Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)
1969-11-19 / nr. 6849
Miercuri 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI PANAIT MUŞOIU 1969 Un propagandist de seamă al mişcării socialiste şi muncitoreşti din România (ÎN PAGINA A 5-A) • Pentru automobilul dv. © Pe Argeş, în jos... © Echilibru... plastic © In inima munţilor © Şcoala lui „Choros“ la 20 de ani • Botezul oceanului. (IN PAGINA A I-a) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice, acre,ditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Arizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege, a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputatul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, deputatul Ioan Benkö, primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Mureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. în general, se subliniază în expunere, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sînt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţinut la acelaşi nivel; totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pagubelor decit în cazul desfacerii contracturi de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează îr măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cît mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecţionarea sistemului garanţiilor, întărirea răspunderii materiale. Menţinînd şi accentuînd interdicţia angajării ca gestionari a persoanelor condamnate pentru unele, infracţiuni, proiectul stabileşte şi anumite limite de vîrstă şi studii. Vor putea fi gestionari persoanele care au împlinit vîrsta de 21 (Continuare în pag. a 4-a) Intr-adevăr, atît ca amploare, cit mai ales ca semnificaţie, participarea la viața uzinelor, șantierelor sau instituţiilor apare ca unul din cele mai remarcabile fenomene ale zilelor noastre. Obiect virtual de studiu savant, cu formidabil de bogate resurse in ordinea teoretică, datorită implicaţiilor etice şi politice, de psihologie socială sau sociologice, fenomenul işi demonstrează din plin virtuţile pe planul practicii. Stăteam de vorbă zilele trecute cu Stan Potorac, preşedintele comitetului sindicatului de la Şantierul naval Galaţi, un om ascuţit la minte şi neînduplecat faţă de sine şi de alţii, care, în ciuda virilei, încă departe de cumpănă, îşi întemeiază optimismul pe fapte. 11 politnlîlni din zori şi pină seara („noi aici pe şantier lucrăm ca în agricultură. Am calculat că numai astfel putem sa realizăm cele patru vapoare din planul de export. Am explicat oamenilor şi ei cu înţeles. Ne-am împărţit sarcinile să nu ne încurcăm unul în altul") oriunde, in afară de biroul său de preşedinte, faţă de care are o reacţie alergică („Mă sufoc în birourile astea"). Un om ce posedă darul de a aduce peste tot cu sine o concentrată umanitate. „Vom face o problemă, şi in comitetul de direcţie şi la gazeta noastră de uzină, spune el cu o undă de minte, întrebuinţînd voit pluralul pentru a nu se evidenţia pe sine , în legătură cu atitudinea serviciului mecanic şef faţă de propunerile oamenilor. Să vedem cine este vinovat de întirzierile la lucrările urgente pentru asigurarea condiţiilor de lucru pe timp de iarnă. Altfel o să avem greutăţi la ani cu planul“. Ascultindu-l, vedeam scena ce va urma in comitetul de direcţie. Un om ca o structură ce invită, la reflexivitate, un om bun şi calm, se ridică pentru a face „o problemă" din deselexaminări de la o decadă la alta în asigurarea condiţiilor pentru realizarea planului in lunile de iarnă. Am înţeles atunci că ceea ce stimulează resorturile participării este, de fapt, sentimentul de responsabilitate. „Staţi prost cu aplicarea propunerilor" , l stîrnesc eu. „Nu s-ar putea spune. Din cele peste 260 de propuneri făcute în adunările salariaţilor, mai mult de jumătate au şi fost , incluse în planul M.T.O., m planul tehnic de aprovizionare şi în planul de protecţia muncii pe 1970. Alte propuneri au și fost VIRGIL POP (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate tarile, unifi-va !mm AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIAI Anul XXV nr. 6849 6 pagini 30 bani Azi, „Apollo—12 aselenizează (IN PAGINA A 6-A) Planul şi angajamentele constructorilor de autocamioane vor fi îndeplinite ! Uzina braşoveană de autocamioane a cunoscut din permanent proces de dezvoltare a capacităţilor de producţie şi modernizare a tehnologiilor de fabricaţie. Potenţialul tehnic modern permite colectivului întreprinderii să realizeze o producţie anuală de peste 30 000 autovehicule şi un mare volum de piese de schimb. Elocvent este faptul că în 7 minute de pe banda de montaj pleacă un