Munca, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6728-6754)
1969-07-01 / nr. 6728
Marți 7 iulie 1969 LARGA PARTICIPARE A COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR, LA DEZBATEREA DOCUMENTELOR PENTRU CEL DE AL X-lea CONGRES AL P. C. R. la Stulpicani, Frasin, Cacica şi în alte localităţi apropiate de Gura Humorului, îndeletnicirea de forestier, este veche de cînd pămîntul şi ea se transmite ca o tradiţie din generaţie în generaţie. Ultimul sfert de veac a transformat într-atît cadrul de exploatare, transport şi industrializare a bogăţiei pădurilor de pe Obcinele Bucovinei, încît se poate vorbi acum, în sectorul forestier, de un adevărat nomenclator al măsurilor. Peste tot a pătruns mecanizarea şi doar la puţine faze de lucru, în parchetele de exploatare sau în fabricile de cherestea, oamenii mai folosesc ţapina şi forţa braţelor. Au crescut mult şi indicii de utilizare a masei lemnoase. S-au schimbat şi condiţiile de viaţă la pădure. Cabanele de la Păltiniş »o« Branişte pot rivaliza cu vilele dintr-o staţiune balneară. Dar cel mai important mi se pare faptul că oamenii aceştia, forestierii, au căpătat sentimentul de adevăraţi gospodari şi stăpîni ai pădurilor. Acest aspect al conştiinţei noi, socialiste, ce a fost sădit în inimile lor prin anevoioasa muncă de educaţie, ni s-a relevat şi la recenta adunare cu activul sindical şi U.T.C., de la I. F. GURA HUMORULUI, unde au fost dezbătute importantele documente elaborate pentru cel de al X-lea Congres al P.C.R. Exprimîndu-şi adeziunea deplină şi entuziasmul, vorbind despre perspectivele măreţe de dezvoltare a ţării noastre în următorul cincinal, vorbitorii nu au uitat nici o clipă să pună în balanţă greutatea faptelor lor. — Depăşirea producţiei globale pe cinci luni, cu 1 milion lei, la producţia marfă cu 700 000 lei, în condiţiile realizării tuturor celor 26 de sortimente din nomenclatorul întreprinderii noastre — spunea ANTON ANDRONIC, preşedintele comitetului sindicatului — constituie dovada cea mai bună că forestierii humoreni înţeleg să întimpine cu rezultate deosebite în muncă cel de-al X-lea Congres al partidului şi cea de a XXV-a aniversare a eliberării patriei. Peste 600 muncitori, ingineri şi tehnicieni se menţin evidenţiaţi o lună de lună în întrecerea socialistă. Putem însă munci şi mai bine, gospodărind judicios fiecare metru cub de lemn, instalaţiile şi mecanismele cu care suntem dotaţi. DUMITRU DRELCIUC, preşedintele comitetului sindical de secţie de la Frasin, şi VASILE STRUNGARU, de la Fabrica de cherestea Cacica, au susţinut necesitatea îmbunătăţirii sistemului de aprovizionare cu materii prime şi materiale. Aceasta, au spus vorbitorii, va contribui substanţial la reducerea cheltuielilor de producţie, în ultimă instanţă la creşterea valorii pe metru cub de masă lemnoasă exploatată . — Partidul ne cere să gospodărim tot mai bine lemnul — a reluat ideea şi ION GORBAN, preşedintele comitetului sindical de secţie de la Fabrica de cherestea Cacica, şi această cerinţă este pe deplin realizabilă. De pildă, in fabrica noastră, prin reducerea consumurilor specifice, s-au economisit de la începutul anului şi pină in prezent, 80 me buşteni de fag. Rezervele nu sînt nici pe departe epuizate, în curînd, la noi va fi dată în folosinţă noua secţie de lăzi. Ca şi in alte întreprinderi similare, lamelele pentru lăzi se vor produce la circulare cu pînze de 4,5 mm. Socotind că lamelele pentru lăzi au o grosime de 4 mm, vedem că mai mult de jumătate din cantitatea de lemn se pierde în rumeguş. Am făcut un calcul din care reiese că dacă am