Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)
1969-11-01 / nr. 6834
ÎNDEPLINIREA integrală a sarcinilor DE PLAN - OBLIGAȚIE A FIECĂRUI COLECTIV! Nici o frină in complexul angrenaj al cooperării! • O întrebare pe adresa M.I.C.M.: Se vor repeta oare şi în anul viitor neajunsurile existente în prezent la uzinele „Independenţa“-Sibiu ? Respectarea întocmai a prevederilor contractelor economice încheiate între furnizori şi beneficiari este sau ar trebui să reprezinte nu numai o obligaţie juridică, dar şi una morală. Livrarea în termen a produselor contractate, conform tuturor stipulaţiilor, constituie o expresie a seriozităţii, a simţului de înaltă răspundere cu care un colectiv sau altul înţelege să onoreze firma fabricii. Aceasta înseamnă totodată o contribuţie la buna funcţionare a întregului mecanism al economiei naţionale. Cum se prezintă sub acest raport situaţia la uzinele „INDEPENDENŢA“ din Sibiu, cunoscută pentru volumul mare de utilaj pe care trebuie să-l execute, atît pentru beneficiarii interni cit şi pentru export ? O analiză „la zi“ evidenţiază neonorarea a 222 de contracte în valoare de 19 milioane lei. între acestea figurează maşini şi utilaje de extremă importanţă pentru intrarea la termen în funcţiune a unor obiective energetice ale industriei chimice, metalurgice, alimentare etc., cum sunt conducta forţată pentru Hidrocentrala de pe Lotru, 40 de cuptoare de tratament termic, împingătoare cu lanţ pentru fabricile de cărămizi, mori cu impact pentru şantierele de construcţii etc. Nu este cazul, credem, să insistăm prea mult asupra gravelor implicaţii provocate atît beneficiari-DUMITRU SANDU (Continuare în pag. a 3-a) In perioada actuală, activitatea de transport pe calea ferată cunoaşte un ritm fără precedent. Aceasta este urmarea firească a dezvoltării multilaterale a vieţii noastre economice şi sociale, dezvoltare în cadrul căreia activitatea de transport feroviar îşi are un loc important. Legătura strînsă între sarcinile de plan ale fiecărei întreprinderi economice şi sarcinile de plan ale unităţii de cale ferată ce o deserveşte este evidentă şi strict necesară deoarece numai o corelare justă în activitatea tuturor verigilor, de suspină jos, poate asigura realizarea planului de transport fără salturi, fără rămineri în urmă, fără „vîrf de trafic“, fără surprize la încheierea bilanţului de sfîrşit de perioadă. Hotărîrile elaborate de către conducerea de stat, legile şi regulamentele în vigoare, instrucţiunile de serviciu întocmite de calea ferată pe baza acestor legi sînt clare şi în măsură a asigura această corelare justă a activităţii de transport. Dar, cînd dispoziţiile legale nu sunt aplicate întocmai, cînd disciplina de plan nu este respectată cu sfinţenie, efectele negative nu întîrzie să se arate. Datorită faptului că multe întreprinderi folosesc încă şi astăzi practica de a planifica transporturile pe bază de aprecieri, „din ochi“, nelegate întrutotul de planul de producţie şi desfacere, nici nu se putea ajunge la un alt rezultat decât la anulări şi retrageri din planurile operative de transport şi în acelaşi timp la un volum considerabil de mărfuri solicitate la transport în afară de plan. Astfel, luînd de pildă activitatea pe trimestrul II al anului în curs, în unităţile feroviare din Regionala Craiova, au fost anulate din plan de către întreprinderile beneficiare de AL. FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) Şi pentru asigurarea rulajului vagoanelor Se impune exigenţă şi fermitate pe toată linia de la minister la întreprindere Fabrica de produse lactate din Timişoara, una dintre unităţile moderne ale industriei alimentare Foto A. MIHAI Există desigur, o poezie a cifrelor, care pare la prima vedere nesesizabilă. Merită insă a fi desluşită. Ea se desprinde