Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)
1969-10-01 / nr. 6807
In climatul efervescent al dezvoltării democraţiei Componentă esenţială a complexului de măsuri adoptate de Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967, instituirea adunării generale a salariaţilor ilustrează pregnant dezvoltarea impetuoasă a democratismului vieţii noastre social-economice. Participarea oamenilor muncii la organizarea şi conducerea producţiei a căpătat noi şi impresionante dimensiuni, înţelepciunea colectivă are în prezent un cadru tot mai propice de afirmare. Se împlineşte astfel un deziderat fundamental al zilelor noastre : fondarea deciziilor şi a măsurilor hotărâtoare pe opiniile, sugestiile şi competenţa tuturor angajaţilor. Aşa cum s-a subliniat în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R., participarea activă a maselor constituie mijlocul esenţial de optimizare a fiecărei soluţii sau măsuri. In răstimpul scurs de la Conferinţa Naţională a partidului, practica a demonstrat convingător acest lucu. Asemenea gînduri ne-au stăpînit în clipele desfăşurării adunării reprezentanţilor salariaţilor de la întreprinderea textilă „BUCEGI“ din Pucioasa, judeţul Dîmboviţa. N-au trebuit prea multe invitaţii pentru ca să se înscrie la cuvînt circa 30 de vorbitori, dintre care mai bine de jumătate filatoare sau ţesătoare. Cei peste 4 000 de angajaţi, care compun colectivul acestei întreprinderi, au încheiat primele 8 luni ale anului cu un bilanţ rodnic. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 2,1 la sută, cel al producţiei marfă cu 2,9 la sută, pentru export s-au livrat cantităţi suplimentare, fără a se înregistra refuzuri sau reclamaţii, iar totalul beneficiilor realizate peste prevederi indică suma de 3 300 000 de lei. Aceste rezultate, ca şi altele la fel de edificatoare, constituie suficiente argumente şi motive de mulţumire. Şi totuşi adunarea reprezentanţilor salariaţilor a refuzat haina festivă, preferind-o pe aceea de lucru. Este, într-un fel, urmarea firească a modului în care sunt privite în această unitate opiniile şi sugestiile salariaţilor (darea de seamă a arătat concret ce s-a îndeplinit din propunerile făcute la adunarea anterioară), a analizării întregii activităţi prin prisma perspectivei, a obiectivelor planului pe 1970. Exprimînd voinţa şi părerea tuturor salariaţilor, adunarea reprezentanţilor a primit cu optimism sarcinile crescînde şi complexe ale anului viitor, a reliefat dorinţa nestrămutată pentru depăşirea indicatorilor de plan pe anul în curs, pentru realizarea exemplară a sarcinilor pe 1970 încă din primele zile ale anului. De aici şi exigenţa şi responsabilitatea cu care s-a analizat nu numai ce s-a realizat, ci şi ceea ce s-ar fi putut obţine. Ca urmare, în foc concentric, darea de seamă şi discuţiile au avut ca ţintă precisă îndeosebi neajunsurile. Pricepuţi gospodari, vorbitorii au căutat ca mai întîi să pună rînduială în propria lor „casă“. S-a resimţit în acest sens suflul proaspăt al dezbaterilor din NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. 2 a) CUIBUL DORULUI ...este numele noii cabane inaugurate în masivul Bucegi. Situată într-o frumoasă poiană (altitudine 1 400 m.), în apropierea șoselei ce duce spre peștera Ialomicioara, la circa 8 km de Sinaia, cabana „Cuibul dorului“, electrificată, dispune de o capacitate de 50 de locuri, un restaurant şi condiţii optime de confort. Intr-un viitor apropiat şi cabana Poiana Stînei va pune la dispoziţia turiştilor încă 10 căsuţe a cîte 2 camere (40 de locuri). // ••• Ieri, în jurul orei 15, colectivul secţiei montaj manometre de la Uzina de mecanică fină din Capitală, a realizat planul la toţi indicatorii pe luna septembrie, dînd peste plan 550 de mano metre de foarte bună calitate. In clişeu , Jeni Dumitrescu, una din cele mai bune muncitoare lucrînd la montarea noului tip de manometru antivibrator. Foto : P. COZIA TELEGRAMĂ Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului român, guvernului şi al meu personal, adresez poporului chinez, guvernului şi dumneavoastră cordiale felicitări. Poporul român se bucură de realizările pe care le-a obţinut poporul chinez în cei 20 de ani de la crearea Republicii Populare Chineze şi îi urează noi succese în construirea societăţii socialiste în patria sa. îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, dintre popoarele român şi chinez se vor dezvolta continuu în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate ferrile, unifi-va I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6807 miercuri 1 octombrie 1969 9 4 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele Comisiei de energie atomică a S. U. A. Preşedintele Consiliului de Start al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază pe preşedintele Comisiei de energie atomică a Statelor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în ţara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, preşedintele Comitetului pentru energia nucleară, şi prof. Ioan Ursu, prim-vicepreşedinte al aceluiaşi comitet. A fost prezent Leonard Carpenter Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii în scopuri paşnice a energiei nucleare. I Recoltatul florii soarelui de pe ogoarele Intreg I prinderii agricole de stat Alexandria, judeţul Teleorman I Foto: C. PETRE . Pe şantierele de investiţii di eforturi conjugate pentru recuperarea restanţelor Agricultura judeţului Olt se dezvoltă intens şi multilateral, baza ei tehnicomaterială se întăreşte, se modernizează. Investiţiile alocate numai în acest an unităţilor tutelate de Consiliul Superior al Agriculturii depăşesc suma de 180 milioane lei. Sunt fonduri destinate lărgirii şi dezvoltării întreprinderilor agricole de stat şi întreprinderilor de mecanizare a agriculturii existente, lucrărilor de îmbunătăţiri funciare prin îndiguiri şi amenajări interioare, achiziţionarea de noi tractoare, maşini agricole etc. După aproape nouă luni de activitate din acest an, este deosebit de important, de cunoscut în ce măsură au fost realizate lucrările de investiţii din agricultura judeţului cu termen scadent pînă în trimestrul III. Este ştiut că un aspect important, de care depinde eficienţa oricărei investiţii, îl constituie realizarea în termen sau înainte de termen a obiectivelor planificate. Analizînd această problemă desprindem că în multe unităţi situaţia este departe de a fi chiar satisfăcătoare. Aşa este cazul cu construcţia Complexului de vaci Deveselu, al cărui beneficiar este I.A.S. Studina. Conform planului, acest important obiectiv, cu o capacitate anuală de 3 000 capete vaci cu lapte, trebuie să fie dat în folosinţă la data de 30 noiembrie 1960. Or, la sfîrşitul lunii septembrie lucrarea se găseşte în plină construcţie, atît antreprenorul general — I.C.M. nr. 6 Craiova, cît şi subantreprenorul — Trustul II instalaţii Bucureşti lucrînd fiecare ce poate şi pe unde poate. La unele grajduri, nu s-a fixat pînăacum nici tîmplăria pentru a fi închise în vederea montării instalaţiilor sanitare şi electrice. Cauza principală a rămînerii in urmă aici, ca şi la extinderea capacităţii Complexului porcin Caracal, şantierul de îndiguiri şi desecări din zona Dăbuleni — Potelu — Corabia, realizarea unei plantaţii de pomi fructiferi în suprafaţă de 174 ha la I.A.S. Iancu Jianu etc, este determinată (cum, de altfel, sublinia şi tovarăşul Ion Stoica, inspector principal de la sucursala Băncii agricole a judeţului Olt, căruia i-am solicitat părerea) de slaba colaborare între parteneri la realizarea investiţiei. Din această cauză au fost scăpate din vedere probleme esenţiale legate de organizarea