folosi pinze la tăiere de numai 2,5 mm, economiile anuale s-ar ridica la peste 1 300 mc de lemn, sau circa 760 000 lei. Iată de ce propun să se procure în toate fabricile pînze subţiri pentru tăierea lamelelor de lăzi. — Mă gîndesc că s-ar putea merge şi mai departe pe această cale, şi-a spus părerea şi DUMITRU BOLOHAN, de la Fabrica Gura Humorului. I. F. Fălticeni care produce o cantitate mare de lăzi foloseşte un decupator de lamele, cu ajutorul căruia lemnul este valorificat integral. Dacă asemenea maşini nu pot fi montate în toate fabricile, TETIL Bacău, forul tutelar, ar trebui să analizeze dacă nu este rentabil să se procure un decupator de lamele pentru mai multe fabrici producătoare de lăzi. Şi, astfel, analizînd posibilităţile pe care le au pentru a munci mai bine şi mai spornic, entuziasmaţi de perspectivele care stau în faţa ţării noastre, cei prezenţi la adunarea activului sindical şi U.T.C. de la I. F. Gura Humorului şi-au exprimat convingerea că prevederile cuprinse în proiectul de Directive pot fi realizate, iar ei, prin munca şi gîndirea creatoare, sunt gata să-şi aducă contribuţia. MIHAI ŢINŢAR La I. F. Gura Humorului Spor de produse pe metru cub de masă lemnoasă exploatată Mecanizatorii de la I.M.A. Făurei, judeţul Brăila, au început recoltarea griului la C.A.P. Filipeşti. Climat propice stimulării iniţiativei (Urmare din pag. l-a) deauna s-au aflat în prime- I le rînduri prin rezultatele Vs muncii lor. In acest an, co- P lectivul uzinei realizează o I producţie globală şi marfă V cu 70 000 000 lei mai mult I decît în 1968 producînd un I însemnat număr de sortimente care impun un ridicat grad de execuţie. Pe prima jumătate de an au fost obţinute o seamă de rezultate remarcabile. Producţia globală a înregistrat o depăşire de peste 1 milion lei. Multe din angajamentele luate în cinstea Congresului partidului au fost deja înfăptuite. In cuvîntul său, frezorul GHEORGHE CIZMARIU, preşedintele comitetului sindical din secţia mecanic I că, după ce a arătat că co-lectivul secţiei şi-a realizat angajamentele luate în cinstea Congresului prin executarea peste prevederi a pieselor pentru cinci start ţii Reizer şi cinci buldozere, a menţionat că în secţie sunt încă însemnate rezerve interne ce vor trebui valorificate din plin. „Din documentele pentru Congres, a spus tehnicianul VASILE CRISTOFER, reies o serie de indicaţii extrem de preţioase şi pentru bunul mers al activităţii de producţie în întreprinderea noastră. In lumina acestora trebuie să orientăm întreaga noastră muncă. Nu trebuie să pierdem nici o clipă din vedere răspunderea faţă de calitatea produselor noastre, să punem accent pe folosirea raţională a materialelor şi sculelor, a timpului de lucru“. Subliniind caracterul şti-inţific al acestor documente de partid, mulţi vorbitori s-au referit la prevederile şi indicaţiile ce privesc direct colectivul uzinei. In cuvîntul său, lăcătuşul ANDREI HOLIC, preşedintele comitetului sindical din secţia boghiuri, a arătat că întregul colectiv al secţiei este preocupat de ridicarea calitativă a construcţiilor metalurgice, de folosirea metodelor înaintate, în croirea şi sudarea metalelor. In secţie a fost pus un accent deosebit pe întărirea disciplinei în muncă, folosirea din plin a suprafeţelor de producţie, a utilajelor şi timpului de lucru. Exprimîndu-şi, la rîndul său, adeziunea deplină faţă de documentele puse în dezbatere, inginerul VASILE LUPUŞORU, directorul uzinei, a spus printre altele : „La noi se execută în prezent lucrări importante de investiţii care au drept scop dezvoltarea uzinei, creşterea