şi din şirul indicatorilor (toţi intrecind suta), care marchează cu cit şi cum fabrica „Flamura roşie“ din Combinatul de mătase Bucureşti şi-a îndeplinit sarcinile de plan la principalii indici. Căci fiecare procent concentrează în sine angajarea totală, deliberată a colectivului acestei întreprinderi, participarea lui conştient activă în procesul muncii. Şi dacă pentru descifrarea acestor sensuri neam oprit la fabrica „Flamura Roşie", alegerea nu a fost întîmplătoare. Aici, mai mult de 70 la sută din personal este format din femei. Implicaţiile acestor cifre — în ultimele 9 luni valoarea producţiei globale este de 101,2 la sută, iar productivitatea muncii atinge acelaşi procent — au nu numai o traducţie economică ci şi una etică. Femeile au venit de acasă de la treburile gospodăreşti cu spiritul ordinei, cu deprinderea de a-şi organiza bine timpul. Dar cine îşi închipuie că ele rămîn la aceste obişnuinţe exclusiv pragmatice, greşeşte. Integrate deplin muncii, realizînd semnificaţia fiecărui act al producţiei, ele investesc în acest proces (care le va răsplăti cu satisfacţia sentimentului de a fi utile societăţii), iniţiative, idei, aptitudini, capacitate de creaţie. Au venit dornice să cunoască, să ştie. Cerinţele tehnicii moderne le-au găsit pregătite să-şi asimileze tot ceea ce în meseria lor se afirmă ca nou. Infuzia cunoştinţelor tehnice, transformîndu-le din executanţi mecanici ai unor procedee tehnologice, în stăpînii de necontestat ai maşinilor, le-a tonifiat sentimentul dăruirii în muncă. Aşa s-au născut metode puse la punct pentru reglarea unor maşini moderne, aşa s-a ajuns ca indicele de folosire a utilajelor să fie mereu îmbunătăţit. Desigur, fabrica nu este încă un angrenaj fără fisuri. Directorul ei, inginer Victor Baciu, acuză (observate în sperial la tineri fără calificare) acte de indisciplină, şi mai ales fenomenul fluctuaţiei. Este cert că angajarea în procesul muncii, disponibilitatea cresc direct proporţional cu pregătirea profesională, cu calificarea. Şi dacă ţesătoarea Maria Buha CLARA DUMITRESCU (Continuare în pag. 4 a) LITERATURÂ ARTĂ (Pagina a 2-a) (In pag. a 4-a) (In pag. a 3-a) ■ TELEORMAN ■ CONSTANŢA Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6834 sîmbătă 1 noiembrie 1969 6 pagini 30 bani Agendă cotidiană • „Steaua" floretei românești • Succes deplin ! • „Napoca" la scarii contemporană • Opinii ad-hoc (In pag. a 5-a) CENTENARUL liniei ferate Bucureşti-Giurgiu 100 de ani de la inaugurarea liniei ferate Bucureşti (Filaret) — Giurgiu... De zeci de ani, acea primă locomotivă spre care priveau emoţionaţi oamenii acelei epoci, a „tras“ pe linia Muzeului C.F.R. Oare noi, astăzi, oamenii „secolului vitezei“, privind-o sintem mai puţin emoţionaţi decit străbunicii noştri ? E adevărat, emoţia noastră este de altă natură. Şi dintr-odată ne apar în minte imagini pe care le-am descoperit în stampe şi-n fotografii stîngace de epocă, imagini ale Bucureştiului de altă dată luminat de felinare şi de reflexele apelor Dîmboviţei. Aci a fost, aci exista, aci s-a întîmplat cutare şi cutare eveniment — spuneam purtîndu-ne paşii prin Bucureştii de astăzi. Şi vom urca şi pe dealul Filaretului... Am întîrziat ? Da, trenul spre Giurgiu a plecat acum exact o sută de ani... Nu vom dezarma totuşi , îl vom prinde în ultima sa staţie... Muzeul C.F.R. Şi un drum spre el nu vom întîlni nici poştalionul, nici tramvaiul cu cai, nici trăsuri, măsurind egal şi monoton uliţele... Totul este foarte modern şi noi devenim nostalgici. Trăirea noastră pentru cîteva momente în trecut este de fapt un pios omagiu adus începuturilor de modernizare a României. Să trecem însă de la simpla nostalgie la file de istorie... Gazeta cu conţinut literar şi industrial „Muzeul Naţional“ relata in numărul său din 3 iulie 1836 : „Trăsurile care umblă cu abur pe multe drumuri din Englitera, în Franţa şi în Germania transportează oameni şi mărfuri cu o iuţime care întunecă mintea de mirare şi ar socoti cineva că aceasta este un farmec. Şi e adevărat, cine s-ar minuna cînd vede că o căruţă care nu se trage de cai sau alte dobitoace ci numai de puterea unor aburi ce fierb intr-un cazan“. In Moldova, cît şi în Muntenia, în acea vreme se întrevedeau avantajele noului mijloc rapid de transport acela al căilor ferate. O serie de deputaţi ridică problema construirii de căi ferate, se fac tot felul de încercări pentru introducerea drumului de fier, ba mai mult, se ia contact cu o serie de societăţi. Astfel, vornicul Gheorghe Suţu duce tratative cu prinţul Leo de Sapieha, preşedintele Societăţilor de căi ferate galiţiene. La 28 februarie 1846, un grup de boieri cu vederi progresiste propune sfatului cirmnuitor al Moldovei să li se acorde un privilegiu pentru înfiinţarea unui drum de fier. Aceste încercări de a se introduce căile ferate continuă şi după Unirea Principatelor. Mihai Kogălniceanu, în şedinţa de deschidere a Adunării Principatelor Unite din 24 ianuarie 1862, care a avut loc la Bucureşti, declara că deputaţii moldoveni au sosit în oraş cu căruţele trase de boi, parcurgînd drumul in 15 zile şi fiind în pericol de a fi mîncaţi de lupi. MIHAI BAUER (Continuare în pag. a 3-a) -şi soarele din struguri va deveni un vin şăgalnic, ca... zimbetul culegătorilor Foto : E. SIRZEA Ospitalitatea in suferinţă în acest sfîrşit de toamnă se constată o afluenţă tot mai mare de oameni ai muncii veniţi să se bucure de tămăduitoarele izvoare minerale, adevărate haruri ale naturii, existente în cunoscutele şi apreciatele staţiuni balneo-climaterice de pe Valea Oltului: Govora, Călimăneşti şi Olăneşti. Condiţiile de odihnă şi tratament de aici cunosc o îmbunătăţire simţitoare. La Căciulata, de exemplu, se află în construcţie un complex balnear cu o capacitate de 700 locuri, creîndu-se astfel posibilităţi pentru o terapeutică balneologică modernă. Fonduri importante sunt alocate pentru amenajarea izvoarelor, a locurilor de agrement şi a altor obiective cuprinse în planul de modernizare a staţiunilor. Toată lumea ştie cît de agreabilă este urarea: „Bine aţi venit!“ Ospitalitatea este o notă specifică, un atribut al poporului nostru, care ştie să-şi primească oaspeţii. Intr-o discuţie pe această temă cu directorul comercial Victor Tudorică, de la staţiunea balneo-climaterică Govora, am fost informaţi că vor să schimbe denumirea de bi-R AlD prin staţiunile balneoclimaterice de pe Valea Oltului Nâu... de cazare cu unul de recepţie, să creeze un cadru mai intim, mai familiar. S-a înrădăcinat în obiceiul... casei de a servi, gratis, un ceai gustos oaspeţilor sosiţi în timpul nopţii. Sunt realizări şi intenţii frumoase. Dar în pofida acestor preocupări, realitatea este alta. Cartea de vizită este pătată de atitudinea unor salariaţi de la birourile de primire. Lipsa de solicitudine şi înţelegere a acestora, faţă de cei veniţi la odihnă şi tratament, creează o atmosferă apăsătoare, neplăcută, care după cîte ştim influenţează negativ asupra stării de sănătate. Deghizat în postura unui vizitator, am fost martorul unor scene penibile. ...„Ceea ce vă spun eu e sfînt, nici dumnezeu nu mai poate reveni!“ — răspundea autoritar de la ghișeul biroului de primire din Govora, sora medicală Paraschiva Radu,pe post de... medic), iar şeful acestui birou, I. Ciobanu, îşi complimenta clienţii cu expresii jignitoare: „Nu vă convine, puteţi pleca, nu ştiu de ce aţi mai venit“... „Nu eşti... îmbrăcat pentru a locui în pavilionul central!