Munca, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6728-6754)

1969-07-01 / nr. 6728

Marți 7 iulie 1969 LARGA PARTICIPARE A COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR, LA DEZBATEREA DOCUMENTELOR PENTRU CEL DE AL X-lea CONGRES AL P. C. R. la Stulpicani, Frasin, Cacica şi în alte localităţi apropiate de Gura Humoru­lui,­ îndeletnicirea de fores­tier, este veche de cînd pă­­mîntul şi ea se transmite ca o­ tradiţie din generaţie în ge­neraţie. Ultimul sfert de veac a transformat în­­tr-atît­ cadrul de exploatare, transport şi industrializare a bogăţiei pădurilor de pe Obcinele Bucovinei, încît se poate vorbi acum, în secto­rul forestier, de un adevă­rat nomenclator al măsuri­lor. Peste tot a pătruns me­canizarea şi doar la puţine faze de lucru, în parchetele de exploatare sau în fabri­cile de cherestea, oamenii mai folosesc ţapina şi forţa braţelor. Au crescut mult şi indicii de utilizare a masei lemnoase. S-au schimbat şi condiţiile de viaţă la pădu­re. Cabanele de la Păltiniş »o« Branişte pot rivaliza cu vilele dintr-o staţiune bal­neară. Dar cel mai impor­tant mi se pare faptul că oamenii aceştia, forestierii, au căpătat sentimentul de adevăraţi gospodari şi stă­­pîni ai pădurilor. Acest as­pect al conştiinţei noi, so­cialiste, ce a fost sădit în inimile lor prin anevoioasa muncă de educaţie, ni s-a relevat şi la recenta adu­nare cu activul sindical şi U.T.C., de la I. F. GURA HUMORULUI, unde au fost dezbătute importantele do­cumente elaborate pentru cel de al X-lea Congres al P.C.R. Exprimîndu-şi ade­ziunea deplină şi entuzias­mul, vorbind despre pers­pectivele măreţe de dezvol­tare a ţării noastre în ur­mătorul cincinal, vorbitorii nu au uitat nici o clipă să pună în balanţă greutatea faptelor lor. — Depăşirea producţiei globale pe cinci luni, cu 1 milion lei, la producţia marfă cu 700 000 lei, în con­diţiile realizării tuturor ce­lor 26 de sortimente din no­menclatorul întreprinderii noastre — spunea ANTON ANDRONIC, preşedintele comitetului sindicatului — constituie dovada cea mai bună că forestierii humo­­reni înţeleg să întimpine cu rezultate deosebite în mun­că cel de-al X-lea Congres al partidului şi cea de a XXV-a aniversare a elibe­rării patriei. Peste 600 mun­citori, ingineri şi tehnicieni se menţin evidenţiaţi o lună de lună în întrecerea socia­listă. Putem însă munci şi mai bine, gospodărind ju­dicios fiecare metru cub de lemn, instalaţiile şi meca­nismele cu care suntem­ do­taţi. DUMITRU DRELCIUC, preşedintele comitetului sindical de secţie de la Fra­sin, şi VASILE STRUNGA­­RU, de la Fabrica de che­restea Cacica, au susţinut necesitatea îmbunătăţirii sistemului de aprovizionare cu materii prime şi mate­riale. Aceasta, au spus vor­bitorii, va contribui sub­stanţial la reducerea chel­tuielilor de producţie, în ultimă instanţă la creşterea valorii pe metru cub de masă lemnoasă exploatată­ . — Partidul ne cere să gospodărim tot mai bine lemnul — a reluat ideea şi ION GORBAN, preşedinte­le comitetului sindical de secţie de la Fabrica de che­restea Cacica,­­ şi această cerinţă este pe deplin rea­lizabilă. De pildă, in fabri­ca noastră, prin reducerea consumurilor specifice, s-au economisit de la începutul anului şi pină in prezent, 80 me buşteni de fag. Re­zervele nu sînt nici pe de­parte epuizate, în curînd, la noi va fi dată în folosin­ţă noua secţie de lăzi. Ca şi in alte întreprinderi simila­re, lamelele pentru lăzi se vor produce la circulare cu pînze de 4,5 mm. Socotind că lamelele pentru lăzi a­u o grosime de 4 mm, vedem că mai mult de jumătate din cantitatea de lemn se pier­de în rumeguş. Am făcut un calcul din care reiese că