judicioasă a producţiei şi a muncii, aprovizionarea ritmică şi în cantităţi corespunzătoare cu materiale, asigurarea forţei de muncă etc. Că aşa stau lucrurile, ne-o dovedeşte şi faptul că la şantierul Complexului Deveselu, în trimestrul II au lipsit zilnic circa 300 muncitori din totalul de 700 necesari, că de pe şan-DUMITRU BURCEA (Continuare în pag. a 2-a) Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 12:00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an universitar 1969—1970. Promisiunile şi aşteptările nu ţin de cald Anotimpul friguros bate la uşă. Cum e şi firesc, profitînd de zilele însorite, o bună parte din cei 164 000 locuitori ai oraşului Galaţi au început să solicite intens serviciile celor patru depozite ale întreprinderii „Combustibilul“. Numai că aici găsesc, de multe ori, în loc de lemne şi cărbuni ...o atitudine glacială. Ultimele sondaje ale echipelor de control obştesc au scos în evidenţă neajunsuri serioase în modul cum această întreprindere asigură aprovizionarea cu combustibil. Pornind pe urma sesizărilor am făcut zilele trecute un prim popas la depozitul nr. 4 din apropierea gării. Aflăm aici că peste 1200 de oameni care au solicitat cu multă vreme în urmă lemne și cărbuni nu au primit combustibil. In depozit nici o mișcare. La poartă, 16 mijloace de transport stau inutile. — Lemne sunt, lipsesc cărbunii, ne informează APROVIZIONAREA CU LEMNE DE FOC ÎN ORAŞUL GALAŢI Andrei Spanache, şeful depozitului. Lemnele însă nu se dau decît împreună cu cărbuni! Aşa că amînăm satisfacerea cererilor. La depozitele nr. 2 — Bazinul nou, şi nr. 5 — Fireşti, lucrurile stau şi mai prost. Ambele sunt în inventar, operaţiune care se face prin golire. Ne întrebăm : de ce se face inventarul tocmai în această perioadă de vîrf ? întrucît din patru depozite trei sunt inactive, ne-am îndreptat spre cel de al patrulea, de pe Calea Prutului. Tocmeala începe aici încă de la poartă : pentru CONSTANTIN PANAITESCU membru în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Galaţi Şi MIRCEA CIŞMAN (Continuare în pag. 2-a) SPORTUL RECREATIV O statistică lapidară, înfăţişînd date din domeniul sportului, atestă existenţa, pe lingă comitetele sindicatelor din întreprinderi şi instituţii, au cluburi şi 1955 asociaţii sportive. Şi tot acelaşi bilanţier, la capitolul uman, redă cifra de 1.500.000 membri cotizanţi şi susţinători, ceea ce la prima vedere pare impresionant. Deci, la aproape doi ani de la elaborarea „Legii cu privire la dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport“, act cu multiple implicaţii în procesul menţinerii vigorii şi sănătăţii publice, baza de masă a sportului a căpătat noi valenţe. Motivul promovării la scară largă a sportului ne apare cu claritate .in zilele noastre, datorită asimilării vertiginoase a unor metode moderne de producţie, în care automatizarea şi mecanizarea preia arhaice funcţii de muncă manuală, organismul omenesc solicită factori compensatori, elemente stimulative, recreative și fortifiante, ideal regăsite într-un climat sportiv de ore libere, într-o activitate de mișcare fizică cu program strict, cotidian. De fapt, acesta este sensul profund al legii, cuprinderea tuturor salariaţilor în practicarea exerciţiului fizic şi a sportului, în combaterea staticii, a sedentarismului, a malformaţiilor obezitale şi anchiloză. Revenind la date statistice, şi mai ales la ultima cifră amintită mai sus, reţinem mai întîi nuanţa ei moral-financiară şi apoi caracterul pur sportiv. Pentru că un milion şi jumătate de membri cotizanţi şi susţinători, nu înseamnă totodată şi... un milion şi jumătate de sportivi activi, ci doar o masă de oameni care, în virtutea unor simpatii de suporteri, gravitează mai mult sau mai puţin în jurul unităţilor sportive, doar o parte din ei pătrunzînd direct pe gazon sau în patrulaterul unei săli de sport. Sunt întreprinderi şi instituţii, şi nu puţine, în care cluburile şi asociaţiile sportive nu-şi pun cu stăruinţă probleme legate de educaţia fizică a maselor, baza materială a sportului, echipamentului sportiv, fondurile căpătînd un sens unic şi invariabil, activitatea sportivă de performanţă. Unităţi de muncă ca „Metaloglobus", „Automatica", „U.C.R.