Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)

1970-02-01 / nr. 6910

Duminică februarie 1970 ADUNĂRI ȘI CONFERINȚE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ȘI ALEGERI SINDICALE. Izotopii stabili, un vast domeniu de aplicabilitate ÎN PAG. II-A O SUTĂ ȘI UNA DE FILE DIN ' , " *■­ ■: , " JURNALUL LUI ION NAIVU ÎN PAG. A V-A Proletari din toate țările, uniți vă­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ÎN CENTRUL ACTIVITĂȚII SINDICATELOR MOBILIZAREA ÎNTREGULUI POTENȚIAL DE PRICEPERE ȘI SPIRIT NOVATOR AL MILIOANELOR DE SALARIAȚI Inflăcăratele chemări în trecere lansate de organi­la­zațiile de partid ale județe­lor Brașov și Timiș, răspun­surile celorlalte organizații județene de partid, care, în numele comuniștilor, al tu­turor oamenilor muncii, se angajează să desfășoare activitate susținută, bine or­e­ganizată — în scopul reali­zării și depășirii planului de dezvoltare a economiei națio­nale pe anul 1970, pentru a obține noi și statornice suc­cese în toate domeniile con­strucției socialiste — au po­larizat în ultima săptămînă întreaga atenție a opiniei pu­blice din patria noastră. In­teresul cu care au fost pri­mite dezbaterile din cadrul plenarelor comitetelor jude­țene de partid, entuziasmul, optimismul, dăruirea cu care oamenii muncii analizează — în cadrul adunărilor generale recent începute — posibilită­țile pe care le au la locurile de muncă pentru a participa efectiv și consistent la înde­plinirea obiectivelor între­cerii, își trag seva din nețărmurita dragoste și încredere în politica fermă și clarvăzătoare a partidului, care, aplicînd creator învă­­țătura marxist-leninistă la particularitățile României, slujește cu fidelitate intere­sele fundamentale ale po­porului nostru, conducîndu-l neabătut spre culmile pro­­­gresului economic și social. Partidul ne-a învățat să ne fixăm obiectivele, nu în func­ție de dorințe, ci în funcție de necesități, de a depăși de fiecare dată etapa anterioa­ră, de a valorifica la maxi­mum posibilitățile­ și rezer­vele existente la fiecare loc de muncă, în fiecare secție și întreprindere, la scara fie­cărei ramuri de producție. Revelatoare în acest sens este însuși conținutul chemă­rilor și răspunsurilor la ma­rea întrecere socialistă, pe anul 1970. Departe de a fi simple texte agitatorice, ele au un profund caracter a­nalitic, științific, pornesc a­­tît de la succese cit și de la greutățile și neajunsurile manifestate în anul trecut, de la sarcinile pe anul în curs; angajamentele sunt astfel ro­dul unor dezbateri exigente privind posibilitățile și căile de­­ depășire a prevederilor de plan în toate sectoarele de activitate. După cum bine este știut, Hotărîrile Plenarei­­ din de­cembrie 1969 a Comitetului Central al Partidului și Le­gea adoptată de Marea Adu­nare Națională cu privire la planul și bugetul de stat pe anul 1970, prevăd menținerea în continuare a unui ritm ri­­dicat de dezvoltare în toate ramurile economiei naționa­le, creșterea însemnată a productivității muncii, redu­cerea mai accentuată a chel­tuielilor de producție, îmbu­nătățirea continuă a calită­ții produselor și competitivi­tății pe piața externă, sporirea rentabilității întreprinderilor. Sarcinile pe anul în curs corespund pe deplin poten­țialului material și uman de care dispune țara noastră în prezent, fapt relevat încă de la primele adunări generale ale salariaților care au­­ în­ceput de cîteva zile. Aceste instituții democratice — ex­presia vie a participării oa­menilor muncii la activitatea de conducere și administrare a unităților productive, la efortul general pentru bunul mers al economiei naționale — dezbat în aceste zile bilan­țul activității economice și financiare pe anul 1969, sar­cinile de plan și angajamen­tele