capacităţilor de producţie, mărirea gradului de independenţă economică şi tehnică. In acest an valoarea lucrărilor de investiţii este de aproape 3 000 000 lei. Deşi realizările producţiei cît şi a investiţiilor se execută concomitent — pînă în prezent s-a reuşit în cea mai mare parte ca atît planul de producţie cît şi cel de investiţii să fie realizat cu succes. Nu dorim să lăsăm impresia automulţumirii. Mai avem încă multe de făcut“, încrezători în forţele lor de muncă, muncitorii, inginerii, tehnicienii Uzinei mecanice „Nicolina“ şi-au exprimat hotărîrea neabătută de a munci cu forţe sporite la înlăturarea unor deficienţe existente în munca lor, de a înfăptui angajamentele luate în întrecere şi a traduce în viaţă prevederile cuprinse în documentele de partid dezbătute, a întregii politici a partidului nostru. Cu cîtva timp în urmă, ziarul nostru anunţa intrarea in funcţiune a staţiei de dezbenzînare de la schela Băbeni. Astăzi avem posibilitatea de a vă prezenta o imagine a noii instalaţii. MUNKA ÎNAITĂ RESPONSABILITATE mmn .1 CETĂŢENEASCĂ Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“ Bacău. Sute de salariaţi ai întreprinderii — muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari — au luat parte la adunarea organizată aici de către Consiliul municipal al F.U.S. pentru dezbaterea documentelor programatice ale celui de al X-lea Congres al P.C.R. Adunarea s-a desfăşurat sub semnul unei înalte responsabilităţi politice şi cetăţeneşti, al interesului unanim al participanţilor faţă de măreţul program de dezvoltare a României socialiste în viitorii ani, al aderării lor totale, conştiente, la politica profund ştiinţifică a partidului şi statului nostru. — Documentele pe care le dezbatem astăzi — a subliniat în expunerea sa tovarăşul EMIL DONICI, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, preşedintele Consiliului municipal al F.U.S. — au o însemnătate excepţională pentru viitorul patriei noastre. Ele jalonează cu o cuprinzătoare perspectivă întreaga dezvoltare economică şi socială a ţării în următorii ani. Punerea în dezbatere publică a documentelor, faptul că în probleme importante de partid şi de stat sunt chemate să-şi spună cuvintul masele largi de oameni ai muncii constituie o dovadă în plus a profundului democratism al orînduirii noastre, reflectă legătura indisolubilă statornicită între partid şi popor. Comuniştii, toţi oamenii muncii din municipiul nostru își dau adeziunea deplină la documentele pentru Congresul al X-lea, aprobă din inimă întreaga politică internă și externă a partidului, pe care o consideră propria lor politică. — Ca un fir roșu străbate aceste documente grija partidului nostru pentru ridicarea pe noi trepte a economiei naţionale, prin continuarea fermă a politicii de industrializare socialistă a ţării — pivotul progresului general al societăţii noastre — a arătat în cuvîntul său inginerul DAN PRICOP, directorul întreprinderii. In contextul acestor preocupări se află şi dezvoltarea şi modernizarea industriei uşoare care are un rol însemnat în ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Exemplul întreprinderii noastre este convingător în această privinţă. Dintr-o modestă fabrică, cum am cunoscut-o cu toţii, în urmă cu 20 de ani, am devenit în prezent o întreprindere mare, modernă, a cărei producţie de încălţăminte a crescut de peste 20 de ori în comparaţie cu 1948. Perspective frumoase de dezvoltare ni se deschid — în lumina proiectului de Directive — şi pentru viitorul cincinal. Astfel, în 1971 actualul sector de încălţăminte va fi extins cu încă 2 