Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)
1970-01-29 / nr. 6907
Proletari din toate ţările, uniţi vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6907 Joi 29 -1 - 1970 * 6 pagini 30 bani COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969 In 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea obiectivelor stabilite pentru cel de al patrulea an al cincinalului, economia In anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza materială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea în exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante în industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţămînt, cultură, ocrotirea sanaţională a cunoscut şi în acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a sporit venitul naţional, a continuat procesul de modernizare a ramurilor economice, de deznătăţii şi în alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale statului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei naţionale. Aplicarea în continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul voltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Tabloul dezvoltării de ansamblu a economiei naţionale în anul 1969 este caracterizat de următoarele date: 1969 a centralelor, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi, au creat condiţii pentru mai buna funcţionare a întregului mecanism economic, îmbunătăţirea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşterea eficienţei economice. La majoritatea produselor planul a fost îndeplinit, obţinîndu-se importante cantităţi peste prevederi. La unele produse planul nu s-a realizat datorită întîrzierilor în punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie, în special din industria chimică, unor neajunsuri în aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi în cooperarea dintre întreprinderi, îndeosebi în industria construcţiilor de maşini. In industria alimentară, rămînerile în urmă au fost determinate de neasigurarea cu materii prime agricole, precum şi de unele deficienţe în organizarea preluării şi transportului produselor vegetale. S-au manifestat, de asemenea, deficienţe în domeniul respectării disciplinei contractuale de către unele întreprinderi, ceea ce a avut repercusiuni negative asupra îndeplinirii planului de producţie de către unele unităţi, realizării prevederilor la investiţii, la livrări pentru export şi către fondul pieţii. în anul 1969 potenţialul industriei a crescut prin punerea în funcţiune a unui număr de 850 capacităţi şi obiective importante. In industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW încentralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele; au fost construite noi linii electrice aeriene de 110, 220 şi 400 kW, în lungime de aproape 1.100 km. în industria petrolului, au intrat în producţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi instalaţii la Rafinăria Brazi-Ploieşti. Din industria minieră, au fost date în funcţiune carierele de lignit Gîrla, Befereaga, Tismana, minele de lignit Lupoaia şi Roşiuţa din bazinul Motru-Rovinări, precum şi noi capacităţi de producţie pentru extracţia minereurilor neferoase. In industria metalurgiei feroase, la Combinatul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1.700 m.c., s-a mărit capacitatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor de 1.250.000 tone; la Combinatul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125.000 tone şi a sectorului de laminare cu peste 900.000 tone laminate. In industria construcţiilor de maşini au fost date în funcţiune noi capacităţi de producţie la Uzina „Electroputere“-Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante Bucureşti, la întreprinderea „Electroprecizia“-Săcele, la Uzina „Electronica“-Bucureşti, la Uzina „Tractorul“-Braşov. In industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul (Continuare în pag. a 3-a) Anul 1969 în procente faţă de 1968 Produsul social 107,4 Venitul naţional ~ 107,3 Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului 105,1 Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţii centralizate ale statului 114,2 Producţia globalăindustrială 110,7 Producţia de construcţii-montaj 105,7 Producţia globală agricolă 104,8 Volumul comerţului exterior 108,4 Numărul salariaţilor 103,4 Productivitatea muncii in industria republicană 105,5 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist 106,1 Vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist 104,7 Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat 110,0 Autovehicule buc. 56 998 146,8 din care : — autocamioane buc. 28 331 118,8 — autoturisme buc. 19 145 249,5 — autobuze buc. 1 750 109,1 Tractoare fizice (40, 65 și 130 C.P.) mii buc. 24,9 117,4 Rulmenţi mii buc. 22 182 110,3 Produse sodice mii tone 916 121,5 Acid sulfuric monohidrat mii tone 838 108,5 îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă activă), mii tone 720 119,5 Negru de fum tone 56 423 102,8 Materiale plastice şi răşini sintetice (sută la sută) mii tone 137 105,8 Filtre și fire chimice tone 56 437 105,5 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 2147 117,4 Cauciuc sintetic tone 55 207 102,3 Hîrtie mii tone 398 104,7 Ciment mii tone 7 515 107,0 Prefabricate din beton armat mii mc. 1921 112,9 Geamuri trase (în echivalent 2 mm grosime) mii mp. 32 385 114,3 Cherestea mii mc , 5 26'2 100,5 Plăci din particule aglomerate şi fibrolemnoase mii tone 379 111,6 Mobilă . ■ mii lei 5 087 