autocamion. Şi in viitor această mar© uzină va beneficia de importante fonIn aceeaşi perioadă s-au fabricat peste plan 531 autocamioane— In uzina noastră — ne relatează tovarășul AURELIAN NISTOR, președintele comitetului sindicatului, — s-a stabilit pentru acest an hotărîtor al cincinalului ca principal obiectiv al întrecerii socialiste valorificarea deplină a rezervelor existente la locurile de muncă. Aceasta a impus mai întîi orientarea asupra unor criterii concrete, pe grupe de muncitori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi, potrivit specificului de lucru al fiecăruia, iar apoi mobilizarea lor de a-şi lua angajamente pe măsura posibilităţilor create, de a le îndeplini exemplar. Majoritatea acţiunilor întreprinse de comitetul sindicatului şi comitetul de direcţie au avut darul să antreneze eforturile şi forţa de gîndire a colectivului spre crearea unor condiţii favorabile obţinerii unui important spor de producţie pe seama creşterii productivităţii muncii. Activizarea întregului potenţial de gîndire, a iniţiativei şi experienţei specialiştilor pe direcţiile princiuri de investiţii din partea statului, dovadă grăitoare materializării politicii partidului nostru de industrializare a ţării, pe baza folosirii celor mai înaintate cuceriri ale tehnicii. Constructorii de autocamioane desfăşoară o pasionantă întrecere pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Realizările celor 10 luni din acest an, înscrise pe graficele întrecerii socialiste, confirmă entuziasmul, pasiunea şi dăruirea în muncă ale colectivului cipale ale perfecţionării organizării producţiei şi muncii şi, paralel, îmbunătăţirea caracteristicilor tehnico-economice şi funcţionale ale autocamioanelor este într-adevăr un imperativ al producţiei moderne. In urma unor studii tehnico-ştiinţifice, s-au creat primele modele de referinţă privind organizarea superioară a locurilor de muncă după principiile ergonomiei, s-au lărgit posibilităţile de influenţare pozitivă a factorilor umani, contribuţia lor în procesul de producţie, precum şi selecţia, orientarea şi pregătirea profesională a muncitorilor. Concomitent, au fost executate lanţuri transportoare şi conversoare pe o lungime de 15 000 m. Acest mijloc de transport, un adevărat depozit în mişcarea producţiei neterminate, a influenţat direct factorii de ambianţă (prin degajarea locurilor de muncă de semifabricate), a creat condiţii mai bune de mişcare liberă a muncitorilor şi a eliminat întreruperile nedorite, conducted, firesc, la creşterea productivităţii muncii. Se cuvine să menţionăm, de asemenea, că principalele secţii productive, printre care motor, şasiu, jenţi, sculărie , sunt supuse unor importante perfecţionări organizatorice, care permit folosirea celor mai eficiente tehnologii. Un interes deosebit au stîrnit locurile de muncă model, create în secţiile motor şi şasiu în baza principiilor ergonomice. Eficacitatea acestora este concludentă : productivitatea muncii a crescut cu 30—50 la sută, s-a asigurat o fabricaţie ritmică şi calitativ constantă, cu eforturi şi cheltuieli minime. — Efectul măsurilor de organizare superioară a locurilor de muncă, al perfecţionării tehnologiilor — a precizat inginerul NICOLAE ADAM, şeful grupei de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii — se concretizează în peste 288 000 000 lei spor anual la producţia globală, cea mai mare parte obţinîndu-se pe seama productivităţii muncii. Bune rezultate au dat şi măsurile privind autoutilaILIE MIHALEA corespondentul ziarului „Munca“ (Continuare în pag. a 4-a) Indicatorul Angajamentul anul Producţia globală Producţia marfă Producţia marfă vîndută şi încasată Economii metal Agregate şi maşini 50 000 000 lei 60 000 000 lei 60 000 000 lei 150 tona 100 buc. Realizări la 10 luni 52 000 000 lei 62 000 000 Iei 71 469 000 lei 158 tona 79 buc. I Sectorul montaj general al Uzinei de autocamioane din Braşov. De aici, la fiecare 7 minute pleacă un autovehicul Foto : S. EMIL Ministerele trimit specialişti ca să dea ajutor concret, nu să caute justificări! Analiza bilanţului economic pe 10 luni în întreprinderile judeţului Dîmboviţa relevă pregnant eforturile, strădania petroliştilor, metalurgiştilor, textiliştilor, minierilor, a tuturor salariaţilor pentru înfăptuirea sarcinilor de producţie, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Marea majoritate a colectivelor şi-a îndeplinit planul la producţia globală, marfă, marfă vîndută şi încasată, economii la preţul de cost, beneficii. Petroliştii din Tîrgovişte, Moreni, Găeşti şi Titu au expediat în plus rafinăriilor însemnate cantităţi de ţiţei, minerii