Munca, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6728-6754)

1969-07-22 / nr. 6746

Pagina a 2-a O expresie elocventă a politicii creatoare a partidului: citadela Industrială a Piteştilor Oraşul de pe malurile Ar­geşului trăieşte o zi de sărbă­toare. Mii şi mii de cetăţeni, femei, bărbaţi, copii s-au pregătit să-i întîmpine pe oaspeţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat sunt salutaţi la so­sire de Alexandru Po­pescu, prim-secretar al Comitetului municipal Pi­teşti al P.C.R., primarul municipiului, care, în nu­mele celor peste 100 000 de locuitori ai oraşului le urează un călduros „bine aţi venit“. Se aud uralele celor ce se află de faţă, se scandează numele secreta­rului general al Comitetu­lui Central al Partidului. La locul primirii, o expoziţie improvizată ce îşi propune să prezinte succint realizări­le industriei piteştene. In prim plan, darul pe care co­lectivul uzinei de autoturis­me îl face în aceste zile celor două mari sărbători, a XXV-a aniversare a elibe­rării patriei de sub jugul fascist şi cel de-al X-lea Congres al partidului, au­toturismul „Dacia 1100“ cu numărul 10 000. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer îi felicită călduros pe constructori. Mai departe se trece prin fața unor mici standuri MUNKA Mării 22 iulie 1969 VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN JUDEŢUL ARGEŞ­ ­Urmare din pag. l­a a­ ducţia de plăci fibrolem­­noase. Să mai amintim Ra­finăria din Piteşti, Fabrica de motoare electrice, fabri­ca de stofe „Argeşeana“, o fabrică de bere, una de preparate din carne, şi vom înţelege amploarea proce­sului de industrializare so­cialistă pe plaiurile arge­­şene. Graiul cifrelor se arată la fel de edificator şi atunci cînd ne referim la agricultura judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea 6 întreprinderi agricole de stat, 5 întreprinderi de me­canizare a agriculturii şi 123 de cooperative agricole de producţie. în clipa de faţă, pe ogoarele argeşene lucrează aproape 2 000 de tractoare, aproape 900 de combine şi peste 1 100 de semănători mecanice. Avu­ţia obştească a cooperative­lor a crescut, faţă de 1965, cu 30 la sută. Sutele de şcoli noi, un institut de învăţămînt su­perior, căminele culturale, bibliotecile constituie o bază materială deosebit de puternică a vieţii spiritu­ale în plină efervescenţă, pe meleagurile Argeşului, realităţi ale acestui pro­ces de neîncetată evoluţie pe toate planurile cu care cetăţenii judeţului se mîn-(jresc partidului şi pentru a Intr-o astfel de atmos- XXV-a aniversare a elibe­­retă de bilanţ al muncii rării patriei, i-au întîmpl­­creatoare, prilejuită de vi- nat argeşenii pe conducă­­tensele pregătiri pentru cel torii partidului şi statului de-al X-lea Congres al nostru. Soare pe plaiuri — soare In priviri încă de la hotarul jude­ţului s-au vădit din plin at­mosfera sărbătorească, în­sufleţirea cu care popu­laţia judeţului a întîmpinat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Mii de oameni s-au adunat în satul Glimboca­­ta, al comunei Leordeni, punctul de intrare în judeţ. Pe chipurile tuturor se ci­teşte bucuria de a primi pe conducătorii de partid şi de stat. Se aud urări de bun venit, se aclamă în cinstea Partidului Comunist Român, a politicii sale în­ţelepte. „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu, Ceauşescu“ — scandează cei de faţă, vîrst­­nici şi tineri, femei şi bărbaţi. în ochii tuturor luceşte emoţia, toate privi­rile se îndreaptă spre oas­peţi. Sînt momente de mare entuziasm. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popescu sunt în­tâmpinaţi de Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consi­liului popular judeţean, de conducători ai­­ organelor locale de partid şi de stat. Primul secretar al Comi­tetului judeţean de partid dă glas „sentimentelor de aleasă preţuire, dragoste şi stimă cu care locuitorii ju­deţului Argeş întîmpină as­tăzi pe oaspeţii lor“. El se referă apoi la realizările obţinute în însufleţită în­trecere socialistă în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, în industrie şi agri­cultură, în dezvoltarea so­­cial-culturală, subliniind că vizita de lucru a conducă­torilor de partid şi de stat va constitui pentru toţi oa­menii muncii din judeţ un prilej de a strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului, de a-şi exprima hotărîrea lor nestrămutată de a contribui cu şi mai mult succes la înfăptuirea politicii interne şi interna­ţionale a partidului. In aplauzele şi uralele celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresea­ză tuturor locuitorilor ju­deţului un cald salut în nu­mele C.C. al P.C.R., al gu­vernului şi al Consiliului de Stat şi le urează noi succe­se în munca de ridicare a acestui judeţ pe noi trepte ale progresului şi civiliza­ţiei. Cuvintele secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R. sunt subliniate cu puternice a­­plauze­­ şi ovaţii. Răsună urale pentru partid, pentru Comitetul Central, pentru conducătorul său iubit, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. în văzduhul limpede al di­mineţii se aud vocile celor care intonează un imn de Slavă partidului. Sunt coru­rile reunite ale unor cămi­ne culturale. Se scandează din nou în cinstea partidu­lui, a conducătorilor săi. Coloana de maşini, înso­ţită de douăsprezece auto­turisme „Dacia“, recent ie­şite de pe banda de mon­taj, se îndreaptă apoi spre Topoloveni , unul din ce­le mai tinere oraşe ale ju­deţului. Localitatea îşi în­tîmpină oaspetele în hai­ne sărbătoreşti. Peste tot sunt prezente semne ale hărniciei şi priceperii oa­menilor de pe aceste locuri. Locuitorii săi, adunaţi în centrul oraşului, fac oaspe­ţilor o sărbătorească primi­re. Apropierea coloanei o­­ficiale declanşează un to­rent de urale. Se face un scurt popas. Primarul oraşului, Ion Ra­du, adresează oaspeţilor un cald cuvînt de bun venit. Un grup de tinere oferă buchete de flori. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu mulţumeşte în cîteva cu­vinte pentru frumoasa pri­mire. Din nou, valuri de u­­rale salută prezenţa oaspe­ţilor iubiţi. Conducători de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Se vizitează o expoziţie înfăţişînd simbolic, preo­cupările locuitorilor aces­tui tînăr oraş. Se văd aici costume populare, cusături de gherghef, covoare din lînă, obiecte din ceramică, produse tradiţionale de ar­tizanat lucrate şi azi cu măiestrie moştenită din străbuni de harnicii lucră­tori ai cooperativei din lo­calitate, care valorifică şi perpetuează neasemuitele tradiţii ale artei populare, adăugîndu-i noi creaţii care întregesc şi se încadrează organic şi armonios în tu­multuosul proces al indus­trializării. O a doua parte a expoziţiei oglindeşte mun­ca neobosită a cooperatori­lor agricoli din Topoloveni, strădaniile lor de a smulge pămintului roade cit mai bogate. Este un prim contact cu activitatea oamenilor mun­cii de pe ogoarele judeţu­lui. Următorul are loc în mijlocul cooperatorilor de la Văleni-podgoria. Locuitorii acestei comune au ţinut şi ei să-i întîmpine sărbătoreşte pe oaspeţi. Ei îşi manifestă acum adeziu­nea deplină, unanimă faţă de politica internă şi ex­ternă a Partidului Comu­nist Român. Mulţimea a­­flată în faţa sediului coope­rativei aplaudă entuziast. Zeci de mîini, întind buchete de flori, mamele îşi înalţă copiii spre conducătorul partidului, ca simbol al veş­nicei continuităţi a acestui popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde cu căl­dură acestei manifestări, îi îmbrăţişează pe cei mai ti­neri reprezentanţi ai noilor generaţii, viitorul patriei. Răsună urale de bun venit. Sunt de faţă Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Su­perior al Agriculturii, şi Gh. Petrescu, prim-vicepreşedin­­te al U.N.C.A.P. Oaspeţii sunt invitaţi în sediul cooperati­vei. Preşedintele ei, Gheor­ghe Neacşu, informează pe secretarul general al Comi­tetului Central al partidu­lui despre succesele obţi­nute de cooperatori, despre planurile pe care şi le-au făcut pentru viitorii ani. Cooperativa, arată el, a fost înfiinţată în anul 1950, în clipa de faţă, averea ob­ştească se ridică la 5 300 000 lei. S-au obţinut serioase realizări mai cu seamă în domeniul viticul­turii şi pomicultură. în­treaga producţie, subliniază preşedintele cooperativei, este valorificată pe bază de contract. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cer relaţii amănun­ţite cu privire la modul cum sunt folosite braţele de muncă, la gradul de meca­nizare a lucrărilor şi la ex­tinderea suprafeţelor iriga­te. Se remarcă şi se apre­ciază pozitiv faptul că re­alizările cooperatorilor în unele sectoare sunt egale cu cele ale lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat învecinate. Tovarăşul Nicolae Ceaușescu se interesează de metodele de lucru ale Con­siliului de conducere al co­operativei, arătînd că o chezăşie a bunului mers al muncii este conlucrarea, dezbaterea în comun a tu­turor problemelor pe care activitatea concretă de fie­care zi le ridică . Cooperatorii din Văleni­­podgoria sunt felicitaţi pen­tru frumoasele rezultate ob­ţinute, pentru hărnicia lor şi le urează noi succese. La ieşirea din sediu a­­sistăm la o nouă şi emoţio­nantă manifestaţie, încă o dată, braţele oaspeţilor sunt încărcate de flori „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşi“. „Trăiască cel mai iubit fiu al poporului român, tova­răşul Nicolae Ceauşescu“ — se aude din mulţime. Nu departe de comuna Văleni se află staţiunea ex­perimentală hortiviticolă din Ştefăneşti. Şi aici, ca de altfel pe întreg traseul, lo­cuitorii comunei au ieşit cu mic, cu mare să salute trecerea conducătorilor de partid. Steaguri tricolore şi roşii flutură în vînt. O mare de urale întîmpină pe condu­cătorii iubiţi. Mai departe, întîlnim o vie nesfîrşită, plantată pe dealuri odini­oară sterpe. Mai mult de 5 000 de hectare au fost înnobilate prin strădaniile lucrătorilor din această staţiune. Podgoria şi-a cîş­­tigat în scurt timp un re­nume de care, cei ce mun­cesc aici, sînt, pe bună dreptate, mîndri. Coloana se opreşte. Oas­peţii au prilejul să admire, de aici, o dată cu dealurile care aşteaptă momentul so­lemn al culesului viitor, pa­norama Piteştiului industri­al, în depărtare străluceşte flacăra veşnică de la Com­binatul petrochimic. Se vizitează podgoria. Di­rectorul staţiunii, Constan­tin Budan, informează că anul trecut s-au obţinut aici 7 000 de kilograme de struguri la hectar. Cercetă­torii staţiunii au ajuns însă la concluzia că există posi­bilitatea ca producţia să crească cu 50 la sută. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu se interesează de lucrările de irigare şi recomandă ur­gentarea lor. Recomandă, de asemenea, studierea tu­turor posibilităţilor exis­tente pentru valorificarea superioară a producţiei de struguri. In continuare se face o vizită la Complexul de vi­­nificaţie, o adevărată biju­terie a acelei industrii care pune în valoare aurul viitor. Inginerul Teodor Giosanu prezintă, în faţa unui plan, secţiile comple­xului de la rampa de recep­ţie, trecînd prin depozitul cu o capacitate de 800 de vagoa­ne anual, pînă la sala de ambalare. Oaspeţii sunt con­duşi apoi prin toate aceste obiective. La ieşirea din complex, sute de cetăţeni manifestează îndelung, ex­­primîndu-şi ataşamentul faţă de politica partidului nostru comunist, adeziu­nea fierbinte faţă de ţelu­rile sale majore, unitatea de nezdruncinat în jurul Comitetului Central al Partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, unde Fabrica de motoare electrice, Combinatul pe­trochimic, Combinatul de industrializare a lemnului, Uzinele textile, Fabrica de stofe „Argeşana“, Fabrica de încălţăminte, Fabrica de pîine, Fabrica de bere, în­treprinderea de industrie locală „Progresul“ şi Coo­perativa meşteşugărească prezintă mostre ale produ­selor lor. Oaspeţii se inte­resează de calitatea şi pre­ţul acestor produse, de can­tităţile care se livrează co­merţului pentru satisface­rea cerinţelor populaţiei. Se vizitează apoi Fa­brica de motoare elec­trice, unitate economică cu rol de pion avan­sat în industria electro­tehnică românească. In sec­ţiile ei, înzestrate cu uti­laje de cea mai înaltă teh­nicitate, se produc sute de mii