Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-02 / nr. 6782

Ţesătoarea fruntaşă în întrecerea socialistă, Ana Ion, de la întreprinderea „Select“ din Capitală Foto : C. PETRE Proletari din toate țdrile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV­I nr. 6782 marți 2 septembrie VIII 1969 6 pagini 30 bani TOATE COMITETELE DE DIRECŢIE AR „PROMOVA“LA UN EXAMEN AL CAPACITĂŢII DE OPŢIUNE ŞI ANALIZA ? Ridicarea calitativă a în­tregii activităţi economice capătă astăzi semnificaţii cu totul deosebite, în lumina documentelor celui de al X- lea Congres al partidului, scrise în aceste documente, înfăptuirea obiectivelor în­­care au o importanţă excep­ţională pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării în anii ce urmează, cere o activitate eficientă, creatoa­re, în toate sferele produc­ţiei materiale, perfecţionarea conducerii economice, cores­punzător noilor coordonate în care se angajează econo­mia noastră naţională. In scopul înfăptuirii dezi­deratului pentru care au fost create, comitetele de direcţie sunt chemate să contribuie în principal la îmbunătăţirea organizării conducerii pro­ducţiei şi a muncii, să gos­podărească cu simţ de răs­pundere mijloacele materiale şi financiare, în vederea re­alizării integrale a tuturor sarcinilor de plan. Aceasta presupune o participare ac­tivă a tuturor­­membrilor co­mitetului de direcţie la găsi­rea formelor şi mijloacelor de soluţionare la un nivel corespunzător a tuturor pro­blemelor puse în dezbatere. Plecînd de la aceste con­siderente economice majore, trebuie subliniat că moment­­ul cel mai important în ac­tivitatea comitetelor de di­recţie îl marchează stabili­rea planului de muncă, con­semnarea obiectivelor şi co­ordonatelor în baza unor analize şi studii aprofun­date, care să răspundă ne­cesităţilor vitale ale între­prinderilor. Majoritatea co­mitetelor de direcţie şi-au propus prin plan şi au dez­bătut în cadrul şedinţelor lunare probleme majore, ca : folosirea eficientă a ca­pacităţilor de producţie, uti­lizarea raţională a forţei de muncă şi a fondului de timp, asimilarea de noi produse, îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei, organizarea su­perioară a producţiei şi a muncii etc. In cele 15 luni de exis­tenţă, multe comitete de direcţie din judeţul Braşov au dovedit că sunt capabile să a­­sigure decizii bune şi, pe a-NICOLAE ŞANDRU ANTON CIOBANU economişti, Cabinetul judeţan Braşov pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii (Continuare în pag. 3-a) • Calitatea activităţii de conducere colectivă nu o decide numărul şedinţelor • Delimitări necesare în sfera competenţelor • Cînd de la adoptarea hotărîrilor şi pînă la aplicarea lor „e o cale atît de lungă...“ 900000000000000000000000000000000000000000 FONDUL BALNEAR -IZVOR DE SĂNĂTATE • Ape sulfuroase imezo­­termale descoperite pe litoral, in apropiere de Turnu Severin și la Cozia • Stringența îmbinării caracterului turistic cu cel balnear în stațiunile de mare eficacitate te­rapeutică • Oportunita­tea unui sistem de ren­tabilizare a tratamen­tului balnear Convorbire cu doctor în ştiinţe medicale, NICOLAE TELEKI director adjunct al Institutului de balneologie şi fizioterapie — Bucureşti RBP. Este bine cunos­cut că ţara noastră dis­pune de factori naturali de cură dintre cei mai diferiţi, cu proprietăţi terapeutice deosebit de eficace. în ce măsură este folosit astăzi po­tenţialul balnear al ţă­rii ? N. T. Efectele terapeuti­ce ale unor izvoare, cum sînt cele de la Herculane şi Felix, au fost cunoscu­te şi folosite încă de pe vremea romanilor. La sfîr­­şitul secolului trecut şi în­ceputul secolului nostru, alte staţiuni, printre care Govora, Călimăneşti, So­­vata, Vatra Dornei, Borsec, Techirghiol etc., au deve­nit cunoscute şi căutate, ca baze de tratament, nu numai pentru bolnavii din ţara noastră, ci şi pentru cei din alte ţări. Faima lor a crescut mult în perioada dintre cele două războaie mondiale. In acelaşi timp, alte numeroase localităţi şi-au făcut simţită pre­zenţa pe harta­­balneologi­­că a ţării. Fără a exagera cu nimic, putem spune că aproape nu există judeţ, care să nu aibă una sau mai multe resurse natura­le terapeutice. Numărul staţiunilor balneare de ca­re dispunem în prezent este destul de mare. Cu toate acestea, nu putem spune că potenţialul bal-Convorbire consemnată de ION FILIP (Continuare în pag. 2­ a) de TELEGRAMĂ Tovarăşului HO ŞI MIN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, Preşedintele Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului TRUONG CHINH Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Na­ţionale a Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam HANOI Dragi, tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoas­tră şi, prin dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, Comitetului Permanent al Adunării­ Naţionale, Consiliului de Miniş­tri ale Republicii Democrate Vietnam şi poporului frate vietnamez un salut frăţesc şi calde felicitări cu prilejul celei de-a XXIV-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam. Partidul Comunist Român, întregul nostru popor îşi manifestă profunda solidaritate internaţionalistă cu lupta dreaptă pe care eroicul popor vietnamez o duce împotriva intervenţiei Statelor Unite ale Americii, pentru apărarea independenţei, libertăţii şi suverani­tăţii patriei sale. România se pronunţă în mod consec­vent pentru încetarea acţiunilor militare ale S.U.A., pentru retragerea trupelor acestora din Vietnam, pen­tru respectarea dreptului sacru al poporului vietnamez de a-şi rezolva în mod liber şi suveran treburile in­terne, fără nici un amestec din afară. .Poporul român ac­­­ţinute de poporul frate vietnamez in respingerea agre­siunii imperialiste şi în opera de construire a socialis­mului şi îşi exprimă încrederea fermă în triumful cau­zei sale nobile. Totodată, Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România, întregul po­por român își reafirmă hotărîrea de a acorda în con­tinuare poporului vietnamez sprijinul și ajutorul lor multilateral pînă la cucerirea victoriei depline. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce muncesc din Vietnam, dintre ţări­le noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele po­poarelor român şi vietnamez al unităţii ţărilor socialis­te, al forţelor progresiste şi antiimperialiste de­ pretu­tindeni, al cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Titulari activi drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti Ca formă de conducere statală a societăţii, democra­ţia are chemarea de a sluji omul. Progresul pe care, la vremea ei, l-a marcat demo­craţia burgheză în emanci­parea omului, în dezvoltarea lui a fost parţial şi relativ, reducîndu-se doar la anumi­te domenii şi avînd, chiar în aceste domenii, un caracter mai mult formal. Marx ară­ta că în condiţiile democra­ţiei burgheze omul rămîne „lipsit de cultură, pervertit de întreaga organizare a so­cietăţii, pierdut pentru el în­suşi, înstrăinat de el Însuşi“. Eliberată, în societatea so­cialistă, de deformările şi amputările pe care le-a su­ferit în­ orînduirile sociale anterioare, democraţia ofe­ră prin noua ei natură, prin SOFIA POPESCU cercetător ştiinţific în Institu­tul de cercetări juridice al Academiei R.S.R. sfera ei de cuprindere, prin mijloacele de înfăptuire şi prin destinaţia sa, baza so­­cial-politică a realizării o­­mului. Centrul vital al întregului nostru sistem social, Partidul Com­unist Roms'1 manifestă prin politica sa un interes profund şi rodnic pentru om, orientînd perfecţionarea de­mocraţiei socialiste, canali­­zînd întreaga activitate a statului în direcţia creării cadrului optim pentru afir­marea personalităţii umane. Toate direcţiile concrete ale vastei activităţi statale converg către prosperitatea materială şi spirituală a na­ţiunii socialiste şi, prin ea, către afirmarea, pe multiple planuri, a fiecărui membru al societăţii, un rol deosebit de important avîndu-l exer­citarea deplină a drepturilor­­ cetăţeneşti, asigurarea legali­tăţii, garantarea libertăţii şi respectării demnităţii omu­lui. In climatul, de un umanism superior, al democraţiei so­cialiste, drepturile şi libertă­ţile cetăţeneşti sînt atribu­te ale persoanei, larg şi egal accesibile, concordînd cu in­(Continuare in pag. 5-a) VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT,­­NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN IRAI. Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Te­heran, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu so­ţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mo­hammad Reza Pahlavi Arv­­amehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului, exterior. La plecare, pe aeropor­tul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Dragan, Emil Dră­­gănescu, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general­­colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, generali, ziarişti ro­mâni şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Mo­­tamed-Vaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ira­nului la Bucureşti, şi mem­bri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diploma­tice acreditaţi în ţara noas­tră.