“ şi alte asemenea... amabilităţi pe TEODOR GEAMANU (Continuare în pag. a 4-a) TURISMUL factor important in recreerea şi fortificarea organismului uman . După cum ştim, ţara noastră a pătruns vertiginos în rîndul statelor cu o industrie turistică dezvoltată. Calcule estimative ne pun in faţă cifre impresionante pentru anul 1969 : aproape două milioane de turişti străini şi alte cîteva milioane de turişti interni au fost oaspeţii înălţimilor montane şi ai litoralului românesc. La dezvoltarea bazei de masă a drumeţiei şi recreerii, răspunzînd unor cerinţe de recompensare şi sănătate ale organismului uman, un rol însemnat revine şi sindicatelor. Desigur, eforturile depuse în acest domeniu îşi au o explicaţie profundă ? — Mai mult decît atît, o justificare socială, de larg interes naţional. Atît sportul, cît şi turismul se impun cu pregnanţă în condiţiile modernizării şi diversificării producţiei materiale, al mecanizării şi automatizării tot mai complexe a industriei. Munca la un agregat cu comandă electronică, la o maşină cu program, activitatea de birou, de conducere şi dispecerat, folosirea unor mijloace de transport rapide, sedentarismul, încep să acţioneze nemijlocit asupra procesului biologic de existenţă a omului, să solicite necesitatea mişcării fizice. Pornind tocmai de la procesul Convorbire cu tovarăşul EFREM CHERTEŞ şeful adjunct al secţiei pentru problemele activităţii cultural-educative şi sportive a Consiliului Central al U.G.S.R. scăderii activităţii dinamice, împins pînă la lipsa aproape totală de mişcare, sindicatele îşi propun, prin organizarea unor acţiuni turistice de masă, să participe direct la ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii, la combaterea malformaţiilor ce pot genera... degenerarea organismului uman, s obezitate şi anchiloză, să facă totul pentru menţinerea unui echilibru perfect, între activitatea profesională şi cea de educaţie fizică. — Care sunt, după dumneavoastră valenţele instructive ale turismului ? — A porni în drumeţie, a colinda ţara, în grup sau individual, înseamnă pe de o parte, a-ţi îmbogăţi cunoştinţele la sursa unor comori milenare, a te pătrunde de tradiţii nemuritoare şi obiceiuri strămoşeşti, iar, pe de altă parte, a cunoaşte şi aprecia activitatea creatoare a întregii societăţi, unite şi entuziaste sub înţeleaptă conducere a partidului comunist, de a lua un contact nemijlocit cu uriaşul şi vertiginosul proces al industrializării, factor de seamă în creşterea neîncetată a bunăstării poporului, în progresul general al patriei socialiste. — Cum se materializează conlucrarea cu alte organizaţii interesate şi ce s-a întreprins pentru dezvoltarea turismului de către sindicate ? — Omului muncii, producător de inestimabile valori, statul nostru îi acordă o grijă deosebită şi un sprijin material firesc. Asociindu-se acestei orientări profund umanitare, sindicatele trimit anual sute de mii de salariaţi în staţiunile balneo-climaterice. Cifric, această acţiune cuprinde în 1969 peste 393 000 oameni ai muncii, faţă de 296 000 în anul 1961, fără a mai socoti pe cei ce au contractat locuri prin O.N.T., sau folosesc mijloace de transport proprii. Pentru a atrage mase cît mai largi de salariaţi la practicarea organizată a turismului şi la acţiunile recreative în aer liber, Secretariatul Con-Convorbire realizată de ŞT. GHEORGHIU (Continuare In pag. a 5-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului HOUARI BOUMEDIENE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre şi poporului algerian prieten, cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, calde felicitări şi cele mai bune urări. Cu înaltă consideraţiune, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Ţin să vă exprim sincere mulţumiri pentru felicitările pe care aţi binevoit a le adresa cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi vă adresez bune urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze