oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfășoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de pro­duse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru indu­stria metalurgică, industria materialelor de con­strucţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac, încăl­ţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legu­me, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul îndeplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea producţiei indu­striale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezulta­tele obţinute pînă în prezent arată că este pe de­plin posibil ca ritmurile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele nivele ale profeţiei ma­teriale prevăzute în cincinalul actual să fie înde­plinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lingă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. în unele cazuri in­­vestiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită în­­tîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documen­taţiilor tehnice, în contractarea instalaţiilor din ţară şi din import, o serie de capacităţi de pro­ducţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelu­crarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în producţie la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor teh­nico-economici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sin­tetic, plăci aglomerate şi fibro-lemnoase, unele produse din industria alimentară, realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri impor­tante au existat în aprovizionarea cu materiale şi utilaje; ele au influenţat negativ ritmicitatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, ni­velul productivităţii muncii. In multe întreprin­deri, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabi­litatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca întreprinderile, cen­tralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice şi sociale a ţării au cerut eforturi susţinute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remar­cabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asigure construcţia victorioasă a socialismului şi comunismului în patria noastră. P­roiect DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 Proletari din toate tarile, unifi-va­t ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6703 • duminică 1 VI 1969 • 8 pagini 30 bani în Editura politică a apărut: Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului 48 pag. * leu Lucrarea a apărut într-un tiraj de mosci. Plecarea tovarăşului -L­ali Vata, secretar general al Partidului Eliberării şi Socialismului din Maroc Sîmbătă dimineaţa a pă­răsit Capitala tovarăşul Ali Vata, secretarul general al Partidului Eliberării şi So­cialismului din Maroc, care, la invitaţia Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în țara noastră. La plecare, pe aeroportul băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Călin, Vasile Po­top şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi de activişti de partid. (Agerpres) A întrevederea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Shripat Aiurit Dange Sâmbătă la amiază, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşul Shripat Amrit Dange, pre­şedintele Consiliului Naţio­nal al Partidului Comunist din India, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Mon­diale, care se află în ţara noastră cu prilejul lucrări­lor Sesiunii Comitetului E­­xecutiv al F.S.M. La primire a luat parte tovarăşul Constantin Dra­gan, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovără­şească, a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Au fost abor­date, de asemenea, aspecte ale relaţiilor dintre Parti­dul Comunist Român şi Partidul Comunist din In­dia, subliniindu-se dorinţa comună de a le dezvolta, în interesul consolidării unităţii mişcăi comuniste şi muncitoreşti, al cauzei păcii. I TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului HABIB BOURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Tunisiene, imi­­ este deosebit de plăcut să adresez, In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului romi­n şi al meu personal calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire pentru Excelenţa Voastră, de bunăstare şi progres pentru poporul tunisian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ­ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Bucureşti Poporul Iordanian mi te alătură în a exprima Excedenţei voastre sincere mulţumiri şi gratitudinea noastră pentru amabilul dv. mesaj de felicitări, trans­mis cu ocazia aniversării Zilei Independenţei Iorda­niei. Vă transmit, totodată, cele mai bune urări de să­nătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră şi pentru continua bunăstare şi prosperitate a naţiunii dv. HUSSEIN IBN TALAL regele Iordaniei Plecarea tovarăşului Renato Bitossi, preşedinte al F.S.M. Ieri a părăsit Capitala, tovarăşul Renato Bitossi, preşedinte al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de-a 36-a sesiuni a Comite­tului Executiv al F.S.M., ce s-au desfăşurat la Bucu­reşti între 28—30 mai a.c. La plecare, pe aeroportul Băneasa, a fost condus ★ Tot în cursul zilei de ieri a plecat la Praga tovarăşul Karel Polacek, preşedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor din Cehoslovacia, care a participat la lucră­rile sesiunii Comitetului Executiv al F.S.M. La plecare, pe aeroportul Băneasa, a fost condus de tovarăşul Gheorghe Apostol, de tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Con­siliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ion Preoteasa, secretar al Consiliului Cen­tral, Ion Tănăsoiu, mem­bru supleant al Comitetu­lui Executiv, şeful Secţiei relaţii internaţionale, de activişti ai Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. * preşedintele Consiliului Central al Uniunii Genera­le a Sindicatelor din Româ­nia, Larisa Munteanu, se­cretar al Consiliului Cen­tral, Ion Tănăsoiu, membru supleant al Comitetului Executiv, şeful Secţiei re­laţii internaţionale, acti­vişti ai Consiliului Central al U.G.S.R.

Next