Munca, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 6960-6985)
1970-04-01 / nr. 6960
■ cm mnmmih AFACERISMUL IN PIEJE Ne aflăm în Piaţa Unirii. E 5 dimineaţa. Mai avem încă o oră pînă la deschiderea halei. Pe scările de la intrare, lingă sacii şi coşurile încărcate, o mulţime de ţărani,, veniţi din satele învecinate, din Teleorman, Dobrogea şi alte părţi ale ţării, aşteaptă liniştiţi la faţa uşilor ferecate. Din timp în timp îşi fac apariţia mai mulţi indivizi, cărora, la un semnal scurt, adică trei ciocănituri dis■ ,rete, portarul le deschide uşa, înclinîndu-se respec■kos. 1 Ora 6. Uşile se deschid. Iroducătorii pornesc cu‘mărfurile spre sectorul cestiinat lor. Dar, surpriză ! [Toate tarabele sunt ocupate. [\proape 20 de persoane îmbrăcate în halate albe li pregătesc cuţitele şi toliarele de măcelărie, fără Ut aibă în jurul lor pic de ne. I-am recunoscut. I' cei ce pătrunseseră iBh- »ta uşurinţă in hală, iscuţi sub denumirea jSl nocaşi, care prin dife metode, pe care le vom a mai jos, încearcă să rateze ţăranii şi să spemarfa. I — Aştept un nepot, spu- • K autoritar Grigore Bu- Wa, unul dintre ciocaşi. f Acum trebuie să pice cu marfa ! . Aruncă apoi o privire indulgentă ţăranului care i se adresase cu rugămintea de a-i face loc. — Cu cît vrei să vinzi kilogramul de carne ? întreabă cioclaşul. — Păi, ştiu eu ! Să zic, 18 lei, una peste alta, miel şi oaie, răspunde ţăranul Marian Petruş, din comuna Pereţ, judeţul Teleorman. — Te scap eu de belea ! îmi vinzi mie toată carnea şi îţi dau banii pe loc. • Ce era să facă ? Unde să plece cu marfa, mai ales că e uşor perisabilă ? Şantajul a prins. După calculele noastre, acest speculant care a revîndut cu 26 de lei kilogramul de carne de miel şi 20 pe cea de oaie, a cîştigat în decurs de numai 2 ore peste 400 de lei. Dacă acest procedeu nu merge, cioclaşul se oferă, în calitate de specialist , să tranşeze şi să vîndă carnea. — Nu vă costă nimic, dar lăsaţi-mă pe mine să vînd. La sfîrşit facem socoteala. Ce scot peste preţul pretins de voi e ciştigul meu. Camuflaţi printre producători, cioclaşii operează nestingherit, înşelînd cumpărătorii fie prin greutăţi falsificate sau dereglarea cântarelor, fie prin „iuţeală de mină“. Căci aproape toţi au la activul lor cel puţin o condamnare penală pentru mită, suprapreţ, lipsă la gramaj. Aşa de exemplu Ştefan Graioveanu, Vasile Boruz, Iulian Obreanu, Nicolae Constantin au fost în două sau trei rînduri „oaspeţi“ ai penitenciarelor. La fel şi Marin Voichiş, condamnat însă pentru huliganism. Iată dar care este profilul moral al acestei tagme de „intermediari“, oameni fără ocupaţie, cărora nu le place munca cinstită şi vor să se îmbogăţească prin speculă şi înşelătorie. Cioclaşii au devenit obişnuiţi ai pieţelor. Se vîră acolo unde simt că e rost de speculă, unii la vînzarea zarzavaturilor, alţii, aşa cum am văzut, la desfacerea cărnii. Administraţia pieţelor în loc să le interzică accesul la marfa producătorilor, le înlesneşte activitatea lor clandestină. Portarii le dau drumul in hală, contra sport, iar funcţionarii, puşi să vegheze la respectarea ordinei, să sprijine şi să servească producătorii, se fac că nu observă pe nici unul dintre ciodaşii ce mişună prin hală. In nenumărate rînduri, miliţia economică şi Inspectoratul comercial de stat al Capitalei au semnalat prezenţa ciodaşilor în pieţe, însă, de fiecare dată, nici administraţia şi nici Direcţia generala comercială n-au luat vreo măsură. Din contră, într-un fel au oficializat această practică. Pentru a avea acoperire, consiliile populare ale sectoarelor au ploii- DUMITRU NEGOITA (Continuare în pag. 2-a) Miercuri a aprilie 1970 PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE Din nou despre deservirea muncitorilor forestieri 0 CRONICA FILMULUI IN PAG. II-A AGENDĂ COTIDIANĂ • Microinterviu despre : Formule ...şi medicamente • „Tinere, un moment !“ 9 împădurit ’70 • Expoziţie de confecţii 9 Complexul sportiv „Prahova" 9 TG. MUREȘ — Gara îşi îmbracă straie de sărbătoare. IN PAG. A III-A Proletari din toata ţările, uniți-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Elemente fundamentale ale noului sistem de salarizare NORMELE CU MOTIVARE TEHNICĂ - STIMULENT AL AUTOPERFECTIONARII Prin emiterea Hotărîrilor Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare în unele sectoare de activitate, cu data de 1 martie 1970 s-a încheiat această importantă acţiune care este parte componentă a ansamblului măsurilor adoptate de partid şi de stat pentru perfecţionarea conducerii şi organizării întregii activităţi economice în ţara noastră. Incepînd cu această dată, peste 5 milioane de salariaţi beneficiază de majorarea salariilor şi de aplicarea noului sistem de salarizare. În acest fel, la nivelul întregii ţări, în anul 1970, oamenii muncii primesc un plus de peste 19,5 miliarde lei.