linii de fabricaţie, cu o capacitate anuală de 1 milion perechi încălţăminte. De asemenea, se va ridica o nouă fabrică pentru producerea de talpă sintetică. Toate acestea ne însufleţesc în lupta pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan curente, ceea ce se reflectă, printre altele, în hotărîrea luată recent de colectivul nostru — în cinstea apropiatului Congres al partidului — de a realiza pînă la 1 august angajamentele în producţie prevăzute pentru întregul an. Dezbaterile au abordat şi aspectele practice ale activităţii întreprinderii, din care s-au desprins concluzii importante pentru îmbunătăţirea activităţii economice, pentru pregătirea în acest fel a condiţiilor de traducere în viaţă a măreţelor prevederi ale documentelor. — Din documente se desprinde clar sarcina sporirii eficienţei economice în toate sectoarele de activitate — a spus muncitorul GHEORGHE BONDARICI. In legătură cu aceasta, colectivul nostru va trebui să acorde o mai mare atenţie îmbunătăţirii calităţii produselor, precum şi acţiunii pentru economisirea materiei prime şi materialelor. Maistrul Ion Şoica, muncitorii Olimpia Paraschiv, Ion Dobraniş şi alţii au amintit rezervele existente încă în domeniul creşterii productivităţii muncii, subliniind, printre altele, necesitatea unei preocupări mai intense pentru ridicarea nivelului de calificare profesională a muncitorilor şi îndeosebi grija ce trebuie să existe pentru pregătirea din timp a cadrelor necesare pentru noile linii tehnologice ce vor fi puse în funcţiune. 4 . Sunt pe deplin conştientă de importanţa atribuţiilor ce revin sindicatelor în înfăptuirea sarcinilor sporite ce se desprind din documentele pe care le dezbatem — a spus tovarăşa MARIA SPOIALA, preşedinta comitetului sindicatului din fabrică. Noi nu ne vom precupeţi eforturile pe linia perfecţionării continue a întregii munci sindicale din întreprindere, în vederea mobilizării eficiente a salariaţilor la îndeplinirea sarcinilor de plan. In încheiere, adunarea a aprobat textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se exprimă hotărîrea colectivului întreprinderii de a munci cu insufleţire pentru traducerea în viaţă a politicii interne şi externe a partidului, a hotărîrilor ce vor fi adoptate de Congresul al X-lea al P.C.R. IACOB LUPU Aici nu se petrec miracole... (Urmare din pag. larea unui nivel tehnic cit mai înalt. Această idee străbate majoritatea propunerilor. ...Inginerul VALERIU PRONOVICI a propus — după ce a efectuat un amplu studiu (ne permitem să numim ceea ce a făcut el o contribuție ştiinţifică la tehnica extracției petroliere) — resăparea sondelor blocate, dintr-un unghi care să evite punctul blocat. La condiţiile geologice din Oteşti, de pildă, propunerea sa are o importanţă deosebită. Scurtează timpul de intervenție cu 4—5 zile pe caz. — Credeți că propunerea dumneavoastră este avantajoasă pentru toate cazurile ? — Absolut pentru toate ! Siguranța confirmă temeinicia studiului şi, mai cu seamă, pasiunea cu care inginerul Pronovici îşi face şi-şi iubeşte meseria...Directorul, inginerul ION POPESCU, evita să ne spună numele celui care a făcut propunerea ca în straturile foarte vîscoase, fifeiul să fie injectat cu petrol lampant. „S-a pornit de la o observaţie banală : mîinile pătate cu fifei vîscos nu se curăţau cu benzină sau alt solvent obişnuit. Oamenii au încercat şi cu „gaz". Şi iată că, în contact cu petrolul lampant, fifeiul se dizolva. Ne-am zis : ce-ar fi dacă am injecta în strat, în loc de apă sau gazolină, petrol lampant pentru a fluidiza fifeiul ? Am încercat. A mers. Discernămintul observaţiei asupra unui fenomen banal a dat naştere unei noi tehnologii. Nu este ceva întimplător. Fireşte, atunci cînd munca nu este privită ca o rutină... Această propunere se regăseşte, cristalizată, în proporţie de peste 80 la sută, în cifra care indică obţinerea unei producţii suplimentare, în acest an, pe cinci luni, în valoare de 724 000 lei. Insistăm : „Totuşi, cine a făcut propunerea ?