de motoare care vor pune în mişcare tot atîtea frigidere, aspiratoare, ma­şini de cusut, maşini de spălat rufe etc. Prin cea mai nouă secţie a întreprinderii — motoa­re asincrone în carca­să de aluminiu — tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi sunt însoţiţi de Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi de directorul uzi­nei, Octavian Abrudan, care dau ample explicaţii în legătură cu recentele crea­ţii ale constructorilor de maşini de aici şi cu caracte­risticile tehnice ale unor produse. Se apreciază fap­tul că deşi tînără uzina a reuşit în scurt timp să aco­pere în întregime necesa­rul de motoare pentru fa­bricaţia în ţara noastră a numeroase bunuri de uz casnic şi industrial. O serie de produse ale uzinei sunt exportate. Est­e impresionantă re­vărsarea de entuziasm cu care colectivul de aici îi primeşte pe oaspeţii săi. Peste tot se aclamă trece­rea conducătorilor de partid şi de stat. Bucuria a înflo­rit pe fiecare chip. Se re­marcă îndeosebi marele nu­măr al tinerilor, ei formea­ză majoritatea muncitori­lor, tehnicienilor şi ingineri­lor, reprezintă noua genera­ţie a clasei noastre munci­toare chemată să fie schim­bul de mîine. Conştienţi de această chemare, ea şi-a în­suşit tainele producţiei mo­derne, munceşte şi creează prin forţa braţelor şi a minţii România socialistă, stat industrial modern, multilateral dezvoltat. La fel ca peste tot pînă acum, oamenii scandează numele partidului, al secretarului său general. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mulţu­meşte pentru calda manifes­tare şi strînge mîinile celo® ce se află în preajma sa. Oaspeţii se interesează de diferite aspecte ale pro­cesului tehnologic, de para­metrii tehnico-economici ai fabricii. La sfirşitul vizitei, tova­răşul Nicolae Ceauşescu fe­licită călduros colectivul în­treprinderii pentru succe­­sele obţinute şi îi urează noi realizări în viitor, pe linia valorificării depline « capacităţii de producţie a uzinei de înaltă tehnici­­tate, care cere o mun­­că de precizie, o calificare superioară şi organizare perfectă. Aceste cerinţe sînt cu atît mai necesare cu cît produsele uzinei pre­supun înmagazinarea unei cantităţi tot mai mari de inteligenţă, dezvoltarea ei presupune creşterea densi­tăţii inteligenţei în fiecare produs realizat. Coloana oficială străbate apoi principalele artere ale oraşului aflat­ în plină re­structurare urbanistică, in­­dreptîndu-se spre o altă zonă industrială — platfor­ma petrochimică. Pe străzile oraşului, zeci de mii de oameni salută cu urale trecerea coloanei oficiale. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer răspund aclamaţii­lor cu care sunt întîmpinaţi. „De partid condus poporul construieşte viitorul", „Ceauşescu să trăiască, Ro­mânia s­ă-n­florească", — scandează mulţimea — Maşinile sunt acoperite de flori. Florile au împodobit balcoanele, ferestrele case­lor. întovărăşită de ovaţiile mulţimii, coloana oficială ajunge la platforma chimi­că, care îşi anunţa de de­parte prezenţa prin siluete­le argintii ale agregatelor şi instalaţiilor gigant înăl­ţate aici pe sute de hecta­re. Trei mari unităţi alcă­tuiesc această platformă chimică piteşteană : Combi­natul petrochimic, Uzina de negru de fum şi o rafi­nărie. Oprire la Combinatul pe­trochimic. Oaspeţii sunt sa­lutaţi de Alexandru Roabă, ministrul industriei chimi­ce, şi Matei Ghigiu, minis­trul construcţiilor pentru industria chimică şi rafi­nării. Obiectivul principal al combinatului — Comple­xul de piroliză, unde se ob­ţin produse ce constituie materia primă pentru cele­lalte instalaţii , a şi în­ceput să producă, în aplauzele celor pre­zenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală, moment care marchează intrarea în funcţiune a acestui mare obiectiv industrial. Celelalte obiective prin­cipale ale combinatului. Fabrica de polietilenă şi instalaţia de acrilonitril, aflate în probe tehnologice, vor intra în funcţiune în săptămînile următoare. Oaspeţii trec în revistă principalele secţii şi insta­laţii ale combinatului. Pe 80 de hectare au fost ridi­cate