Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-02 / nr. 6782
Ţesătoarea fruntaşă în întrecerea socialistă, Ana Ion, de la întreprinderea „Select“ din Capitală Foto : C. PETRE Proletari din toate țdrile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVI nr. 6782 marți 2 septembrie VIII 1969 6 pagini 30 bani TOATE COMITETELE DE DIRECŢIE AR „PROMOVA“LA UN EXAMEN AL CAPACITĂŢII DE OPŢIUNE ŞI ANALIZA ? Ridicarea calitativă a întregii activităţi economice capătă astăzi semnificaţii cu totul deosebite, în lumina documentelor celui de al X- lea Congres al partidului, scrise în aceste documente, înfăptuirea obiectivelor încare au o importanţă excepţională pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării în anii ce urmează, cere o activitate eficientă, creatoare, în toate sferele producţiei materiale, perfecţionarea conducerii economice, corespunzător noilor coordonate în care se angajează economia noastră naţională. In scopul înfăptuirii dezideratului pentru care au fost create, comitetele de direcţie sunt chemate să contribuie în principal la îmbunătăţirea organizării conducerii producţiei şi a muncii, să gospodărească cu simţ de răspundere mijloacele materiale şi financiare, în vederea realizării integrale a tuturor sarcinilor de plan. Aceasta presupune o participare activă a tuturormembrilor comitetului de direcţie la găsirea formelor şi mijloacelor de soluţionare la un nivel corespunzător a tuturor problemelor puse în dezbatere. Plecînd de la aceste considerente economice majore, trebuie subliniat că momentul cel mai important în activitatea comitetelor de direcţie îl marchează stabilirea planului de muncă, consemnarea obiectivelor şi coordonatelor în baza unor analize şi studii aprofundate, care să răspundă necesităţilor vitale ale întreprinderilor. Majoritatea comitetelor de direcţie şi-au propus prin plan şi au dezbătut în cadrul şedinţelor lunare probleme majore, ca : folosirea eficientă a capacităţilor de producţie, utilizarea raţională a forţei de muncă şi a fondului de timp, asimilarea de noi produse, îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei, organizarea superioară a producţiei şi a muncii etc. In cele 15 luni de existenţă, multe comitete de direcţie din judeţul Braşov au dovedit că sunt capabile să asigure decizii bune şi, pe a-NICOLAE ŞANDRU ANTON CIOBANU economişti, Cabinetul judeţan Braşov pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii (Continuare în pag. 3-a) • Calitatea activităţii de conducere colectivă nu o decide numărul şedinţelor • Delimitări necesare în sfera competenţelor • Cînd de la adoptarea hotărîrilor şi pînă la aplicarea lor „e o cale atît de lungă...“ 900000000000000000000000000000000000000000 FONDUL BALNEAR -IZVOR DE SĂNĂTATE • Ape sulfuroase imezotermale descoperite pe litoral, in apropiere de Turnu Severin și la Cozia • Stringența îmbinării caracterului turistic cu cel balnear în stațiunile de mare eficacitate terapeutică • Oportunitatea unui sistem de rentabilizare a tratamentului balnear Convorbire cu doctor în ştiinţe medicale, NICOLAE TELEKI director adjunct al Institutului de balneologie şi fizioterapie — Bucureşti RBP. Este bine cunoscut că ţara noastră dispune de factori naturali de cură dintre cei mai diferiţi, cu proprietăţi terapeutice deosebit de eficace. în ce măsură este folosit astăzi potenţialul balnear al ţării ? N. T. Efectele terapeutice ale unor izvoare, cum sînt cele de la Herculane şi Felix, au fost cunoscute şi folosite încă de pe vremea romanilor. La sfîrşitul secolului trecut şi începutul secolului nostru, alte staţiuni, printre care Govora, Călimăneşti, Sovata, Vatra Dornei, Borsec, Techirghiol etc., au devenit cunoscute şi căutate, ca baze de tratament, nu numai pentru bolnavii din ţara noastră, ci şi pentru cei din alte ţări. Faima lor a crescut mult în perioada dintre cele două războaie mondiale. In acelaşi timp, alte numeroase localităţi şi-au făcut simţită prezenţa pe hartabalneologică a ţării. Fără a exagera cu nimic, putem spune că aproape nu există judeţ, care să nu aibă una sau mai multe resurse naturale terapeutice. Numărul staţiunilor balneare de care dispunem în prezent este destul de mare. Cu toate acestea, nu putem spune că potenţialul bal-Convorbire consemnată de ION FILIP (Continuare în pag. 2 a) de TELEGRAMĂ Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului TRUONG CHINH Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI Dragi, tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, Consiliului de Miniştri ale Republicii Democrate Vietnam şi poporului frate vietnamez un salut frăţesc şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XXIV-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam. Partidul Comunist Român, întregul nostru popor îşi manifestă profunda solidaritate internaţionalistă cu lupta dreaptă pe care eroicul popor vietnamez o duce împotriva intervenţiei Statelor Unite ale Americii, pentru apărarea independenţei, libertăţii şi suveranităţii patriei sale. România se pronunţă în mod consecvent pentru încetarea acţiunilor militare ale S.U.A., pentru retragerea trupelor acestora din Vietnam, pentru respectarea dreptului sacru al poporului vietnamez de a-şi rezolva în mod liber şi suveran treburile interne, fără nici un amestec din afară. .Poporul român acţinute de poporul frate vietnamez in respingerea agresiunii imperialiste şi în opera de construire a socialismului şi îşi exprimă încrederea fermă în triumful cauzei sale nobile. Totodată, Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România, întregul popor român își reafirmă hotărîrea de a acorda în continuare poporului vietnamez sprijinul și ajutorul lor multilateral pînă la cucerirea victoriei depline. