Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)

1969-11-01 / nr. 6834

ÎNDEPLINIREA integrală a sarcinilor DE PLAN - OBLIGAȚIE A FIECĂRUI COLECTIV! Nici o frină in complexul angrenaj al cooperări­i! • O întrebare pe adresa M.I.C.M.: Se vor repeta oare şi în anul viitor neajun­surile existente în prezent la uzinele „In­­dependenţa“-Sibiu ? Respectarea întocmai a prevederilor contractelor economice încheiate între furnizori şi beneficiari este sau ar trebui să reprezinte nu numai o obligaţie juridi­că, dar şi una morală. Li­vrarea în termen a produ­selor contractate, conform tuturor stipulaţiilor, con­stituie o expresie a serio­zităţii, a simţului de înaltă răspundere cu care un co­lectiv sau altul înţelege să onoreze firma fabricii. Aceasta înseamnă totodată o contribuţie la buna func­ţionare a întregului meca­nism al economiei naţiona­le. Cum se prezintă sub a­­cest raport situaţia la uzi­nele „INDEPENDENŢA“ din Sibiu, cunoscută pen­tru volumul mare de uti­laj pe care trebuie să-l execute, atît pentru bene­ficiarii interni cit şi pen­tru export ? O analiză „la zi“ evidenţiază neonorarea a 222 de contracte în va­loare de 19 milioane lei. între acestea figurează maşini şi utilaje de extre­mă importanţă pentru in­trarea la termen în funcţi­une a unor obiective ener­getice­ ale industriei chi­mice, metalurgice, alimen­tare etc., cum sunt conduc­ta forţată pentru Hidro­centrala de pe Lotru, 40 de cuptoare de tratament ter­mic, împingătoare cu lanţ pentru fabricile de cără­mizi, mori cu impact pen­tru şantierele de construc­ţii etc. Nu este cazul, cre­dem, să insistăm prea mult asupra gravelor implicaţii provocate atît beneficiari-DUMITRU SANDU (Continuare în pag. a 3-a) In perioada actuală, ac­tivitatea de transport pe calea ferată cunoaşte un ritm fără precedent. Aceas­ta este urmarea firească a dezvoltării multilaterale a vieţii noastre economice şi sociale, dezvoltare în ca­drul căreia activitatea de transport feroviar îşi are un loc important. Legătu­ra strînsă între sarcinile de plan ale fiecărei între­prinderi economice şi­ sar­cinile de plan ale unităţii de cale ferată ce o deser­veşte este evidentă şi strict necesară deoarece numai o corelare justă în activita­tea tuturor verigilor, de sus­pină jos, poate asigura realizarea planului de transport fără salturi, fără rămineri în urmă, fără „vîrf de trafic“, fără sur­prize la încheierea bilan­ţului de sfîrşit de perioadă. Hotărîrile elaborate de către conducerea de stat, legile şi regulamentele în vigoare, instrucţiunile de serviciu întocmite de calea ferată pe baza acestor legi sînt clare şi în măsură a a­­sigura această corelare jus­tă a activităţii de transport. Dar, cînd dispoziţiile le­gale nu sunt aplicate în­tocmai, cînd disciplina de plan nu este respectată cu sfinţenie, efectele negative nu întîrzie să se arate. Da­torită faptului că multe în­treprinderi folosesc încă şi astăzi practica de a plani­fica transporturile pe bază de aprecieri, „din ochi“, ne­legate întrutotul de planul de producţie şi desfacere, nici nu se putea ajunge la un alt rezultat decât la a­­nulări şi retrageri din pla­nurile operative de trans­port şi în acelaşi timp la un volum considerabil de mărfuri solicitate la trans­port în afară de plan. Ast­fel, luînd de pildă activita­tea pe trimestrul II al a­­nului în curs, în unităţile feroviare din Regionala Craiova, au fost anulate din plan de către între­prinderile beneficiare de AL. FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) Şi pentru asigurarea rulajului vagoanelor Se impune exigenţă şi fermitate pe toată linia­­ de la minister la întreprindere Fabrica de produse lactate din Timişoara, una dintre unităţile moderne ale industriei alimentare Foto­­ A. MIHAI Există desigur, o poe­zie a cifrelor, care pare la prima vedere nesesi­zabilă. Merită insă a fi