dacă am folosi pinze la tăiere de numai 2,5 mm, eco­nomiile anuale s-ar ridica la peste 1 300 mc de lemn, sau circa 760 000 lei. Iată de ce propun să se procure în toate fabricile pînze sub­ţiri pentru tăierea lamelelor de lăzi. — Mă gîndesc că s-ar putea merge şi mai departe pe această cale, şi-a spus părerea şi DUMITRU BO­­LOHAN, de la Fabrica Gura Humorului. I. F. Făl­ticeni care produce o can­titate mare de lăzi foloseşte un decupator de lamele, cu ajutorul căruia lemnul este valorificat integral. Dacă asemenea maşini nu pot fi montate în toate fabricile, TETIL Bacău, forul tute­lar,­ ar trebui să analizeze dacă nu este rentabil să se procure un decupator de lamele pentru mai multe fabrici producătoare de lăzi. Şi, astfel, analizînd posi­bilităţile pe care le au pen­tru a munci mai bine şi mai spornic, entuziasmaţi de perspectivele care stau în faţa ţării noastre, cei pre­zenţi la adunarea activului sindical şi U.T.C. de la I. F. Gura Humorului şi-au ex­primat convingerea că pre­vederile cuprinse în proiec­tul de Directive pot fi rea­lizate, iar ei, prin munca şi gîndirea creatoare, sunt gata să-şi aducă contribuţia. MIHAI ŢINŢAR La I. F. Gura Humorului Spor de produse pe metru cub de masă lemnoasă exploatată Mecanizatorii de la I.M.A. Făurei, judeţul Brăila, au început recoltarea griului la C.A.P. Filipeşti. Climat propice stimulării iniţiativei (Urmare din pag. l-a) deauna s-au aflat în prime- I le rînduri prin rezultatele Vs muncii lor. In acest an, co- P lectivul uzinei realizează o I producţie globală şi marfă V cu 70 000 000 lei mai mult I decît în 1968 producînd un I însemnat număr de sorti­mente care impun un ridi­cat grad de execuţie. Pe prima jumătate de an au fost obţinute o seamă de rezultate remarcabile. Pro­ducţia globală a înregistrat o depăşire de peste 1 mi­lion lei. Multe din angaja­mentele luate în cinstea Congresului partidului au fost deja înfăptuite. In cu­­vîntul său, frezorul GHEORGHE CIZMARIU, preşedintele comitetului­­ sindical din secţia mecanic I că, după ce a arătat că co-­­­lectivul secţiei şi-a realizat angajamentele luate în cinstea Congresului prin executarea peste prevederi­­ a pieselor pentru cinci sta­rt ţii Reizer şi cinci buldoze­re, a menţionat că în secţie sunt încă însemnate rezerve interne ce vor trebui valo­rificate din plin. „Din do­cumentele pentru Congres, a spus tehnicianul VASILE CRISTOFER, reies o serie de indicaţii extrem de pre­ţioase şi pentru bunul mers al activităţii de producţie în întreprinderea noastră. In lumina acestora trebuie să orientăm întreaga noas­tră muncă. Nu trebuie să pierdem nici o clipă din ve­dere răspunderea faţă de calitatea produselor noas­tre, să punem accent pe folosirea raţională a mate­rialelor şi sculelor, a tim­pului de lucru“. Subliniind caracterul şti-­­inţific al acestor documen­te de partid, mulţi vorbitori s-au referit la prevederile şi indicaţiile ce privesc di­rect colectivul uzinei. In cuvîntul său, lăcătuşul AN­DREI HOLIC, preşedintele comitetului sindical din secţia boghiuri, a arătat că întregul colectiv al secţiei este preocupat de ridicarea calitativă a construcţiilor metalurgice, de folosirea metodelor înaintate, în croi­rea şi sudarea metalelor. In secţie a fost pus un accent deosebit pe întărirea disci­plinei în muncă, folosirea din plin a suprafeţelor de producţie, a utilajelor şi timpului de lucru. Expri­mîndu-şi, la rîndul său, adeziunea deplină faţă de documentele puse în dezba­tere, inginerul VASILE LUPUŞORU, directorul uzinei, a spus printre alte­le : „La noi se execută în prezent lucrări importante de investiţii care au drept scop dezvoltarea uzinei, creşterea