pe 1970, măsurile d­e or­din tehnic și organizatoric menite să asigure realizarea planului și angajamentelor în întreprinderile respective, în această atmosferă de lucru, de puternică eferves­cență creatoare,­­ care mar­­chează angrenarea tuturor oa­­menilor muncii din fabrici și uzine, din mine și schele pe­troliere, de pe șantiere, din transporturi și unități agricole de stat, intr-o vie și entuziastă întrecere socialistă, sindica­tele constituie o prezență ac­tivă, hotărîte fiind să contri­buie efectiv la îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe acest an. Conștiente că, prin propor­­țiile și ritmurile stabilite, planul pe anul 1970 cere e­­forturi perseverente, plină fermă, pasiune și disci­un malt simț de răspundere, „...sindicatele, sub conduce­rea organizațiilor de partid, se arată in scrisoarea adre­sată C.C. al P.C.R., tovară­șului Nicolae Ceaușescu, de către plenara lăr­gită a Consiliului Central al U.G.S.R. din 26__27 decem­brie 1969 — vor pune în cen­trul activității lor mobiliza­rea tuturor oamenilor mun­cii pentru îndeplinirea lui (Continuare în pag. 3-a) HOTMI ale MSILIULUI DE MINIȘTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor personalului din unitățile de cultură, justiție, procuratură și arbitraj Consiliul de Miniștri a aprobat printr-o hotărîre experimentarea cu începe­re de la 1 februarie 1970 a noului sistem de salariza­re și majorarea salariilor lucrătorilor din unitățile de cultură. Potrivit prevederilor ho­­tărîrii, salariile lucrători­lor din muzee, biblioteci, case și palate de cultură, de creație populară, univer­sități populare și cămine culturale se majorează in medie cu 11,9 la sută ; îm­preună cu creșterea sala­riilor mici acordată ante­rior se asigură pe ansam­blu o creștere medie de 13,1 la sută. De această majo­rare a salariilor beneficia­ză un număr de circa 15 000 salariați ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 milioane lei față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noua salarizare aprobată pentru personalul din uni­tățile de cultură are la ba­ză principii similare de re­munerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei — în­cadrarea salariaților pe funcții, salarii tarifare c­u gradații, spor de vechime, gratificații anuale etc. Tot­odată ea prevede unele elemente specificului corespunzătoare acestei activi­tăți. Astfel, salariile ca­drelor de conducere ale unităților de cultură sunt diferențiate pe cinci cate­gorii ținînd seama de volu­mul, importanța și comple­xitatea activității ce o des­fășoară.­­ Odată cu aplicarea noului sistem de salarizare se asigură și corelarea mai bună a salariilor lucrăto­rilor din sectorul culturii cu cele ale salariaților cu funcții comparabile din al­te ramuri. Astfel, salariile directorilor din cămine culturale, proveniți din rîn­­dul cadrelor didactice transferate din învățămînt sînt majorate în medie cu 17,8 la sută, asigurîndu-li­­se astfel un salariu core­lat cu cel al cadrelor di­dactice care își desfășoară activitatea în învățămînt. La unitățile de cultură cu activitate complexă un­de se desfășoară și o mun­ca de cercetare științifică se permite utilizarea, în cazuri justificate, a funcții­lor și salariilor tarifare aprobate pentru persona­lul de cercetare științifică Potrivit prevederilor h­o­­tărîrii se mențin indemni­zații și tarife pentru oame­nii de știință, artă, cultu­ră și cadre didactice care, pe lângă funcția lor de ba­ză îndeplinesc munci de conducere în universități populare și cămine cultu­rale. In scopul stimulării lu­crătorilor din unitățile de cultură pentru­­ obținerea unor rezultate deosebite în activitatea lor, li se acordă gratificații anuale. De acest avantaj poate de­ (Continuare în pag. 