Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)

1969-10-01 / nr. 6807

In climatul efervescent al dezvoltării democraţiei Componentă esenţială a complexului de măsuri adoptate de Confe­rinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967, instituirea adunării generale a salariaţilor ilustrează pregnant dezvoltarea impetuoasă a democratismu­lui vieţii noastre social-economice. Participarea oamenilor muncii la orga­nizarea şi conducerea producţiei a căpătat noi şi impresionante dimensiuni, înţelepciunea colectivă are în prezent un cadru tot mai propice de afirmare. Se împlineşte astfel un deziderat fundamental al zilelor noastre : fondarea deciziilor şi a măsurilor hotărâtoare pe opiniile, sugestiile şi competenţa tuturor angajaţilor. Aşa cum s-a subliniat în Raportul prezentat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al P.C.R., participarea activă a maselor constituie mijlocul esenţial de optimizare a fiecărei soluţii sau măsuri. In răstimpul scurs de la Conferinţa Naţională a partidului, practica a demonstrat convingător acest lu­cu. Asemenea gînduri ne-a­u stăpînit în clipele desfăşu­rării adunării reprezentan­ţilor salariaţilor de la în­treprinderea textilă „BU­­CEGI“ din Pucioasa, jude­ţul Dîmboviţa. N-au trebuit prea multe invitaţii pentru ca să se înscrie la cuvînt circa 30 de vorbitori, dintre care mai bine de jumătate filatoare sau ţesătoare. Cei peste 4 000 de angajaţi, care compun colectivul acestei întreprinderi, au încheiat primele 8 luni ale anului cu un bilanţ rodnic. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 2,1 la sută, cel al producţiei marfă cu 2,9 la sută, pentru export s-au livrat cantităţi suplimen­tare, fără a se înregistra refuzuri sau reclamaţii, iar totalul beneficiilor reali­zate peste prevederi indică suma de 3 300 000 de lei. Aceste rezultate, ca şi altele la fel de edificatoare, con­stituie suficiente argumente şi motive de mulţumire. Şi totuşi adunarea reprezen­tanţilor salariaţilor a refu­zat haina festivă, preferin­d-o pe aceea de lucru. Este, într-un fel, urmarea fireas­că a modului în care sunt privite în această unitate opiniile şi sugestiile sala­riaţilor (darea de seamă a arătat concret ce s-a înde­plinit din propunerile fă­cute la adunarea anteri­oară), a analizării întregii activităţi prin prisma pers­pectivei, a obiectivelor pla­nului pe 1970. Exprimînd voinţa şi părerea tuturor salariaţilor, adunarea re­prezentanţilor a primit cu optimism sarcinile crescîn­de şi complexe ale anului viitor, a reliefat dorinţa ne­strămutată pentru depăşi­rea indicatorilor de plan pe anul în curs, pentru reali­zarea exemplară a sarcini­lor pe 1970 încă din primele zile ale anului. De aici şi exigenţa şi responsabilita­tea cu care s-a analizat nu numai ce s-a realizat, ci şi ceea ce s-ar fi putut obţine. Ca urmare, în foc concen­tric, darea de seamă şi dis­cuţiile au avut ca ţintă pre­cisă îndeosebi neajunsurile. Pricepuţi gospodari, vor­bitorii au căutat ca mai întîi să pună rînduială în propria lor „casă“. S-a re­simţit în acest sens suflul proaspăt al dezbaterilor din NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. 2­ a) CUIBUL DORULUI ...este numele noii ca­bane inaugurate în ma­sivul Bucegi. Situată în­tr-o frumoasă poiană (altitudine 1 400 m.), în apropierea șoselei ce duce spre peștera Ialo­­micioara, la circa 8 km de Sinaia, cabana „Cui­bul dorului“, electrifi­cată, dispune de o ca­pacitate de 50 de locuri, un restaurant şi condiţii optime de confort. In­tr-un viitor apropiat şi cabana Poiana Stînei va pune la dispoziţia turiş­tilor încă 10 căsuţe a cîte 2 camere (40 de locuri). // ••• Ieri, în jurul orei 15, colectivul secţiei mon­taj manometre de la Uzina de mecanică fină din Capitală, a realizat planul la toţi indicatorii pe luna septembrie, dînd peste plan 550 de mano­­ metre de foarte bună calitate. In clişeu , Jeni Dumitrescu, una din cele mai bune munci­toare lucrînd la monta­rea noului tip de mano­metru antivibrator. Foto : P. COZIA TELEGRAMĂ Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele poporului ro­mân, guvernului şi al meu personal, adresez poporului chinez, guvernului şi dumneavoastră cordiale felici­tări. Poporul român se bucură de realizările pe care le-a obţinut poporul chinez în cei 20 de ani de la crearea Republicii Populare Chineze şi îi urează noi succese în construirea societăţii socialiste în patria sa. îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie din­tre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, dintre popoarele român şi chinez se vor dez­volta continuu în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate fer­rile, unifi-va I ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6807 miercuri 1 octombrie 1969 9 4 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele Comisiei de energie atomică a S. U. A. Preşedintele Consiliului de Start­ al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază pe preşedin­tele Comisiei de energie a­­tomică a Statelor Unite ale Americii, dr. Glenn T. Seaborg, care se află într-o vizită în ţara noastră. La primire au participat acad. Horia Hulubei, preşe­dintele Comitetului pentru energia nucleară, şi prof. Ioan Ursu, prim-vicepreşe­­dinte al aceluiaşi comitet. A fost prezent Leonard Carpenter Meeker, ambasa­dorul S.U.A. la Bucureşti. In cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost discutate unele aspecte ale dezvoltării colaborării și cooperării între cele două state în domeniul folosirii în scopuri paşnice a ener­giei nucleare. I Recoltatul florii soarelui de pe ogoarele Intre­­g I prinderii agricole de stat Alexandria, judeţul­­ Teleorman­­ I Foto: C. PETRE . Pe şantierele de investiţii di eforturi conjugate pentru recuperarea restanţelor Agricultura judeţului Olt se dezvoltă intens şi mul­tilateral, baza ei tehnico­­materială se întăreşte, se modernizează. Investiţiile alocate numai în acest an unităţilor tutelate de Con­siliul Superior al Agricul­turii depăşesc suma de 180 milioane lei. Sunt fonduri destinate lărgirii şi dez­voltării întreprinderilor a­­gricole de stat şi întreprin­derilor de mecanizare a a­­griculturii existente, lucră­rilor de îmbunătăţiri fun­ciare prin îndiguiri şi a­­menajări interioare, achi­ziţionarea de noi tractoare, maşini agricole etc. După aproape nouă luni de activitate din acest an, este deosebit de important, de cunoscut în ce măsură au fost realizate lucrările de investiţii din agricultu­ra judeţului cu termen scadent pînă în trimestrul III. Este ştiut că un aspect important, de care depin­de eficienţa oricărei inves­tiţii, îl constituie realizarea în termen sau înainte de termen a obiectivelor pla­nificate. Analizînd această problemă desprindem că în multe unităţi situaţia este departe de a fi chiar satis­făcătoare. Aşa este cazul cu construcţia Complexu­lui de vaci Deveselu, al cărui beneficiar este I.A.S. Studina. Conform planului, acest important obiectiv,­­ cu o capacitate anuală de 3 000 capete vaci cu lapte, trebuie să fie dat în folo­sinţă la data de 30 noiem­brie 1960. Or, la sfîrşitul lunii septembrie lucrarea se găseşte în plină construc­ţie, atît antreprenorul ge­neral — I.C.M. nr. 6 Cra­iova, cît şi subantrepreno­­rul — Trustul II instalaţii Bucureşti lucrînd fiecare ce poate şi pe unde poate. La unele grajduri, nu s-a fixat pînă­­acum nici tîm­­plăria pentru a fi închise în vederea montării instala­ţiilor sanitare şi electrice. Cauza principală a rămî­­nerii in urmă aici, ca şi la extinderea capacităţii Complexului porcin Cara­cal, şantierul de îndiguiri şi desecări din zona Dăbu­­leni — Potelu — Corabia, realizarea unei plantaţii de pomi fructiferi în supra­faţă de 174 ha la I.A.S. Ian­cu Jianu etc, este determi­nată (cum, de altfel, subli­nia şi tovarăşul Ion Stoica, inspector principal de la sucursala Băncii agricole a judeţului Olt, căruia i-am solicitat părerea) de slaba colaborare între parteneri la realizarea investiţiei. Din această cauză au