capacităţilor de producţie, mărirea gradu­lui de independenţă econo­mică şi tehnică. In acest an valoarea lucrărilor de in­vestiţii este de aproape 3 000 000 lei. Deşi realizările producţiei cît şi a investi­ţiilor se execută concomi­tent — pînă în prezent s-a reuşit în cea mai mare par­te ca atît planul de produc­ţie cît şi cel de investiţii să fie realizat cu succes. Nu dorim să lăsăm impresia automulţumirii. Mai avem încă multe de făcut“, încrezători în forţele lor de muncă, muncitorii, ingi­nerii, tehnicienii Uzinei me­canice „Nicolina“ şi-au ex­primat hotărîrea neabătută de a munci cu forţe sporite la înlăturarea unor defici­enţe existente în munca lor, de a înfăptui angaja­mentele luate în întrecere şi a traduce în viaţă pre­vederile cuprinse în docu­mentele de partid dezbă­tute, a întregii politici a partidului nostru. Cu cîtva timp în urmă, ziarul nostru anunţa intrarea in funcţiune a staţiei de dezbenzînare de la schela Bă­­beni. Astăzi avem posibilitatea de a vă prezenta o ima­gine a noii instalaţii. MUNKA ÎNAITĂ RESPONSABILITATE mmn .1 CETĂŢENEASCĂ Fabrica de pielărie şi în­călţăminte „Partizanul“ Bacău. Sute de salariaţi ai întreprinderii — munci­tori, ingineri, tehnicieni, funcţionari — au luat parte la adunarea organizată aici de către Consiliul munici­pal al F.U.S. pentru dez­baterea documentelor pro­gramatice ale celui de al X-lea Congres al P.C.R. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul unei înalte res­ponsabilităţi politice şi ce­tăţeneşti, al interesului una­nim al participanţilor faţă de măreţul program de dezvoltare a României so­cialiste în viitorii ani, al aderării lor totale, conş­tiente, la politica profund ştiinţifică a partidului şi statului nostru. — Documentele pe care le dezbatem astăzi — a subliniat în expunerea sa tovarăşul EMIL DONICI, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, preşedintele Consiliului municipal al F.U.S. — au o însemnătate excepţională pentru viitorul patriei noastre. Ele jalonează cu o cuprinzătoare perspectivă întreaga dezvoltare econo­mică şi socială a ţării în următorii ani. Punerea în dezbatere publică a docu­mentelor, faptul că în pro­bleme importante de par­tid şi de stat sunt chemate să-şi spună cuvintul ma­sele largi de oameni ai muncii constituie o do­vadă în plus a profundului democratism al orînduirii noastre, reflectă legătura indisolubilă statornicită în­tre partid şi popor. Comu­niştii, toţi oamenii muncii din municipiul nostru își dau adeziunea deplină la documentele pentru Con­gresul al X-lea, aprobă din inimă întreaga politică in­ternă și externă a parti­dului, pe care o consideră propria lor politică. — Ca un fir roșu stră­bate aceste documente grija partidului nostru pentru ridicarea pe noi trepte a economiei naţio­nale, prin continuarea fermă a politicii de indus­trializare socialistă a ţării — pivotul progresului ge­neral al societăţii noastre — a arătat în cuvîntul său inginerul DAN PRICOP, directorul întreprinderii. In contextul acestor preo­cupări se află şi dezvolta­rea şi modernizarea indus­triei uşoare care are un rol însemnat în ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al populaţiei. Exemplul între­prinderii noastre este con­vingător în această pri­vinţă. Dintr-o modestă fa­brică, cum am cunoscut-o cu toţii, în urmă cu 20 de ani, am devenit în prezent o întreprindere mare, mo­dernă, a cărei producţie de încălţăminte a crescut de peste 20 de ori în compa­raţie cu 1948. Perspective frumoase de dezvoltare ni se deschid — în lumina proiectului de Directive — şi pentru viitorul cincinal. Astfel, în 1971 actualul sec­tor de încălţăminte va fi extins cu încă 