hale moderne; s-au montat peste 7 000 de tone de utilaje tehnologice ; pă­ienjenișul conductelor în­sumează 130 kilometri. Ultimele premiere In­dustriale ale combinatului — explică directorul gene­ral al combinatului, Cos­­tache Sava — vor face ca, începînd din 1970, unitatea piteșteană să producă din plin. Cele 22 de produ­se ce se vor realiza aici, polietilenă, benzen, etilenă, acrilonitril, toluen, xilen, etc vor face ca această uni­tate să se înscrie printre realizările de seamă ale construcţiei socialiste din ţara noastră. Un alt obiectiv vizitat pe platforma industriei chi­mice piteştene este rafină­ria de petrol, aflată în pra­gul intrării în funcţiune. Ansamblul impunătoare­lor instalaţii în aer liber, unde se vor prelucra anual 3 milioane tone de ţiţei, a căpătat profilul definitiv. Aici, oaspeţii sunt întîm­pinaţi de Nicolae Toader, ministrul industriei petro­lului. Străbătînd drumul printre principalele agre­gate ale rafinăriei — com­plexul de reformare catali­tică, instalaţia de distilare atmosferică şi desalinare electrică — conducătorii de partid şi de stat sunt salu­taţi cu bucurie de chimiştii, constructorii şi mentorii ce se află aici. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi oaspeţi răspund acla­maţiilor cu semne priete­neşti. în cursul după-amiezii, conducătorii de partid şi de stat vizitează zona in­dustriei constructoare de maşini situată la poalele dealurilor Muscelului, nu departe de Colibaşi. Cele două mari între­prinderi de aici, cu profil asemănător, Uzina de piese auto şi cea de autoturisme, poartă de curînd un nume comun : Uzina de autotu­­risme-Piteşti. Unificarea a­­cestor întreprinderi a fost realizată în scopul perfec­ţionării conducerii şi orga­nizării producţiei, înlătu­rării unor paralelisme din activitatea lor. Aici unde a luat naşte­re primul autoturism ro­mânesc, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de un mare număr de con­structori. Directorul general al uzinei, Dumitru Mihai, înfăţişează oaspeţilor în fa­ţa unei machete obiectivele aflate în construcţie : sec­ţia de roţi dinţate, noua forjă, secţia de matriţerie, hala de fabricaţie a seg­­menţilor, cu o producţie a­­nuală de 25 000 000 bucăţi, şi sculăria, precum şi obi­ectivele care urmează să întregească această zonă industrială : fabrica de bol­ţuri, pistoane şi supape, turnătoria de piese nefe­roase şi hala monobloc pentru montajul noilor ti­puri de autoturisme. Oaspeţii vizitează apoi secţia de tratament ter­mic dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate şi secţia producătoare de cutii de vi­teze estarette. Urmărind procesul teh­nologic de fabricaţie în aceste secţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat recomandă colec­tivului uzinei să acorde o deosebită atenţie calităţii şi preciziei pieselor executate. Se subliniază importanţa ridicării calificării profesi­onale a cadrelor, recrutării lor din rîndul locuitorilor oraşului, asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă şi viaţă muncitori­lor, tehnicienilor şi ingine­rilor. Se trece apoi prin hala de montaj a autoturismelor „Dacia 1100“. De pe banda de montaj tocmai ieşea au­toturismul cu nr. 10 031. A­­ceastă cifră consemnează faptul că harnicii construc­tori piteşteni şi-au depăşit angajamentul luat in cin­stea celui de-al X-lea Con­gres al partidului. Stăruie şi azi în amintirea lor mo­mentul de debut al produc­ţiei de autoturisme româ­neşti. Atunci la inaugurarea primei serii de autoturisme româneşti tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost în mijlo­cul constructorilor. Acum, ei asamblează zilnic câte 50 de autoturisme, întregul montaj se­ desfăşoară auto­mat, se folosesc pe scară mereu mai largă repere fa­bricate în ţară, iar cei pes­te 1 300 constructori de au­toturisme şi-au însuşit în Pretutindeni, secretarul general al C.C. al P.C.R. şi celorlalţi conducători de partid şi de stat li se face o primire călduroasă, înso­ţiţi de aplauzele şi uralele sutelor de muncitori, oaspe­ţii se îndreaptă spre cea mai tînără platformă in­dustrială