­­ Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialista România. Un mare număr de cetă­ţeni ai Capitalei aflaţi pa aeroport au salutat cu deo­sebită căldură pe preşedin­tele Consiliului de Stat. (Agerpres) La plecare pe aeroportul Băneasa Primirea entuziastă făcută înalţilor oaspeţi români la Teheran TEHERAN 1 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Preşedintele Con­siliului de Stat al Ro­mâniei, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenia şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorite din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti din­tre cele două ţări şi popoa­re, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptui­rea aspiraţiilor lumii con­temporane de pace şi coo­perare. Ora 15: Avionul preziden­ţial, escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al (Continuare în pag. 6-a) Sosirea la Teheran Dineu oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Luni seara, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împreună cu împărăteasa Farah, au ofe­rit la Palatul Nyara­­van, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. ■ La dineu au luat parte Ilie Verdeţ, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu­s Mănes­­cu, ministrul afacerilor ex­terne, Ion Avram, minis­trul industriei, construcţii­lor de maşini, Alexandru Albescu, adjuunct al minis­trului comerţului, exterior, Pavel Silard, ambasadorul Republicii Socialiste Româ­nia la Teheran, şi alte per­soane oficiale române. Din partea iraniană au fost prezenţi alteţele lor imperiale, prinţii Gholm Reza Pahlavi, Abdol Reza Pahlavi şi Mohmmoud Reza Pahlavi,­­ fraţii Şa­­hinşahului, şi alţi membri ai familiei imperiale, pri­mul ministru Amir Abbas Hoveida, cu soţia, preşe­dintele Senatului, Sarif E­­mami, cu soţia, preşedin­tele Camerei Deputaţilor (Medjilisul), Abdulah Riazi, cu soţia, Assadollah Alam, ministrul Curţii Imperiale, şi alţi demnitari ai Curţii Imperiale, Ardeshir Za­­hedi, ministrul afacerilor externe, Jamshid Amuze­­gar, ministrul de finanţe, Hushang Ansari, ministrul economiei, generalul de ar­mată Assadullah Sam­il, ministrul apărării, alţi membri ai Cabinetului ira­nian, Fereydun Djam, şe­ful statului major al Co­mandamentului suprem al armatelor imperiale, sena­tori şi deputaţi, Manoutcher Eghbal, preşedintele Com­paniei naţionale iraniena de petrol — „MIOC“ — personalităţi ale vieţii po­litice, economice şi cultu­rale. In timpul dineului, des­făşurat într-o atmosferă cordială, Şahinşahul Ira­nului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi pre­şedintele Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. ­­if. ■ Toastul Şahinşahului Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Domnule Preşedinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru împărăteasă şi pen­tru mine însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o ex­celentă amintire despre vi­zita făcută de mine în Ro­mânia şi nădăjduiesc că veţi păstra, la rîndul dum­neavoastră o amintire plă­cută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de preşedin­te al unei ţări tinere, di­namice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continui­tăţii unei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, intr-adevăr că re­laţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi am­basadori între regele Per­­siei, Uzun Hassan şi Dom­nul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noas­tre se cunoşteau din tim­puri şi mai îndepărtate. Sunt aproape o mie de (Continuam In pag. 6-a) Toastul preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Maiestate, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al so­ţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţii lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, pentru amabila in­vitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cu­vintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru rostite la acest di­neu. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mulţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a în­­tîmpinat. în aceasta noi ve­dem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre po­poarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă pri­lejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preo­cupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cul­tură. în ţara noastră este cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de po­porul iranian pentru eman­ciparea naţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării; sunt, de asemenea. (Continuare în pag. 6-a)

Next