2 linii de fa­bricaţie, cu o capacitate anuală de 1 milion perechi încălţăminte. De asemenea, se va ridica o nouă fa­brică pentru producerea de talpă sintetică. Toate aces­tea ne însufleţesc în lupta pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan curente, ceea ce se reflectă, printre altele, în hotărîrea luată recent de colectivul nostru — în cinstea apro­piatului Congres al parti­dului — de a realiza pînă la 1 august angajamentele în producţie prevăzute pentru întregul an. Dezbaterile au abordat şi aspectele practice ale acti­vităţii întreprinderii, din care s-au desprins conclu­zii importante pentru îm­bunătăţirea activităţii eco­nomice, pentru pregătirea în acest fel a condiţiilor de traducere în viaţă a măre­ţelor prevederi ale docu­mentelor. — Din documente se des­prinde clar sarcina sporirii eficienţei economice în toate sectoarele de activi­tate — a spus muncitorul GHEORGHE BOND­ARICI. In legătură cu aceasta, co­lectivul nostru va trebui să acorde o mai mare atenţie îmbunătăţirii calităţii pro­duselor, precum şi acţiunii pentru economisirea mate­riei prime şi materialelor. Maistrul Ion Şoica, mun­citorii Olimpia Paraschiv, Ion Dobraniş şi alţii au amintit rezervele existente încă în domeniul creşterii productivităţii muncii, sub­liniind, printre altele, ne­cesitatea unei preocupări mai intense pentru ridica­rea nivelului de calificare profesională a muncitori­lor şi îndeosebi grija ce trebuie să existe pentru pregătirea din timp a ca­drelor necesare pentru noile linii tehnologice ce vor fi puse în funcţiune. 4 . Sunt pe deplin conş­tientă de importanţa atri­buţiilor ce revin sindicate­lor în înfăptuirea sarcini­lor sporite ce se desprind din documentele pe care le dezbatem — a spus tova­răşa MARIA SPOIALA, preşedinta comitetului sin­dicatului din fabrică. Noi nu ne vom precupeţi efortu­rile pe linia perfecţionării continue a întregii munci sindicale din întreprin­dere, în vederea mobiliză­rii eficiente a salariaţilor la îndeplinirea sarcinilor de plan. In încheiere, adunarea a aprobat textul unei tele­grame adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se ex­primă hotărîrea colectivu­lui întreprinderii de a munci cu insufleţire pentru traducerea în viaţă a po­liticii interne şi externe a partidului, a hotărîrilor ce vor fi adoptate de Con­gresul al X-lea al P.C.R. IACOB LUPU Aici nu se petrec miracole... (Urmare din pag. l­a­­rea unui nivel tehnic cit mai înalt. Această idee străbate majoritatea propu­nerilor. ...Inginerul VALERIU PRO­­NOVICI a propus — după ce a efectuat un amplu studiu (ne permitem să nu­mim ceea ce a făcut el o contribuție ştiinţifică la teh­nica extracției petroliere) — resăparea sondelor blo­cate, dintr-un unghi care să evite punctul blocat. La condiţiile geologice din O­­teşti, de pildă, propunerea sa are o importanţă deose­bită. Scurtează timpul de intervenție cu 4—5 zile pe caz. — Credeți că propunerea dumneavoastră este avan­tajoasă pentru toate cazu­rile ? — Absolut pentru toate ! Siguranța confirmă te­meinicia studiului şi, mai cu seamă, pasiunea cu care inginerul Pronovici îşi face şi-şi iubeşte meseria­...Directorul, inginerul ION POPESCU, evita să ne spu­nă numele celui care a fă­cut propunerea ca în stratu­rile foarte vîscoase, fifeiul să fie injectat cu petrol lampant. „S-a pornit de la o obser­vaţie banală : mîinile păta­te cu fifei vîscos nu se curăţau cu benzină sau alt solvent obişnuit. Oamenii au încercat şi cu „gaz". Şi iată că, în contact cu petro­lul lampant, fifeiul se di­zolva. Ne-am zis : ce-ar fi dacă am injecta în strat, în loc de apă sau gazolină, petrol lampant pentru a fluidiza fifeiul ? Am încer­cat. A mers. Discernămintul observa­ţiei asupra unui fenomen banal a dat naştere unei noi tehnologii. Nu este ceva întimplător. Fireşte, a­­tunci cînd munca nu­ este privită ca o rutină... Această propunere se re­găseşte, cristalizată, în pro­porţie de peste 80 la sută, în cifra care indică obţi­nerea unei producţii supli­mentare, în acest an, pe cinci luni, în valoare de 724 000 lei. Insistăm : „Totuşi, cine a făcut pro­punerea ?