fost scăpate din vedere proble­me esenţiale legate de or­ganizarea judicioasă a pro­ducţiei şi a muncii, aprovi­zionarea ritmică şi în can­tităţi corespunzătoare cu materiale, asigurarea forţei de muncă etc. Că aşa stau lucrurile, ne-o dovedeşte şi faptul că la şantierul Complexului Deveselu, în trimestrul II au lipsit zilnic circa 300 muncitori din totalul de 700 necesari, că de pe şan-DUMITRU BURCEA (Continuare în pag. a 2-a) Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 12:00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu ocazia deschiderii noului an­­ universitar 1969—1970. Promisiunile şi aşteptările nu ţin de cald Anotimpul friguros bate la uşă. Cum e şi firesc, pro­fi­tînd de zilele însorite, o bună parte din cei 164 000 locuitori ai oraşului Galaţi au început să solicite in­tens serviciile celor patru depozite ale întreprinderii „Combustibilul“. Numai că aici găsesc, de multe ori, în loc de lemne şi cărbuni ...o atitudine glacială. Ultimele sondaje ale e­­chipelor de control obştesc au scos în evidenţă neajun­suri serioase în modul cum această întreprindere asi­gură aprovizionarea cu combustibil. Pornind pe ur­ma sesizărilor am făcut zilele trecute un prim po­pas la depozitul nr. 4 din apropierea gării. Aflăm aici că peste 1200 de oameni care au solicitat cu multă vreme în urmă lemne și cărbuni nu au primit com­bustibil. In depozit nici o mișcare. La poartă, 16 mij­loace de transport stau inutile. — Lemne sunt, lipsesc cărbunii, ne informează APROVIZIONAREA CU LEMNE DE FOC ÎN ORAŞUL GALAŢI Andrei Spanache, şeful de­pozitului. Lemnele însă nu se dau decît împreună cu cărbuni! Aşa că amînăm satisfacerea cererilor. La depozitele nr. 2 — Ba­zinul nou, şi nr. 5 — Fi­­reşti, lucrurile stau şi mai prost. Ambele sunt în in­ventar, operaţiune care se face prin golire. Ne între­băm : de ce se face inven­tarul tocmai în această pe­rioadă de vîrf ? întrucît din patru depo­zite trei sunt inactive, ne-am îndreptat spre cel de al pa­trulea, de pe Calea Pru­tului. Tocmeala începe aici încă de la poartă : pentru CONSTANTIN PANAITESCU membru în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Galaţi Şi MIRCEA CIŞMAN (Continuare în pag. 2-a) SPORTUL RECREATIV O statistică lapidară, înfăţişînd date din domeniul sportului, atestă existenţa, pe lingă comitetele sindicatelor din întreprin­deri şi instituţii, au­ cluburi şi 1955 asocia­ţii sportive. Şi tot acelaşi bilanţier, la capi­tolul uman, redă cifra de 1.500.000 membri cotizanţi şi susţinători, ceea ce la prima vedere pare impresionant. Deci, la aproape doi ani de la elaborarea „Legii cu privire la dezvoltarea acti­vităţii de educaţie fizică şi sport“, act cu multiple im­plicaţii în procesul menţi­nerii vigorii şi sănătăţii pu­blice, baza de masă a spor­tului a căpătat noi valen­ţe. Motivul promovării la scară largă a sportului ne apare cu claritate .­in zilele noastre, datorită asi­milării vertiginoase a unor metode moderne de pro­ducţie, în care automatiza­rea şi mecanizarea preia arhaice funcţii de muncă manuală, organismul ome­nesc solicită factori compen­satori, elemente stimulati­ve, recreative și fortifiante, ideal regăsite într-un climat sportiv de ore libere, într-o activitate de mișcare fizi­că cu program strict, coti­dian. De fapt, acesta este sensul profund al legii, cu­prinderea tuturor salariaţi­lor în practicarea exerciţiu­lui fizic şi a sportului, în combaterea staticii, a se­dentarismului, a malforma­ţiilor obezitale şi anchiloză. Revenind la date statisti­ce, şi mai ales la ultima ci­fră amintită mai sus, reţi­nem mai întîi nuanţa ei moral-financiară şi apoi ca­racterul pur sportiv. Pen­tru că un milion şi jumăta­te de membri cotizanţi şi susţinători, nu înseamnă totodată şi... un milion şi jumătate de sportivi activi, ci doar o masă de oameni care, în virtutea unor sim­patii de suporteri, gravitea­ză mai mult sau mai puţin în jurul unităţilor sportive, doar o parte din ei pătrun­­zînd direct pe gazon sau în patrulaterul unei săli de sport. Sunt întreprinderi şi ins­tituţii, şi nu puţine, în care cluburile şi asociaţiile sportive nu-şi pun cu stă­ruinţă probleme legate de educaţia fizică a maselor, baza materială a sportului, echipamentului sportiv, fondurile căpătînd un sens unic şi invariabil, activi­tatea sportivă de perfor­manţă. Unităţi de muncă ca „Metaloglobus", „Auto­matica", „U.C.R.