115,5 Ţesături * mii mp 561 738 109,3 Tricotaje mii buc. 121 642 116,7 Confecții textile mii. lei 11 438 112,1 încălțăminte _ mii per. 62 898 102,2 Televizoare mii buc. 221 137,8 Aparate de radio mii buc. 428 110,3 Frigidere * mii buc. 147 ’ 99,2 Carne mii tone 417 97,1 Preparate și conserve din carne mii tone 118 112,6 Peste mii tone 42,2 108,7 Bere mii hl. 3 707 105,6 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 4003 103,2 Brînzeturi tone 67 545 114,7 Unt . tone 30 806 107,8 Zahăr mii tone 428 111,7 Ulei comestibil mii tone 291 108,7 Conserve de legume și fructa mii tone 300 1120,3 Volumul producţiei globale, realizat în anul 1969, însumează aproape 265 miliarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de Planul producţiei marfă şi al prestărilor de servicii a fost îndeplinit în proporţie de 108,5 la sută de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de 107,1 la sută de către cele ale cooperaţiei de consum. In comparaţie cu anul 1968 producţia globală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. Potenţialul industriei noastre socialiste este oglindit de faptul că producţia anului 1969 este aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioadă 1951—1956. In cei patru I. Industrie 100,2 la sută, valoarea producţiei obţinute peste prevederi reprezintă 472 milioane lei. Pe ministere şi la întreani ai cincinalului, producţia globală industrială a crescut într-un ritm mediu anual de 11,3 la sută, depăşindu-se astfel limita superioară — 11,4 la sută — prevăzută prin planul cincinal pentru această perioadă. In aceşti 4 ani, producţia mijloacelor de producţie a sporit în medie anual cu 12,8 la sută, iar producţia bunurilor de consum cu 10,4 la sută. . Infăptuindu-se indicaţiile Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, o dezvoltare mai la prinderile industriale ale consiliilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit astfel I pidă au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul tehnic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de anul 1968, producţia industriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută. Volumul producţiei obţinute în anul 1969 la produsele industriale de bază, în comparaţie cu realizările din anul 1968, se prezintă astfel: Procentul de îndeplinire a planului Ministerul Energiei Electrice 103,7 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 102,1 Ministerul Industriei Metalurgice 100,6 Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Chimice 99,8 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 100,5 Ministerul Industriei Lemnului 101,5 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Ministerul Transporturilor 102,6 Consiliile populare 101,0 unitatea producţia ^procente de obţinută în 1 Pr °t* măsură anul 1969 ^ « Fontă mii tone 3 477 116,2 Oţel mii tone 5 540 116,6 din care i — oţel aliat mii tone 330 104,4 Laminate finite pline mii tone 3 816 112,5 Cărbune extras mii tone 19152 112,5 Țiței extras mii tone 13 246 99,7 Benzine mii tone 2 620 99,4 Motorină mii tone 4 593 105,2 Gaze naturale — total mii. mc. 24 087 109,8 din care — gaz metan extras mii. mc. 19 066 110,7 Energie electrică mil. kWh 31491 113,2 Aluminiu primar și aliaje de aluminiu tone 89 650 117,5 Mașini-unelte pentru aşchierea metalelor buc. 13 578, 116,1 Mijloace de automatizare mii. lei 756 147,6 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 214 128,1 ■V [Vagoane de marfă pentru linii magistrale buc. echiv. 4 osii «• 7 838 107,9 Noul complex de xileni de la rafinăria Brazi. Instalaţiile montate aici sunt în cea mai mare parte fabricate în ţară AIiigEREA PARAMETRILOR PROIECTAU PRINCIPALA PREOCUPARE A CfiLECIIVULlI * Depăşirea planului producţiei globale şi marfă cu 37,8 milioane lei; Atingerea parametrilor proiectaţi la secţia de fibre cu 9 luni mai devreme; Reducerea preţului de cost cu 4,4 milioane lei. La sfîrşitul anului trecut Uzina de fibre sintetice ,,Terem“ din Iaşi s-a situat printre unităţile fruntaşe pe judeţ în întrecerea socialistă. Intrată în funcţiune cu şase luni înainte, această uzină a reuşit să producă cu succes — pentru prima dată în ţară — fibra poliesterică terom, materie primă de mare importanţă în industria textilă. Recenta adunare a reprezentanţilor salariaţilor de la „Terom“ a prilejuit trecerea in revistă a unor realizări remarcabile obţinute anul trecut. Din informarea prezentată de chimistul ION STAICU, preşedintele comitetului de direcţie, a reieşit că producţia globală a fost depăşită cu 322 milioane lei şi s-au realizat peste prevederi economii la preţul de cost în valoare de peste 119 milioane lei, cît şi beneficii suplimentare de circa 276 milioane lei. Paralel cu activitatea de producţie a instalaţiei de fibre aici continuă să se desfăşoare intense lucrări de şantier. Constructorii dau viaţă investiţiilor prevăzute pentru etapa a doua care este proiectată la o capacitate de producţie de 3050 tone fire poliesterice. Nu întîmplâtor o bună parte din participanţii la adunarea generală, vorbind despre preocupările comitetului de direcţie, s-au referit la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru atingerea parametrilor tehnico-economici proiectaţi cu 9 luni mai înainte la secţia de fibră şi intrarea în activitate în acest an a secţiei de fire cu 3 luni mai devreme faţă de data stabilită. Este ştiut că desfăşurarea propriu-zisă a activităţii productive nu poate fi concepută in afara prezenţei omului, a specialistului care