de la Şotînga au adus la suprafaţă, peste plan, mai bine de 4 500 tone lignit, cimentiştii din Fieni au dat constructorilor peste sarcina contractuală 16100 tone ciment. Cu realizări de seama şi-au adus contribuţia la dezvoltarea şi modernizarea economiei judeţului, la creşterea eficienţei producţiei materiale şi colectivele de textilişti de pe Valea Salomiţei, constructorii de prefabricate de la Doiceşti, care şi-au îndeplinit de pe acum angajamentele anuale asumate în întrecerea socialistă. Situaţia pozitivă de ansamblu — depăşirea planului producţiei globale industriale pe judeţ — în cele 10 luni, din acest an cu 12 927 000 lei — din păcate, este umbrită însă de unele nerealizări la planul producţiei marfă vîndută şi încasată. Sînt cîteva întreprinderi — Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte, Uzina de piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic Găeşti, Combinatul de industrie alimentară — care trag înapoi rezultatele Celorlalte colective de muncă, fapt ce face ca pe judeţ indicatorul producţiei marfă vîndută şi încasată să fie realizat numai in proporţie de 99,4 la sută. Cauzele principale constau la nefolosirea raţională a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru, slaba organizare a muncii şi producerea de mărfuri necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. „Atelierul mecanic“ al industriei chimice , cum spun localnicii Uzinei de piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic din Găeşti, s-a înscris la capătul a 10 luni, cu o pierdere la planul producţiei marfă vîndută şi încasată de 9 331 000 lei. Nivelul planificat la acest important indicator în nici o lună nu a fost îndeplinit. Neajunsurile sunt cunoscute de organele locale, de cele ale ministerului așa că nu am umblat prea mult să le aflăm. Iată o parte din ele , lipsa unei tehnologii bine pusă la punct, din care cauză rebuturile și pierderile de metal, cresc de la o lună la alta; insuficienta preocupare pentru asigurarea şi pregătirea cadrelor necesare secţiilor uzinei — în conducerea tehnică sînt oameni cu o pregătire slabă, iar unii nu au tangenţă cu profilul unităţii; lipsa unor utilaje LUCIAN BĂRBIERI Corespondent al ziarului Murfca (Continuare în pag. a 4-a) OKINAWA IN ACTUALITATE (IN PAGINA A S-A) Obstacole pe circuitul creaţiei cineamatorilor Fără îndoială că prima datorie a cinecluburilor sindicatelor este să stimuleze la cineamatori dorinţa de a îndrepta obiectivul aparatului de filmat spre realităţile din uzina sau oraşul lor, realizînd reportaje cinematografice, filme tehnice sau de protecţia muncii, filme-anchetă sau documentare de producţie, turistice, cu tematică socială sau culturală. E bine ca acestea să fie principalele lor preocupări creatoare. Dar ele nu pot şi nu trebuie să fie singurele. Se ştie că, cine cluburile din ţara noastră au cunoscut o dezvoltare inegală. Intre cele cîteva, care au desfăşurat, în aproximativ un deceniu, o adevărată activitate de pionierat şi marea majoritate a celorlalte, înfiinţate destul de recent şi dotate de la început cu aproape întreaga aparatură necesară, s-a creat inevitabil un sensibil decalaj de experienţă şi implicit de meşteşug şi măiestrie. Primul Festival republican al cineamatorilor a demonstrat elocvent că nu mai putem aplica aceleaşi unităţi de măsură tuturor cinecluburilor, nici în ce priveşte sfera tematică a preocupărilor lor creatoare, nici in privinţa calităţii artistice a filmelor realizate. Cineclubul sindicatului Direcţiei Regionale C.F.R. — Timişoara, de pildă, a acumulat o bogată experienţă, realizînd filme de cele mai diferite genuri. Documentare tehnice ca „Lucrări mecanizate la calea ferată“, de o excepţională valoare practică, şi documentare istorice ca „Retrospectivă“, în care obiectele sau monumentele arhitectonice vorbesc mult mai expresiv şi convingător despre trecutul de peste şapte secole al oraşului de pe Bega, decit cel mai doct comentariu. Şi foarte multe filme experimentale — „Lumini“, „Obsesia“, „Quo Vadis" etc. — în care ideile sînt comentate prin mijloace filmice originale, interesante, de o maximă expresivitate. Nu putem trece cu vederea nici reportajele cinematografice cu multiple valenţe poetice : „Toamnă timişoreană“ şi „Trece primăvara". In ce priveşte filmele de ficţiune, încercările talentaţilor cineamatori timişoreni nu au dat întotdeauna rezultatele scontate. LUCIA BOGDAN (Continuare în pag. a 4-a) Cineclubul ceferiştilor din Timişoara, o adevărată şcoală de amatori, entuziaşti ai celei de a şaptea artă. Clişeul nostru redă o imagine din activitatea secţiei de operatorie şi montaj .Foto: P. COZIA