desluşită. Ea se desprin­de şi din şirul indica­torilor (toţi intrecind su­ta), care marchează cu cit şi cum fabrica „Fla­mura roşie“ din Combi­natul de mătase Bucu­reşti şi-a îndeplinit sar­cinile de plan la princi­palii indici. Căci fiecare procent concentrează în sine angajarea totală, de­liberată a colectivului a­­cestei întreprinderi, par­ticiparea lui conştient ac­tivă în procesul muncii. Şi dacă pentru descifra­rea acestor sensuri ne­am oprit la fabrica „Fla­mura Roşie", alegerea nu a fost întîmplătoare. Aici, mai mult de 70 la sută din personal este format din femei. Implicaţiile acestor cifre — în ultimele 9 luni valoarea producţiei globale este de 101,2 la sută, iar productivitatea muncii atinge acelaşi procent — au nu numai o traducţie economică ci şi­ una etică. Femeile au venit de acasă de la tre­burile gospodăreşti cu spiritul ordinei, cu de­prinderea de a-şi orga­niza bine timpul. Dar cine îşi închipuie că ele rămîn la aceste obişnu­inţe exclusiv pragmatice, greşeşte. Integrate deplin muncii, realizînd semni­ficaţia fiecărui act al producţiei, ele investesc în acest proces (care le va răsplăti cu satisfacţia sentimentului de a fi uti­le societăţii), iniţiative, idei, aptitudini, capaci­tate de creaţie. Au venit dornice să cunoască, să ştie. Cerin­ţele tehnicii moderne le-au găsit pregătite să-şi asimileze tot ceea ce în meseria lor se afirmă ca nou. Infuzia cunoştinţe­lor tehnice, transformîn­­du-le din executanţi me­canici ai unor procedee tehnologice, în stăpînii de necontestat ai maşini­lor, le-a tonifiat senti­mentul dăruirii în mun­că. Aşa s-au născut me­tode puse la punct pen­tru reglarea unor maşini moderne, aşa s-a ajuns ca indicele de folosire a utilajelor să fie mereu îmbunătăţit. Desigur, fabrica nu este încă un angrenaj fără fisuri. Directorul ei, inginer Victor Baciu, a­­cuză (observate în speri­­­al la tineri fără califica­re) acte de indisciplină, şi mai ales fenomenul fluctuaţiei. Este cert că angajarea în procesul muncii, disponibilitatea cresc direct proporţional cu pregătirea profesiona­lă, cu calificarea. Şi dacă ţesătoarea Maria Buha CLARA DUMITRESCU­­ (Continuare în pag. 4­ a) LITERATURÂ ARTĂ (Pagina a 2-a) (In pag. a 4-a) (In pag. a 3-a) ■ TELEORMAN ■ CONSTANŢA Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6834 sîmbătă 1 noiembrie 1969 6 pagini 30 bani Agendă cotidiană • „Steaua" floretei românești • Succes deplin ! • „Napoca" la scarii contempora­nă • Opinii ad-hoc (In pag. a 5-a) CENTENARUL liniei ferate Bucureşti-Giurgiu 100 de ani de la inaugu­rarea liniei ferate Bucu­reşti (Filaret) — Giurgiu... De zeci de ani, acea primă locomotivă spre care pri­veau emoţionaţi oamenii a­­celei epoci, a „tras“ pe linia Muzeului C.F.R. Oare noi, astăzi, oamenii „secolului vitezei“, privind-o sintem­ mai puţin emoţionaţi decit străbunicii noştri ? E ade­vărat, emoţia noastră este de altă natură. Şi dintr-oda­­tă ne apar în minte imagini pe care le-am descoperit în stampe şi-n fotogra­fii stîngace de epocă, imagini ale Bucureştiu­lui de altă dată luminat de felinare şi de reflexele ape­lor Dîmboviţei. Aci a fost, aci exista, aci s-a întîmplat cutare şi cutare eveniment — spuneam purtîndu-ne paşii prin Bucureştii de as­tăzi. Şi vom urca şi pe dea­lul Filaretului... Am întîrzi­­at ? Da, trenul spre Giur­giu a plecat acum exact o sută de ani... Nu vom de­zarma totuşi , îl vom prin­de în ultima sa sta­ţie... Muzeul C.F.R. Şi un drum spre el nu vom întîl­­ni nici poştalionul, nici tramvaiul cu cai, nici tră­suri, măsurind egal şi mo­noton uliţele... Totul este foarte modern şi noi deve­nim nostalgici. Trăirea noas­tră pentru cîteva momente în trecut este de fapt un pios omagiu adus începutu­rilor de modernizare a Ro­mâniei. Să trecem însă de la simpla nostalgie la file de istorie... Gazeta cu conţinut literar şi industrial „Muzeul