supraveghează maşinile şi instalaţiile şi intervine cu competenţă pentru corectarea oricăror dereglări ce apar pe fluxul tehnologic. Tocmai de aceea, aici au fost organizate cursuri de ridicare a calificării şi de asimilare a celei de a doua meserii ; s-au organizat o seamă de expuneri tehnice , ancorate în activitatea producţiei uzinei, a avut loc un dialog permanent între cercetare şi producţie, contacte eficiente cu oameni de ştiinţă şi diferiţi specialişti etc. Periodic s-a procedat la verificarea cunoştinţelor profesionale ale salariaţilor. Desfăşurîndu-se pe de altă parte şi diferenţiat pe meserii, această vastă acţiune a condus la maturizarea colectivului încît complicatele instalații n-au mai constituit „necunoscute“ de nesolu-NICOLAE GRUNZU corespondentul ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. 2-a) SUGESTII PENTRU CURMAREA „ACALMIEI“ POST - COMPETIŢIONALE Ani de-a rîndul, marile competiţii republicane ale artiştilor amatori au prilejuit nenumărate şi strălucite manifestări ale talentului popular şi ale acelei măiestrii originale inclusă în însăşi spiritualitatea poporului nostru, transmisă cu imuabilă consecvenţă din generaţie în generaţie. Mişcarea artistică de amatori a devenit parte integran-,tă a activităţii culturale de masă, cuprinzînd oameni de cele mai diferite vîrste şi profesiuni, de la elevii primelor clase pînă la cei ce muncesc la oraşe şi sate. Datorită dezvoltării sale numerice şi calitative, ea a dobîndit un rol considerabil în viaţa culturală a întregii ţări, contribuind în mare măsură — mai ales în ultimii ani — şi la afirmarea artei româneşti peste hotare. Deoarece credem în însemnătatea şi viabilitatea acestei activităţi, a cărei înrîurire asupra conştiinţei şi vieţii oamenilor este practic imposibil de apreciat în cifre sau cuvinte, sîntem datori să semnalăm şi să analizăm acele practici greşite sau acele tendinţe care stînjenesc desfăşurarea şi dezvoltarea normală a muncii pasionate şi dezinteresate a sutelor de mii de artişti amatori. Nu este prima oară cînd discutăm despre rosturile şi fosmalitatea competiţiilor în ansamblul activităţii artistice de amatori. Caracterul stimulativ al concursurilor republicană periodice, la care participă formaţii de toate genurile. .. este incontestabil şi inutil să mai demonstrăm pentru ce renunţarea la această tradiţie, cu multiple şi adinei semnificaţii, ar fi un nonsens. Dar nu e mai puţin adevărat, că atîta timp cît, după fiecare concurs pe ţară, continuă să se manifeste post-festum acea stare de fapt contradictorie şi dăună- toare denumită cu pasivitate, „acalmie post-competiţională“, nu e de mirare că mulţi pun sub semnul întrebării utilitatea întrecerilor republicane ca atare. Experienţa anilor trecuţi ca şi anchetele întreprinse recent, cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ai ziarului nostru, ne-au confirmat convingerea că răspunzători de modul cum este asigurată permanenţa activităţii artiştilor amatori sunt aproape în exclusivitate organizatorii mişcării artistice. Vom susţine această afirmaţie cu cîteva exemple, pe care le-am dori cît mai concludente, despre ce s-a întîmplat, în lunile ce au urmat finalei celui de-al IX-lea concurs republican, cu multe din formaţiile laureate sau premiate, deci cu colectivele care sunt capabile, în cea mai mare măsură, să contribuie la Îmbogăţirea şi diversificarea vieţii artistice din majoritatea oraşelor şi centrelor muncitoreşti ale ţării. în unele judeţe, organele teritoriale ale sindicatelor, în colaborare cu comitetele de cultură şi artă, s-au străduit să prevină fenomenul „acalmiei post-competiţionale“, în primul rind, prin organizarea unor spectacole cu participarea formaţiilor fruntaşe, sau prin atragerea acestora în susţinerea unor acţiuni culturale mai complexe, iniţiate pe plan orăşenesc sau judeţean. • In judeţul Braşov, unde în anii trecuţi s-a întîmplat deseori ca spectacolele care s-au bucurat de un succes răsunător în cadrul etapei finale a întrecerilor republicane să nu fie prezentate nici măcar LUCIA BOGDAN (Continuare în pag. a 2-a) Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul Republicii Venezuela la București • Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază în vizită protocolară de prezentare pe Valentin Hernandez Acosta, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Venezuela la Bucureşti. La primire,desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Primirea delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din HP. Bulgaria la Consiliul Central al U.C.S.R. Miercuri, tovarăşul Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din Bulgaria, condusă de tovarăşul Stoian Stoianov, secretar al C.C.S., care se află în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R. La întrevedere au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, secretar al Consiliului Central şi Florea Chiţu, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. ★ In aceeaşi zi , delegaţia sindicală bulgară a făcut o vizită la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Oaspeţii au luat cunoştinţă de activitatea unor sectoare de muncă şi au purtat discuţii cu activişti sindicali, cadre din conducerea tehnico-administrativă şi cu muncitori din întreprindere, interesîndu-se de realizările obţinute şi de perspectivele de dezvoltare ale producţiei, de diferite aspecte ale activităţii sindicale. Vizita delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din Bulgaria continuă.