4-a) • „Junii Sibiului" la Agrigento • Noi capaci­tăți de producție în industria porțelanului • „Ca­iete selective“ © în palatul cu zîne și Feți-fru­­moși • Autogara nouă la Dorohoi • Una din cele mai vechi cărți din lume • Oxigenul sub observația izotopilor • Decalaj calendaristic IN PAG. A V­A ANUL XXVI nr. 6910 & 6 pagini 30 bani Cadran sindical IN PAG. A VI-A PREDEALUL — stațiune de agre­ment și odihnă • Acțiuni complexe pentru dezvoltarea bazei materiale a stațiunii • Ama­bilitatea gazdelor nu se rezumă la urări • Zîmbetul — un indicator impor­tant • De la obligație la virtuozitate • Invitații ce merită sa fie onorate . Anual peste 60 000 de oameni ai muncii își petrec concediul la freneat . Condiții optime de deservire în toate unitățile întreprinderii . Sunt locuri — generos în­nobilate de natură — a că­ror splendoare inepuizabilă iși transmite, de fiecare dată, aceeași emoție. Ase­menea unui tablou celebru, relevabil sub o mulțime de unghiuri, locul respectiv se dezvăluie cu prospețimea tonică, pe care o încerci, pătruns de netăgăduit fior poetic, la prima intîlnire. Predealul se numără printre acestea: Cine nu-l cunoaș­te ? Și-l amintesc pentru zi­lele libere si de odihnă pe­trecute aici zecile de mii de oameni ai muncii, turiștii români și străini ce au be­neficiat de aerul ozonat de munte, purificat de „plămî­­nii" întinselor păduri de co­nifere. Adăpostit sub stîncilor, urcind spre strașina înăl­țimi, spre viroage joase în vremuri fără nume, orașul­­stațiune Predeal e poate cel mai frumos prin posibilită­țile pe care le oferă îndră­gostiților de munți dintre toate așezările climaterice turistice însărbate de unde­le de argint ale Prahovei. Fiind așezată de-a lungul drumului internațional E-15, unul din cele mai circulate, ce face legătura între Aus­tria, Ungaria, Bulgaria și Grecia, România, stațiu­nea Predeal s-a dezvoltat uimitor de repede, a urcat rapid treptele modernității. Cei veniți aici, pasionați de peisajul cromatic care ofe­ră pînă în albastrul depăr­tărilor priveliști unice, sesi­zează pulsul permanent al dezvoltării pe drumul urba­nității moderne. Clădirea monumentală cu arhitectură îndrăzneață (e­­vantai de sticlă) a noii gări C.F.R., noile complexe tu­ristice, comerciale și de prestări de servicii, edificii­le social-culturale au schim­bat și îmbogățit configura­ția orașului. VASILE ANDREI (Continuare în pag. a 4-a) Seara, la lumina becurilor fluorescente, pe pîrtia de la Clăbucet-Predeal. Foto : Șt. ALBesCU La întreprinderea de aparataj electric pentru construcții din Capitală a intrat în exploatare o nouă secție industrială pentru fabricarea tablou­rilor de forță, a aparatelor pentru automatizări, comandă, măsură și control necesare utilării obi­ectivelor industriale din țară și peste hotare. Noua secție, concepută într-o manieră modernă, asigu­ră condițiile optime necesare desfășurării proce­selor de fabricație la nivelul cerințelor tehnice mondiale actuale. In clișeu : asamblarea unui lot de dulapuri de comandă și automatizare desti­nate sectorului avicol. Foto : AGERPRES TELEGRAMĂ Maiestății Sale HASSAN II Regele Marocului RABAT In legătură cu calamitățile naturale care s-au abătut asupra Marocului, în numele Consiliului de Stat, al po­porului român și al meu personal, exprim Maiestății Voastre, poporului marocan și familiilor sinistrate sen­timentele noastre de compasiune. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România De la Hunedoara aflam ca... Oțelarii de la Combinatul siderurgic din Hunedoara au expediat sîmbătă spre liniile de laminoare 5 000-a tonă de oțel elabo­a­rat în cursul lunii ianuarie, peste prevederile de plan. Această cantitate de metal reprezintă aproape un sfert din angajamentul oțelari­­lor pe acest an privind de­pășirea planului de produc­ție. La cuptoarele Martin de mare capacitate, datori­tă perfecționării tehnologiei de topire și elaborare a șar­jelor s-a produs în medie de la începutul lunii cu peste 140 tone de oțel în fi­ecare zi mai mult decât era planificat. Creșterea pro­­ducției de oțel a permis a­­limentarea suplimentară cu lingouri calde a laminoare­­lor Bluming de 1000 și 1300 mm, ceea ce­ a avut ca rezultat depășirea prevede­rilor de plan la aceste agre­gate cu peste 2 400 tone de blumuri laminate. Igiena localurilor de alimentație publica BUNI LA „ TEORIE “ PE CÎND ESTE VORBA RE... PRACTICĂ Capitala posedă o im­presionantă și modernă rețea de alimentație pu­blică, cu numeroase uni­tăți socotite, pe drept cu­­vînt, adevărate etaloane ale unei deserviri civili­zate. Vizînd lacunele i­gienico-sanitare din do­meniul amintit, se subîn­țelege — credem — că nu asupra unor aseme­nea unități vom stărui pe parcursul anchetei noas­tre, ci asupra acelora ca­re, prin persistența lipsu­rilor semnalate, se dove­desc a fi statornice... dir­ecte ale Inspecției sanita­re de stat. Mai înainte de a intra în fondul problemei, cîte­va considerațiuni și pu­țină... statistică. Didactic spus, în activitatea Ins­pecției sanitare de stat, se disting două laturi : a) munca de educație sani­tară ; b) sancțiunile apli­cate contravenienților, în ceea ce privește pri­mul aspect, pe lingă alte forme de educație sani­tară aflăm și de sau minimum cursurile alimen­tar. Raportate la numărul­­ lucrătorilor din sectorul alimentar bucureștean, e­­le revin alte două... pe cap de salariat! Aceasta însă teoretic, pentru că nu toți angajații din 1952 ■— anul înființării lor — mai lucrează și în pre­zent. Referitor la aplicarea în activitatea profesiona­lă a celor învățate — o constatare interesantă, desprinsă cu prilejul unui sondaj al Inspecției sani­tare de stat a municipiu­lui București, efectuat cu chestionare-teste, subi­ecții investigați fiind foș­tii cursanți. Toți cei ches­tionați au explicat — de pildă — necesitatea vi­zei medicale, a halatului alb și veselei curate. Din­tre ei însă, un procent de 18—23 la sută nu apli­cau totuși în practica de zi cu zi aceste percepte sanitare. Discrepanță e­­videntă între însușirea teoretică a obligațiilor și transformarea lor în o­­bișnuințe și deprinderi profesionale . Cu­ privește capitolul sancțiuni, el cuprinde : a­­vertismentul (platonică sancțiune în comerț), a­­menzile și închiderea temporară sau definitivă a localurilor devenite pe­ricol pentru sănătatea A. CODREANU (Continuare în pag. a 5-a) jjIELESS Din Carpaț la Sumer GH. TOMOZEI Poezia pe care o scriu mai jos de ver­suri românești a fost compusă in urmă cu patru mii de ani in țara Sumer și se con­sideră că este unul dintre cele mai vechi, dacă nu cel mai vechi­ cîntec de dra­goste din cite se cu­nosc. O tînără mi­reasă i se adresează stăpinului inimii ei, regele Șu­ Șim­ : „Bărbate, inimii mele­­ , drag, dulce ca mierea-i frumusțea ta. Leule, inimii mele drag m-ai fermecat, în fața ta sînt trestie vibrîndă, și In odaia ta vreau să mă duci. M-ai fermecat. Sînt trestie vibrîndă, mă las de tine dusă, leule. Bărbate, lasă-mă să te dezmierd; ca mierea, mîngiierea ta e dulce. Ne bucurăm în casa ta de miere de frumusețea ta strălucitoare, o, b­ule, mă lasă să te mingii. E mîngîierea ta ca mierea, dulce daca-i găsit în mine bucurie mamei să-i spui, tatălui meu să-i spui și ei te-or copleși cu daruri. Pot dimineață să-ți aduc în suflet, hai dormi în casa noastră pînă-n zori, cu inima-mi, știu inima să-ți bucur și pentru că ți-s dragă, vreu săți dărui îmbrățișările, al meu ! Șu­ Șaa, la doamne, tu zeule, doamne, jj| veghetorule...“ j (Continuare­a în pag. a 5-a), M

Next