“■ Inginerul Popescu oco­leşte să ne spună că îi a­­parţine. Consideră ca o obligaţie a sa să-şi dăru­iască întreaga pricepere procesului de producţie. O obligaţie profesională pe care o socoteşte cu atit mai completă cu cit topeşte in ea mai multă inteligenţă. ...Poate că nu este cazul să mai continuăm lista pro­punerilor care au influențat în mod hotărîtor rezultatele economice a­le schelei. Cu toate că fiecare are o isto­rie a sa interesantă, dezvă­luind în ultimă instanță, ni­velul de pregătire al oame­nilor. Sînt unele care indi­că doar introducerea unor metode de extracţie cu­noscute. Adaptate însă la condiţiile locului. De pildă, acidizarea sondelor noi. Metoda urgentează intra­rea acestora în producţie cu 3 pînă la 6 zile mai de­vreme. (acestea sunt rezul­tatele obţinute în zona O­­porelu). Toate la un loc dau însă măsura participării întregu­lui colectiv la conducerea şi organizarea producţiei. Ele se află, condens de inteligentă şi dăruire, la baza angajamentelor so­cialiste pe care sondorii şi le-au luat in Intimpinarea celui de al X-lea Congres al partidului şi a celei de a 25-a aniversări a eliberă­rii patriei. Aveam să le în­­tîlnim mai cu seamă în ro­tunjimea angajamentului suplimentar. Sondorii din schela Băbeni au hotărît să dea în plus, peste angaja­mentul iniţial, o producţie globală în valoare de 676 000 de lei şi o produc­ţie marfă, vîndută şi înca­sată, în valoare d­e circa 600 000 de lei. — Şi totuşi, cum aţi des­coperit noi rezerve ? Maistrul GHEORGHE TU­DOSE, preşedintele comite­tului sindicatului, răspunde zîmbind cu oarecare mali­ţiozitate : — Poate cea mai mare : dorința oamenilor de a se depăşi, capacitatea lor de a gospodări mai bine insta­laţiile ce le-au fost încre­dinţate. Ăsta-i esenfialul. Un esenfial ce ne-a devenit obişnuit ca o parte a pro­priei noastre condiţii de muncitori... Credem că ne-a spus to­tul. Se află în această expli­caţie şi priceperea tot mai complexă a oamenilor, şi spiritul lor de buni „admi­nistratori" ai avuţiei na­ţionale, şi dragostea mare, deplină, pentru meserie, încheiem cu ultima „ope­rativă"­ (26 iunie, seara) „..planul semestrial a fost îndeplinit ; a fost obţinută o producţie marfă supli­mentară în valoare de un milion de lei...“ ...Pe cînd ne reintor­­ceam la Rîmnicu Vîlcea, am trecut pe lingă Dealul Viișoarei. Ne-am amintit că, în urmă cu zece ani, noaptea, flăcările gazelor de sondă ofereau un spec­tacol feeric. Cerul iluminat se zărea de la 25—30 de kilometri■ Acum dealul abia se zărește. Ca un fulger, prin minte ne trece o cifră, prinsă din zbor din lectura unui raport de producţie al schelei : „...indice de folo­sire a gazului de sondă : sută la sută...