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce muncesc din Vietnam, dintre ţările noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele popoarelor român şi vietnamez al unităţii ţărilor socialiste, al forţelor progresiste şi antiimperialiste de pretutindeni, al cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Titulari activi drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti Ca formă de conducere statală a societăţii, democraţia are chemarea de a sluji omul. Progresul pe care, la vremea ei, l-a marcat democraţia burgheză în emanciparea omului, în dezvoltarea lui a fost parţial şi relativ, reducîndu-se doar la anumite domenii şi avînd, chiar în aceste domenii, un caracter mai mult formal. Marx arăta că în condiţiile democraţiei burgheze omul rămîne „lipsit de cultură, pervertit de întreaga organizare a societăţii, pierdut pentru el însuşi, înstrăinat de el Însuşi“. Eliberată, în societatea socialistă, de deformările şi amputările pe care le-a suferit în orînduirile sociale anterioare, democraţia oferă prin noua ei natură, prin SOFIA POPESCU cercetător ştiinţific în Institutul de cercetări juridice al Academiei R.S.R. sfera ei de cuprindere, prin mijloacele de înfăptuire şi prin destinaţia sa, baza social-politică a realizării omului. Centrul vital al întregului nostru sistem social, Partidul Comunist Roms'1 manifestă prin politica sa un interes profund şi rodnic pentru om, orientînd perfecţionarea democraţiei socialiste, canalizînd întreaga activitate a statului în direcţia creării cadrului optim pentru afirmarea personalităţii umane. Toate direcţiile concrete ale vastei activităţi statale converg către prosperitatea materială şi spirituală a naţiunii socialiste şi, prin ea, către afirmarea, pe multiple planuri, a fiecărui membru al societăţii, un rol deosebit de important avîndu-l exercitarea deplină a drepturilor cetăţeneşti, asigurarea legalităţii, garantarea libertăţii şi respectării demnităţii omului. In climatul, de un umanism superior, al democraţiei socialiste, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sînt atribute ale persoanei, larg şi egal accesibile, concordînd cu in(Continuare in pag. 5-a) VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT,NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN IRAI. Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Arvamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului, exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, generalcolonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed-Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialista România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pa aeroport au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat. (Agerpres) La plecare pe aeroportul Băneasa Primirea entuziastă făcută înalţilor oaspeţi români la Teheran TEHERAN 1 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenia şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorite din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15: Avionul prezidenţial, escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al (Continuare în pag. 6-a) Sosirea la Teheran Dineu oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Luni seara, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu împărăteasa Farah, au oferit la Palatul Nyaravan, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. ■ La dineu au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cornelius Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul industriei, construcţiilor de maşini, Alexandru Albescu, adjuunct al ministrului comerţului, exterior, Pavel Silard, ambasadorul Republicii Socialiste România la Teheran, şi alte persoane oficiale române. Din partea iraniană au fost prezenţi alteţele lor imperiale, prinţii Gholm Reza Pahlavi, Abdol Reza Pahlavi şi Mohmmoud Reza Pahlavi, fraţii Şahinşahului, şi alţi membri ai familiei imperiale, primul ministru Amir Abbas Hoveida, cu soţia, preşedintele Senatului, Sarif Emami, cu soţia, preşedintele Camerei Deputaţilor (Medjilisul), Abdulah Riazi, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi demnitari ai Curţii Imperiale, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, Jamshid Amuzegar, ministrul de finanţe, Hushang Ansari, ministrul economiei, generalul de armată Assadullah Samil, ministrul apărării, alţi membri ai Cabinetului iranian, Fereydun Djam, şeful statului major al Comandamentului suprem al armatelor imperiale, senatori şi deputaţi, Manoutcher Eghbal, preşedintele Companiei naţionale iraniena de petrol — „MIOC“ — personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. if. ■ Toastul Şahinşahului Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Domnule Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă şi pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc că veţi păstra, la rîndul dumneavoastră o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări tinere, dinamice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continuităţii unei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, intr-adevăr că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între regele Persiei, Uzun Hassan şi Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cunoşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sunt aproape o mie de (Continuam In pag. 6-a) Toastul preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Maiestate, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţii lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru rostite la acest dineu. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mulţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. în aceasta noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură. în ţara noastră este cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de poporul iranian pentru emanciparea naţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării; sunt, de asemenea. (Continuare în pag. 6-a)