a Piteştiului afla­tă în nordul oraşului, în spre Găvana. Pe întinderi vaste ce însumează sute de hectare, aici s-au înălţat numeroase obiective indus­triale de mare însemnătate pentru întreaga ţară . Fa­bună măsură procesul de fabricaţie. In timpul vizitei secreta­rul general, al C.C. al P.C.R. este informat că anul a­­cesta vor fi realizate aici peste 12 000 de autoturisme, că datorită numeroaselor solicitări producţia acestui tip de maşină va continua într-o proporţie mai mare şi în anul viitor. Concomitent cu procesul de fabricaţie al autoturis­mului „Dacia 1100“ la uzi­na argeșeană, se execută lucrările pentru etapa­ a doua de dezvoltare a în­treprinderii în vederea tre­cerii la producerea altor ti­puri cu caracteristici supe­rioare. Conducătorii de partid şi de stat apreciază că uzi­na are posibilităţi pentru diversificarea producţiei şi recomandă constructorilor să acorde o deosebită aten­ţie realizării unor produse la un preţ de cost cît mai scăzut, cu un consum redus de lubrifianţi, să se preo­cupe îndeaproape de asigu­rarea pieselor de schimb necesare autoturismelor a­­flate în exploatare. La încheierea vizitei oas­peţilor li se prezintă sche­ma de sistematizare a celor cinci sate din preajma zonei industriale de la Colibaşi, subliniindu-se că aici urmează să fie construite o serie de locuinţe noi pen­tru constructorii de maşini. Toate acestea vor avea da­rul să schimbe înfăţişarea vechilor aşezări rurale, dîn­­du-le un aspect urban co­respunzător epocii socialis­te şi înnoirilor pe care in­dustrializarea le-a impri­mat şi pe plaiurile arge­şene, brica de stofe „Argeşeana“, Combinatul pentru articole tehnice din cauciuc, o fa­brică de bere, alta de pîi­ne, noi capacităţi de pro­ducţie pentru industria tex­tilă şi o fabrică de drojdie furajeră. Unele din aceste întreprinderi au început să producă, altele sunt în pra­gul intrării lor în funcţiu­ne. Ele fac de nerecunoscut un vechi cartier al Piteşti­lor, întregind aspectul mo­dern al oraşului devenit o citadelă a industriei româ­neşti. Aici, pe platforma indus­triei bunurilor de larg con­sum se vizitează Fabrica de bere, aflată în probe tehnologice, ce va avea o producţie anuală de 400 000 hl bere şi 11 000 tone malţ, însoţiţi de ministrul in­dustriei construcţiilor, Du­mitru Mosora, ministrul in­dustriei alimentare, Gheor­ghe Moldovan, şi directorul fabricii, Ion Stanciu, con­ducătorii de partid şi de stat parcurg halele princi­pale ale procesului de pro­ducţie cerînd explicaţii în legătură cu nivelul tehnic al utilajelor, cu stadiul in­trării lor în funcţiune. Adresîndu-se constructo­rilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le recomandă să acorde mai multă atenţie finisării lucrărilor de con­strucţii, la costuri cît mai reduse, înlăturînd cheltuie-' Iile inutile, punînd accent pe intrarea obiectivelor in funcţiune, pe calitatea şi e­­ficienţa producţiei. în încheierea vizitei la a­­ceastă fabrică se face o de­gustare din primele canti­tăţi de bere realizate în ca­drul probelor tehnologice. Se vizitează apoi Fabrică de stofe „Argeşeana“, unde a intrat de curînd în func­ţiune prima acţie — fila­tura. Secretarul general al C.C. al P.C.R. şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi aici de ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun, şi de un mare număr de muncitori şi teh­nicieni. Directorul între­prinderii, Ştefan Danciu, informează pe oaspeţi că punerea în funcţiune îna­inte de termen a acestei secţii la întreaga capacitate de 3 000 tone pe an fire pieptănate de lună este un succes de seamă pe care constructorii, alături de co­lectivul întreprinderii l-au consacrat celui de-al X-lea Congres al partidului şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea pa­triei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat Că aici se află în construcţie şi o altă secţie — cea de (Continuare în pag. 3-a) Pe cea mai Hoard platforma industriala a Piteştilor Conducătorii de partid şi de stat vizitînd Expoziţia realizărilor municipiului Piteşti Salutul vlăstarelor piteştene

Next