“, etc., îşi îndreaptă toate mijloacele de care dispun spre o echipă de fotbal cu activitate in campionatul municipiului Bucureşti, neglijînd mase de mii de salariaţi dornici de mişcare fizică, ţinute într-o nefirească lipsă de interes, fie din partea comitetului sindical, fie din pricina unei optici eronate, promovată de conducerea asociaţiei sportive. Se visează prea mult la podiumuri, la cupe şi medalii, cu o utopie înduioşetoare, sacrificîndu-se cu uşurinţă cerinţe stringente, la scară generală, de recreiere şi mişcare sportivă. Scopul nobil, indicativul record, loc fruntaş în ierarhia valorilor, nu poate fi condamnat şi nici măcar dispreţuit, mai ales cînd discutăm despre un club CALIN DOBRE (Continuare în pag. 3-a) sub semnul inconsecvenţelor LA DESCHIDEREA muum mmm Cînd rotirea anotimpurilor aduce acordurile grave ale toamnei, cînd frunzele în legănări se desprind, un eveniment de o deosebită importanţă în viaţa intelectuală a ţării, vine să înnobileze aceste clipe : deschiderea unui nou an universitar. Spre deosebire de atîtea începuturi de an ale învăţămîntului superior, cel de astăzi debutează sub cele mai prielnice condiţii materiale şi spirituale, pentru perfecţionarea şi modernizarea procesului de învăţămînt universitar, preconizate de hotărîrile Congresului al X-lea al partidului. Şcoala superioară românească a căpătat noi amplitudini, în special în ultimii ani. Noul an de studiu va aduce pe băncile amfiteatrelor, în sălile de seminarii sau în laboratoare, peste 150 000 de viitori specialişti, tineri veniţi să dobîndească o bogată şi temeinică pregătire profesională şi un larg orizont de cultură. Limbajul cifrelor, deşi rece în precizia şi exactitatea lui, are însă o forţă de convingere de netăgăduit; astfel, numai în anul întîi al cursurilor de zi, serale şi fără frecvenţă vor fi cuprinşi, mai bine de 27 000 de tineri (români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi), proaspeţi absolvenţi ai liceelor de pe tot cuprinsul ţării. In anul universitar 1969/1970 îşi vor deschide porţile 49 de instituţii de învăţămînt, cu 192 de facultăţi cuprinse în 17 centre ale ţării. S-au adăugat în anul acesta circuitului universitar facultăţile de litere şi istorie din Sibiu, facultatea de muzică de la Braşov, facultăţile de educaţie fizică de la Galaţi şi Tg. Mureş, facultatea de istorie-geografie din cadrul Institutului pedagogic din Suceava. Totodată, învăţămîntul de subingineri şi-a mărit sfera de cuprindere — sporită şi prin noile insitute de la Piteşti şi Baia Mare — la 30 de specialităţi. La pregătirea ştiinţifică, la educaţia politică, civică şi etică a întregii populaţii universitare vor con (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAME Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOWON şeful Guvernului militar federal şi Comandant suprem al Forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal am deosebita plăcere să vă adresez Excelenţă, cu ocazia zilei dumneavoastră naţionale, călduroase felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea Republicii Federale Nigeria, îmi exprim speranţa că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Nigeria se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare şi al cauzei înţelegerii internaţionale. Cu deosebită stimă şi înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru vă transmit, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România