“, etc., îşi îndreaptă toate mijloacele de care dispun spre o echi­pă de fotbal cu activitate in campionatul municipiu­lui Bucureşti, neglijînd mase de mii de salariaţi dornici de mişcare fizică, ţinute într-o nefirească lipsă de in­teres, fie din partea comite­tului sindical, fie din pri­cina unei optici eronate, promovată de conducerea asociaţiei sportive. Se vi­sează prea mult la podiu­muri, la cupe şi medalii, cu o utopie înduioşetoare, sa­­crificîndu-se cu uşurinţă cerinţe stringente, la scară generală, de recreiere şi mişcare sportivă. Scopul nobil, indicativul record, loc fruntaş în ierar­hia valorilor, nu poate fi condamnat şi nici măcar dispreţuit, mai ales cînd discutăm despre un club CALIN DOBRE (Continuare în pag. 3-a) sub semnul inconsecvenţelor LA DESCHIDEREA muu­m mmm Cînd rotirea anotimpurilor aduce acordurile grave ale toamnei, cînd frunzele în legănări se desprind, un eveniment de o deosebită importanţă în viaţa intelectuală a ţării, vine să înnobileze aceste clipe : deschiderea unui nou an universi­tar. Spre deosebire de atîtea începuturi de an ale învăţămîntului superior, cel de astăzi debutează sub cele mai prielnice condiţii materiale şi spiri­tuale, pentru perfecţionarea şi modernizarea pro­cesului de învăţămînt universitar, preconizate de hotărîrile Congresului al X-lea al partidului. Şcoala superioară românească a căpătat noi am­plitudini, în special în ultimii ani. Noul an de studiu va aduce pe băncile amfiteatrelor, în sălile de seminarii sau în laboratoare, peste 150 000 de viitori specialişti, tineri veniţi să dobîndească o bogată şi temeinică pregătire profesională şi un larg orizont de cultură. Limbajul cifrelor, deşi rece în precizia şi exactitatea lui, are însă o forţă de convingere de netăgăduit; astfel, numai în anul întîi al cursurilor de zi, serale şi fără frecvenţă vor fi cuprinşi, mai bine de 27 000 de tineri (români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi), proaspeţi absolvenţi ai liceelor de pe tot cuprinsul ţării. In anul universitar 1969/1970 îşi vor deschide porţile 49 de instituţii de învăţămînt, cu 192 de fa­cultăţi cuprinse în 17 centre ale ţării. S-au adăugat în anul acesta circuitului universitar facultăţile de litere şi istorie din Sibiu, facultatea de muzică de la Braşov, facultăţile de educaţie fizică de la Ga­laţi şi Tg. Mureş, facultatea de istorie-geografie din cadrul Institutului pedagogic din Suceava. Totodată, învăţămîntul de subingineri şi-a mărit sfera de cuprindere — sporită şi prin noile insitu­­te de la Piteşti şi Baia Mare — la 30 de specialităţi. La pregătirea ştiinţifică, la educaţia politică, civi­că şi etică a întregii populaţii universitare vor con­ (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAME Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOWON şeful Guvernului militar federal şi Comandant suprem al Forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal am deosebita plăcere să vă adresez Excelenţă, cu ocazia zilei dumneavoastră naţionale, călduroase felicitări şi cele mai bune urări pentru pros­peritatea Republicii Federale Nigeria, îmi exprim speranţa că relaţiile de prietenie şi cola­borare dintre România şi Nigeria se vor dezvolta con­tinuu, în interesul ambelor popoare şi al cauzei înţele­gerii internaţionale. Cu deosebită stimă şi înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cipru vă transmit, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări pentru sănătatea şi fericirea personală a Excelenţei Voastre, pentru prosperitatea poporului cipriot. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next