“■ Inginerul Popescu ocoleşte să ne spună că îi aparţine. Consideră ca o obligaţie a sa să-şi dăruiască întreaga pricepere procesului de producţie. O obligaţie profesională pe care o socoteşte cu atit mai completă cu cit topeşte in ea mai multă inteligenţă. ...Poate că nu este cazul să mai continuăm lista propunerilor care au influențat în mod hotărîtor rezultatele economice ale schelei. Cu toate că fiecare are o istorie a sa interesantă, dezvăluind în ultimă instanță, nivelul de pregătire al oamenilor. Sînt unele care indică doar introducerea unor metode de extracţie cunoscute. Adaptate însă la condiţiile locului. De pildă, acidizarea sondelor noi. Metoda urgentează intrarea acestora în producţie cu 3 pînă la 6 zile mai devreme. (acestea sunt rezultatele obţinute în zona Oporelu). Toate la un loc dau însă măsura participării întregului colectiv la conducerea şi organizarea producţiei. Ele se află, condens de inteligentă şi dăruire, la baza angajamentelor socialiste pe care sondorii şi le-au luat in Intimpinarea celui de al X-lea Congres al partidului şi a celei de a 25-a aniversări a eliberării patriei. Aveam să le întîlnim mai cu seamă în rotunjimea angajamentului suplimentar. Sondorii din schela Băbeni au hotărît să dea în plus, peste angajamentul iniţial, o producţie globală în valoare de 676 000 de lei şi o producţie marfă, vîndută şi încasată, în valoare de circa 600 000 de lei. — Şi totuşi, cum aţi descoperit noi rezerve ? Maistrul GHEORGHE TUDOSE, preşedintele comitetului sindicatului, răspunde zîmbind cu oarecare maliţiozitate : — Poate cea mai mare : dorința oamenilor de a se depăşi, capacitatea lor de a gospodări mai bine instalaţiile ce le-au fost încredinţate. Ăsta-i esenfialul. Un esenfial ce ne-a devenit obişnuit ca o parte a propriei noastre condiţii de muncitori... Credem că ne-a spus totul. Se află în această explicaţie şi priceperea tot mai complexă a oamenilor, şi spiritul lor de buni „administratori" ai avuţiei naţionale, şi dragostea mare, deplină, pentru meserie, încheiem cu ultima „operativă" (26 iunie, seara) „..planul semestrial a fost îndeplinit ; a fost obţinută o producţie marfă suplimentară în valoare de un milion de lei...“ ...Pe cînd ne reintorceam la Rîmnicu Vîlcea, am trecut pe lingă Dealul Viișoarei. Ne-am amintit că, în urmă cu zece ani, noaptea, flăcările gazelor de sondă ofereau un spectacol feeric. Cerul iluminat se zărea de la 25—30 de kilometri■ Acum dealul abia se zărește. Ca un fulger, prin minte ne trece o cifră, prinsă din zbor din lectura unui raport de producţie al schelei : „...indice de folosire a gazului de sondă : sută la sută...“. Şi privirea se mută ceva mai în faţă. Dincolo de estacada uriaşă a Uzinei de sodă strălucesc luminile roşii de avertisment de pe coşul termocentralei. Aici s-a mutat lumina ce învăluia, ca un nimb, cu zece ani în urmă, culmea Viișoarei... Pagina a 3-a LA COMBINATUL SIDERURGIC REŞIŢA Consumul specific de cocs pe o curbă descendentă Aşa cum se prevede în proiectul Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., în industria siderurgică, odată cu creşterea rapidă a producţiei de metal urmează să se obţină îmbunătăţiri substanţiale ale structurii acesteia. Avînduse în vedere că în preţul de cost al fontei elaborate cocsul deţine o pondere însemnată, proiectul Directivelor Congresului al X-lea prevede, pe lîngă măsurile menite să sporească capacităţile de fabricare a cocsului din cărbuni inferiori şi cărbuni indigeni, sarcini deosebite pentru cercetarea ştiinţifică în vederea reducerii consumului de cocs. Aceste prevederi sunt o continuare firească a programului elaborat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului privind dezvoltarea siderurgiei. In realizarea, prevederilor din actualul cincinal, îndeplinirea sarcinilor din acest an constituie o condiţie hotărîtoare. Colectivele de muncă din întreprinderile industriei siderurgice nu precupeţesc nici un efort pentru sporirea producţiei de metal a ţării, concomitent cu reducerea consumului specific de cocs pe tona de fontă, în cadrul acestor preocupări, la Reşiţa a avut loc de curînd un schimb de experienţă pe tema „Reducerea consumului de cocs pe tona de fontă elaborată“, organizat de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini, în colaborare cu Ministerul Industriei Metalurgice, comitetul de direcţie şi comitetul sindicatului de la Combinatul siderurgic Reşiţa. Au participat inginerişefi, directori tehnici, şefii secţiilor furnale, specialişti din serviciile tehnice şi preşedinţii comitetelor sindicatelor de la Combinatul siderurgic Galaţi, Combinatul siderurgic Hunedoara, Uzina „Victoria“ Călan şi Uzina de fier , Vlăhiţa. De asemenea, au luat parte specialişti din cadrul Direcţiei tehnice şi Direcţiei generale siderurgice din Ministerul Industriei Metalurgice, precum şi de la Institutul de cercetări metalurgice. Impărtăşindu-şi experienţa acumulată în domeniul reducerii consumului specific de cocs, reprezentanţii siderurgiştilor reşiţeni au arătat că dacă în anul 1958, la o tonă de fontă elaborată s-au consumat 1318,4 kg de cocs tehnic, în 1968 consumul de cocs a scăzut la 642,1 kg. Printre factorii principali asupra cărora s-a acţionat şi care au contribuit la obţinerea unor succese remarcabile în acest domeniu, se numără: îmbunătăţirea încărcăturii furnalelor şi a caracteristicilor fizico-chimice ale cocsului, modificarea condiţiilor de exploatare a furnalelor, introducerea unei tehnologii de producţie a fontei cu un conţinut de siliciu şi mangan mai scăzut, ridicarea calificării tehnico - profesionale a personalului de deservire. Dar acţiunea siderurgiştilor reşiţeni nu s-a oprit aici. Antrenaţi în întrecerea socialistă de organele sindicale, ei au continuat să reducă consumul de cocs tehnic şi în acest an. Aşa, de exemplu, în trimestrul I a.c. s-a elaborat fiecare tonă de fontă cu numai 609,7 kg de cocs tehnic, iar în luna aprilie s-a atins cel mai scăzut consum de cocs tehnic în siderurgia românească : 578,5 kg pe tona de fontă elaborată. Unul din factorii esenţiali care au contribuit la obţinerea acestor succese - spunea tovarăşul Iordache Pomătaru, preşedintele comitetului sindicatului - pe lingă o popularizare susţinută a măsurilor tehnicoorganizatorice — îl constituie stabilirea de obiective specifice fiecărui loc de muncă. Aşa, de exemplu, la secţia furnale, cocserie şi aglomerator, prioritate s-a acordat reducerii consumului de cocs“. Prezentînd cîteva aspecte din activitatea desfăşurată de organele sindicale, maistrul Petru Sfercoci , preşedintele comitetului sindical de secţie la sectorul furnale, a spus : „Un muncitor cu pregătire profesională mai bună reuşeşte să respecte întocmai tehnologia prescrisă, intervine prompt la înlăturarea accidentelor