Na­ţional“ relata in numărul său din 3 iulie 1836 : „Tră­surile care umblă cu abur pe multe drumuri din En­­glitera, în Franţa şi în Ger­mania transportează oa­meni şi mărfuri cu o iuţi­­me care întunecă mintea de mirare şi ar socoti ci­neva că aceasta este un far­mec. Şi e adevărat, cine s-ar minuna cînd vede că o căruţă care nu se trage de cai sau­ alte dobitoace ci numai de puterea unor aburi ce fierb intr-un ca­zan“. In Moldova, cît şi în Mun­tenia, în acea vreme se în­­trevedeau avantajele nou­lui mijloc rapid de trans­port acela al căilor fe­rate. O serie de depu­taţi ridică problema con­struirii de căi ferate, se fac tot felul de încercări pentru introducerea drumu­lui de fier, ba mai mult, se ia contact cu o serie de societăţi. Astfel, vornicul Gheorghe Suţu duce trata­tive cu prinţul Leo de Sa­­pieha, preşedintele Societă­ţilor de căi ferate galiţiene. La 28 februarie 1846, un grup de boieri cu vederi progresiste propune sfatu­lui cirmnuitor al Moldovei să li se acorde un privile­giu pentru înfiinţarea unui drum de fier. Aceste încer­cări de a se introduce că­ile ferate continuă şi după Unirea Principatelor. Mihai Kogălniceanu, în şedinţa de deschidere a Adunării Prin­cipatelor Unite din 24 ia­nuarie 1862, care a avut loc la Bucureşti, declara că de­putaţii moldoveni au sosit în oraş cu căruţele trase de boi, parcurgînd drumul in 15 zile şi fiind în pericol de a fi mîncaţi de lupi. MIHAI BAUER (Continuare în pag. a 3-a) -şi soarele din struguri va deveni un vin şăgalnic, ca... zimbetul culegătorilor Foto : E. SIRZEA Ospitalitatea in suferinţă în acest sfîrşit de toamnă se constată o afluenţă tot mai mare de oameni ai muncii veniţi să se bucure de tămăduitoarele izvoare minerale, adevărate haruri ale naturii, existente în cu­noscutele şi apreciatele sta­ţiuni balneo-climaterice de pe Valea Oltului: Govora, Călimăneşti şi Olăneşti.­­ Condiţiile de odihnă şi tratament de aici cunosc o îmbunătăţire simţitoare. La Căciulata, de exemplu, se află în construcţie un com­plex balnear cu o capacitate de 700 locuri, creîndu-se ast­fel posibilităţi pentru o te­rapeutică balneologică mo­dernă. Fonduri importante sunt alocate pentru amena­jarea izvoarelor, a locurilor de agrement şi a altor obiec­tive cuprinse în planul de modernizare a staţiunilor. Toată lumea ştie cît de agreabilă este urarea: „Bine aţi venit!“ Ospitalitatea este o notă specifică, un atribut al poporului nostru, care ştie să-şi primească oaspeţii. In­tr-o discuţie pe această temă cu directorul comercial Vic­tor Tudorică, de la staţiunea balneo-climaterică Govora, am fost informaţi că vor să schimbe denumirea de bi-R Al­D prin staţiunile balneo­climaterice de pe Valea Oltului Nâu... de cazare cu unul de recepţie, să creeze un ca­dru mai intim, mai familiar. S-a înrădăcinat în obiceiul... casei de a servi, gratis, un ceai gustos oaspeţilor sosiţi în timpul nopţii. Sunt reali­zări şi intenţii frumoase. Dar în pofida acestor pre­ocupări, realitatea este alta. Cartea de vizită este pătată de atitudinea unor salariaţi de la birourile de primire. Lipsa de solicitudine şi în­ţelegere a acestora, faţă de cei veniţi la odihnă şi tra­tament, creează o atmosferă apăsătoare, neplăcută, care după cîte ştim influenţează negativ asupra stării de să­nătate. Deghizat în postura unui vizitator, am fost mar­torul unor scene penibile. ...„Ceea ce vă spun eu e sfînt, nici dumnezeu nu mai poate reveni!“ — răspundea autoritar de la ghișeul birou­lui de primire din Govora, sora medicală Paraschiva Radu,­­pe post de... medic), iar şeful acestui birou, I. Ciobanu, îşi complimenta clienţii cu expresii jigni­toare: „Nu vă convine, pu­teţi pleca, nu ştiu de ce aţi mai venit“... „Nu eşti... îm­brăcat pentru a locui în pa­vilionul central!