“. Şi privirea se mută ceva mai în faţă. Dincolo de estacada uriaşă a Uzinei de sodă strălucesc luminile roşii de avertis­ment de pe coşul termocen­tralei. Aici s-a mutat lumi­na ce învăluia, ca un nimb, cu zece ani în urmă, cul­mea Viișoarei... Pagina a 3-a LA COMBINATUL SIDERURGIC REŞIŢA Consumul specific de cocs­­ pe o curbă descendentă Aşa cum se prevede în proiectul Directivelor Con­gresului al X-lea al P.C.R., în industria siderurgică, odată cu creşterea rapidă a producţiei de metal ur­mează să se obţină îm­bunătăţiri substanţiale ale structurii acesteia. Avîndu­­se în vedere că în preţul de cost al fontei elaborate cocsul deţine o pondere în­semnată, proiectul Directi­velor Congresului al X-lea prevede, pe lîngă măsurile menite să sporească capaci­tăţile de fabricare a cocsu­lui din cărbuni inferiori şi cărbuni indigeni, sarcini de­osebite pentru cercetarea ştiinţifică în vederea redu­cerii consumului de cocs. A­­ceste prevederi sunt o con­tinuare firească a pro­gramului elaborat de Con­gresul al IX-lea şi de Con­ferinţa Naţională a parti­dului privind dezvoltarea siderurgiei. In realizarea, prevederilor din actualul cincinal, îndeplinirea sar­cinilor din acest an con­stituie o condiţie hotărî­­toare. Colectivele de mun­că din întreprinderile in­dustriei siderurgice nu pre­cupeţesc nici un efort pen­tru sporirea producţiei de metal a ţării, concomitent cu reducerea consumului specific de cocs pe tona de fontă, în cadrul acestor pre­ocupări, la Reşiţa a avut loc de curînd un schimb de experienţă pe tema „Re­ducerea consumului de cocs pe tona de fontă elaborată“, organizat de Comitetul Uniunii sindi­catelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini, în colaborare cu Ministerul Industriei Metalurgice, co­mitetul de direcţie şi co­mitetul sindicatului de la Combinatul siderurgic Re­şiţa. Au participat ingineri­­şefi, directori tehnici, şefii secţiilor furnale, specialişti din serviciile tehnice şi pre­şedinţii comitetelor sindi­catelor de la Combinatul siderurgic Galaţi, Combina­tul siderurgic Hunedoara, Uzina „Victoria“ Călan şi U­­zina de fier , Vlăhiţa. De asemenea, au luat parte spe­cialişti din cadrul Direcţiei tehnice şi Direcţiei ge­nerale siderurgice din Mini­sterul Industriei Meta­lurgice, precum şi de la Institutul de cercetări metalurgice. Impărtăşindu-şi expe­rienţa acumulată în do­meniul reducerii consumu­lui specific de cocs, re­prezentanţii siderurgiştilor reşiţeni au arătat că dacă în anul 1958, la o tonă de fontă elaborată s-au con­sumat 1318,4 kg de cocs tehnic, în 1968 consumul de cocs a scăzut la 642,1 kg. Printre factorii prin­cipali asupra cărora s-a acţionat şi care au con­tribuit la obţinerea unor succese remarcabile în acest domeniu, se numără: îmbunătăţirea încărcăturii furnalelor şi a caracteristi­cilor fizico-chimice ale coc­sului, modificarea condiţii­lor de exploatare a fur­nalelor, introducerea unei tehnologii de producţie a fontei cu un conţinut de siliciu şi mangan mai scă­zut, ridicarea calificării tehnico - profesionale a personalului de deservire. Dar acţiunea siderurgiş­tilor reşiţeni nu s-a oprit aici. Antrenaţi în întrecerea socialistă de organele sin­dicale, ei au continuat să reducă consumul de cocs tehnic şi în acest an. Aşa, de exemplu, în trimestrul I a.c. s-a elaborat fiecare tonă de fontă cu numai 609,7 kg de cocs tehnic, iar în luna aprilie s-a atins cel mai scăzut consum de cocs tehnic în siderurgia ro­mânească : 578,5 kg pe tona de fontă elaborată. Unul din factorii esen­ţiali care au contribuit la obţinerea acestor succese - spunea tovarăşul Iordache Pomătaru, preşedintele co­mitetului sindicatului - pe lingă o popularizare sus­ţinută a măsurilor tehnico­­organizatorice — îl consti­tuie stabilirea de obiective specifice fiecărui loc de muncă. Aşa, de exemplu, la secţia furnale, cocserie şi aglomerator, prioritate s-a acordat reducerii consumu­lui de cocs“. Prezentînd cîteva aspecte din activitatea desfăşurată de organele sindicale, mai­strul Petru Sfercoci , pre­şedintele comitetului sin­dical de secţie la sectorul furnale, a spus : „Un mun­citor cu pregătire profesio­nală mai bună reuşeşte să respecte întocmai