tehnice, reuşeşte să producă mai mult, obţinînd o mai mare eficienţă a muncii sale. Iată de ce noi ne-am propus, ca o preocupare de seamă a activităţii noastre, sprijinirea organelor administrative in organizarea şi desfăşurarea cursurilor de calificare, de ridicarea calificării şi de specializarea cadrelor. în acest scop, am mobilizat salariaţii să participe cu regularitate la cursurile de pregătire profesională organizate de conducerea sectorului furnale şi am întreprins acţiuni concrete de ajutorare a cursanţilor în vederea însuşirii temeinice a materialelor predate". Experienţa dobîndită de siderurgiştii reşiţeni se caracterizează printr-o largă arie de răspîndire, găsindu-şi aplicabilitate, fără excepţii, la toţi consumatorii de cocs din ţară. De asemenea, demn de remarcat este şi faptul că schimbul de experienţă s-a încheiat cu stabilirea unor măsuri a căror aplicare va reduce în continuare consumul de cocs tehnic pe tona de fontă elaborată. Dintre acestea amintim :creşterea treptată a temperaturii aerului insuflat in furnale, folosirea gazului metan, funcţionarea furnalelor cu presiune ridicată la gît, reducerea cantităţilor de calcar în încărcătura furnalelor, îmbunătăţirea calităţii aglomeratului, perfecţionarea şi specializarea cadrelor tehnice. De asemenea, merită reliefate interesantele propuneri făcute de participanţi cadrelor din cercetare, în special de la Institutul de cercetări metalurgice şi din laboratoarele uzinale. Astfel,s-a propus să se facă studii şi experimentări în staţii pilot şi la scară industrială cu privire la îmbogăţirea cu oxigen a aerului insuflat în furnal, paletizarea minereurilor (în special a celor de Teliuc), utilizarea prafului de cărbune insuflat şi a păcurii în locul gazului metan. Apreciind importanţa unor asemenea schimburi de experienţă, participanţii la discuţii au solicitat ca acestea să fie organizate şi în viitor, ele constituind pârghii importante pentru aplicarea şi extinderea metodelor avansate în producţie. Biroul executiv al Comitetului Uniunii şi-a propus în planul său de muncă să organizeze în colaborare cu conducerile ministerelor de resort, mai multe schimburi de experienţă pe teme concrete izvorite din necesităţile stringente ale producţiei, în vederea reducerii cheltuelilor de producţie şi respectiv, creşterea eficienţei întregii activităţi economice. GHEORGHE VASILACHE instructor al Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţii de maşini h Succesele constructorilor piteşteni In partea de nord a oraşului Piteşti, acolo unde se înalţă o mare platformă a industriei bunurilor de consum, constructorii înalţă noi obiective, străduindu-se ca, în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi aniversării unui sfert de veac de la eliberarea patriei, să scurteze termenele lor de intrare în funcţiune. Primei unităţi industriale date în exploatare aici la începutul anului.Fabrica de pîine, cu o capacitate de 60 tone în 24 de ore , s-a adăugat de curind o nouă întreprindere — Fabrica de stofe „Argeşana“, cu o secţie de filatură, care produce anual 3 000 tone fire pieptănate de lină. în pragul intrării în funcţiune se află o fabrică de bere, care va produce anual 400 000 hl. Constructorii s-au angajat să dea in exploatare această unitate înainte de termen, îndeplinind astfel încă un angajament luat în cinstea măreţelor evenimente din luna august. Tot pe acest mare şantier se află în construcţie un combinat de articole tehnice din cauciuc şi o o nouă secţie de ţesătorie a Fabricii „Argeşana“, cu o capacitate anuală de 10 milioane mp stofă.