“ şi alte a­­semenea... amabilităţi pe TEODOR GEAMANU (Continuare în pag. a 4-a) TURISMUL factor important in recreerea şi fortificarea organismului uman . După cum ştim, ţara noastră a pătruns vertiginos în rîndul statelor cu o indus­trie turistică dezvoltată. Cal­cule estimative ne pun in faţă cifre impresionante pentru a­­nul 1969 : aproape două mi­lioane de turişti străini şi alte cîteva milioane de tu­rişti in­terni au fost oaspeţii înălţi­milor montane şi ai litoralu­lui românesc. La dezvoltarea bazei de masă a drumeţiei şi recreerii, răspunzînd unor cerinţe de recompensare şi sănătate ale organismului uman, un rol însemnat revi­ne şi sindicatelor. Desigur, e­­forturile depuse în acest do­meniu îşi au o explicaţie pro­fundă ? — Mai mult decît atît, o justificare socială, de larg in­teres naţional. Atît sportul, cît şi turismul se impun cu pregnanţă în condiţiile mo­dernizării şi diversificării producţiei materiale, al me­canizării şi automatizării tot mai complexe a industriei. Munca la un agregat cu co­mandă electronică, la o ma­şină cu program, activitatea de birou, de conducere şi dispecerat, folosirea unor mijloace de transport rapide, sedentarismul, încep să ac­ţioneze nemijlocit asupra pro­cesului biologic de existenţă a omului, să solicite necesi­tatea mişcării fizice. Por­nind tocmai de la procesul Convorbire cu tovarăşul EFREM CHERTEŞ şeful adjunct al secţiei pentru problemele activită­ţii cultural-educative şi sportive a Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. scăderii activităţii dinamice, împins pînă la lipsa aproape totală de mişcare, sindicatele îşi propun, prin organizarea unor acţiuni turistice de ma­să, să participe direct la o­­crotirea sănătăţii oamenilor muncii, la combaterea mal­formaţiilor ce pot genera... degenerarea organismului u­­man, s obezitate şi anchiloză, să facă totul pentru menţi­nerea unui echilibru perfect, între activitatea profesională şi cea de educaţie fizică. — Care sunt, după dumnea­voastră valenţele instructive ale turismului ? — A porni în drumeţie, a colinda ţara, în grup sau indi­vidual, înseamnă pe de o par­te, a-ţi îmbogăţi cunoştinţele la sursa unor comori milena­re, a te pătrunde de tradiţii nemuritoare şi obiceiuri stră­moşeşti, iar, pe de altă parte, a cunoaşte şi aprecia activita­tea creatoare a întregii so­cietăţi, unite şi entuziaste sub înţeleaptă conducere a parti­dului comunist, de a lua un contact nemijlocit cu uriaşul şi vertiginosul proces al in­dustrializării, factor de sea­mă în creşterea neîncetată a bunăstării poporului, în pro­gresul general al patriei so­cialiste. — Cum se materializează conlucrarea cu alte organiza­ţii interesate şi ce s-a între­prins pentru dezvoltarea tu­rismului de către sindicate ? — Omului muncii, producă­tor de inestimabile valori, sta­tul nostru îi acordă o grijă deosebită şi un sprijin mate­rial firesc. Asociindu-se aces­tei orientări profund umanita­re, sindicatele trimit anual sute de mii de salariaţi în sta­ţiunile balneo-climaterice. Ci­fric, această acţiune cuprinde în 1969 peste 393 000 oameni ai muncii, faţă de 296 000 în anul 1961, fără a mai socoti pe cei ce au contractat locuri prin O.N.T., sau folosesc mij­loace de transport proprii. Pentru a atrage mase cît mai largi de salariaţi la practica­rea organizată a turismului şi la acţiunile recreative în aer liber, Secretariatul Con-Convorbire realizată de ŞT. GHEORGHIU (Continuare In pag. a 5-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului algerian prieten, cu pri­lejul Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democra­tice şi Populare, calde felicitări şi cele mai bune urări. Cu înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţin să vă exprim sincere mulţumiri pentru felicitările pe care aţi binevoit a le adresa cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi vă adresez bune urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze

Next