tehnolo­gia prescrisă, intervine prompt la înlăturarea ac­cidentelor tehnice, reuşeşte să producă mai mult, ob­­ţinînd o mai mare eficienţă a muncii sale. Iată de ce noi ne-am propus, ca o pre­ocupare de seamă a acti­vităţii noastre, sprijinirea organelor administrative in organizarea şi desfăşurarea cursurilor de calificare, de ridicarea calificării şi de specializarea cadrelor. în acest scop, am mobilizat salariaţii să participe cu regularitate la cursurile de pregătire profesională or­ganizate de conducerea sectorului furnale şi am întreprins acţiuni concrete de ajutorare a cursanţilor în vederea însuşirii temei­nice a materialelor predate". Experienţa dobîndită de siderurgiştii reşiţeni se caracterizează printr-o lar­gă arie de răspîndire, gă­­sindu-şi aplicabilitate, fără excepţii, la toţi consumatorii de cocs din ţară. De ase­menea, demn de remarcat este şi faptul că schimbul de experienţă s-a încheiat cu stabilirea unor măsuri a căror aplicare va reduce în continuare consumul de cocs tehnic pe tona de fon­tă elaborată. Dintre aces­tea amintim :creşterea trep­tată a temperaturii aerului insuflat in furnale, folosirea gazului metan, funcţio­narea furnalelor cu pre­siune ridicată la gît, re­ducerea cantităţilor de cal­car în încărcătura furna­lelor, îmbunătăţirea cali­tăţii aglomeratului, per­fecţionarea şi specializarea cadrelor tehnice. De ase­menea, merită reliefate interesantele propuneri fă­cute de participanţi ca­drelor din cercetare, în special de la Institutul de cercetări metalurgice şi din laboratoarele uzinale. Ast­fel,s-a propus să se facă studii şi experimentări în staţii pilot şi la scară in­dustrială cu privire la îm­bogăţirea cu oxigen a aerului insuflat în furnal, paletizarea minereurilor (în special a celor de Teliuc), utilizarea prafului de căr­bune insuflat şi a păcurii în locul gazului metan. Apreciind importanţa unor asemenea schimburi de experienţă, participanţii la discuţii au solicitat ca acestea să fie organizate şi în viitor, ele constituind pârghii importante pentru aplicarea şi extinderea me­todelor avansate în pro­ducţie. Biroul executiv al Comitetului Uniunii şi-a propus în planul său de muncă să organizeze în colaborare cu conducerile ministerelor de resort, mai multe schimburi de ex­perienţă pe teme concrete izvorite din necesităţile stringente ale producţiei, în vederea reducerii chel­­tuelilor de producţie şi res­pectiv, creşterea eficienţei întregii activităţi economice. GHEORGHE VASILACHE instructor al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţii de maşini h­ Succesele construc­torilor piteşteni In partea de nord a oraşului Piteşti, acolo unde se înalţă o mare platformă a industriei bunurilor de consum­, constructorii înalţă noi obiective, stră­­duindu-se ca, în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei, să scurteze termenele lor de intrare în funcţiune. Primei unităţi industriale date în exploatare aici la începutul anului.Fa­brica de pîine, cu o capacitate de 60 tone în 24 de ore , s-a adăugat de curind o nouă întreprindere — Fabrica de stofe „Argeşana“, cu o secţie de fi­latură, care produce anual 3 000 tone fire pieptă­nate de lină. în pragul intrării în funcţiune se află o fabrică de bere, care va produce anual 400 000 hl. Constructorii s-au angajat să dea in ex­ploatare această unitate înainte de termen, înde­plinind astfel încă un angajament luat în cinstea măreţelor evenimente din luna august. Tot pe acest mare şantier se află în construcţie un combinat de articole tehnice din cauciuc şi o o nouă secţie de ţesătorie a Fabricii „Argeşana“, cu o capacitate anuală de 10 milioane mp stofă.

Next