„ Elementul definitoriu al oului sistem de salarizare constituie creşterea conteresării materiale a sala-iaţilor, asigurarea unei le- turi cît mai strînse şi mai recte între contribuţia ectivă a fiecărui angajat la f făptuirea sarcinilor dezvoltrii multilaterale a economiei şi culturii, ale sporirii producţiei şi productivităţii muncii, paralel cu o răspundere sporită faţă de neîndeplinirea conştiincioasă a sarcinilor. Noul sistem de salarizare stipulează o creştere a ponderii salariului tarifar, prin cuprinderea în el a celei mai mari părţi a adausurilor variabile , depăşirile de normă şi premiile medii lunare. Prin aceasta se stimulează interesul angajaţilor pentru continua lor perfecţionare profesională, factor deosebit de important al creşterii producţiei şi productivităţii muncii. Ponderea ridicată a salariului tarifar impune cu necesitate introducerea la munca în acord a unor norme tehnice, care să reflecte cantitatea reală de muncă pentru efectuarea lucrărilor. Realizarea acestor norme fundamentate ştiinţific în proporţie de 100 la sută trebuie să asigure îndeplinirea integrală a sarcinilor de producţie şi de productivitate a muncii prevăzute în plan. Ceea ce s-a obţinut pînă în prezent ne demonstrează că faţă de anul 1967 — dacă considerăm ca bază anul în care Plenara C. C. al P.C.R. din octombrie 1967 a adoptat ,n v'ad.uî luc.-i-riim de întărirea privind majorarea salariilor şi aplicarea experimentală a unui nou sistem de salarizare — s-au făcut progrese simţitoare. în comparaţie cu normele practicate în trecut, cele aplicate în prezent au în bună parte o fundamentare atît teoretică, cît şi practică, ele reflectînd mai bine timpul de lucru necesar. Datorită acestui fapt, aplicarea în practică a metodelor studiului muncii a condus la creşteri simţitoare ale productivităţii muncii. Din datele statistice ale lunii ianuarie a.c., se desprinde că pe totalul ramurilor care au generalizat experimentarea, realizarea medie a normelor la munca în acord a fost de 99,6 la sută, cu variaţii pe ramuri cuprinse între 96 şi 104 la sută. Din analizarea dispersiei realizării normelor, se observă că aproape jumătate din muncitorii ce lucrează în acord se regăsesc între 95-105 la sută, în timp ce 93,8 la sută din totalul lor se încadrează în limite considerate normale, adică între 70-130 la sută. Aceste realizări ne arată că normele de muncă aplicate în prezent la lucrul în acord asigură un echilibru mai realist în ce priveşte încărcarea muncitorilor, atît între întreprinderi, cît şi în cadrul acestora, pe secţii, ateliere, meserii, etc. Spunem acest lucru deoarece în trecut, normelese depăşeau cu uşurinţă, ele nu reflectau un echilibru real, unele nefiind fundamentate ştiinţific, existînd cazuri în care nu se reexaminau pe măsură ce se îmbunătăţeau condiţiile tehnice şi organizatorice ale producţiei. Deşi H. C. M. 201/1958 reglementa modul in care trebuiau făcute aceste reexaminări, în dorinţa de a se obţine ciştigul mediu planificat, exista o goană în depăşirea acestor norme, depăşire care se obţinea de multe ori prin nerespectarea tehnologiei prescrise în procesul de fabricaţie. De asemenea, se practica şi sistemul corectării cu anumiţi coeficienţi care asigurau depăşirea normelor, urmărindu-se numai latura cantitativă a producţiei, neglijîndu-se calitatea producţiei, neexistînd prin elemente ale salarizării suficiente mijloace de influenţare a realizărilor. Noile norme, fundamentate ştiinţific, dau posibilitate muncitorilor care lucrează în acord să le depăşească, pe baza perfecţionării profesionale, a creşterii experienţei în condiţiile unei respectări a procesului tehnologic prescris, al folosirii la indici superiori a utilajelor şi ridicării calităţii produselor care să se concretizeze intr-un spor de productivitate. De asemenea, s-au aplicat norme de muncă şi pentru muncitorii în regie, incepîndu-se totodată şi normarea activităţii personalului tehnic-administrativ, economic şi de specialitate, stabilindu-se în acest sens , sarcini concrete pentru fiecare. Elaborarea noilor norme s-a făcut în cadrul unor acţiuni largi, care aucuprins în general revizuirea tehnologiilor de fabricaţie întocmirea normativele de timp şi de regimuri, a unor fişe de studiu a muncii pentru fiecare operaţie in parte, urmate apoi de aplicarea ipotetică a lor pentru a se con vig. VASILE S. ANGHEL Secţia economică a Consiliului Central al U.G.S.R. (Continuare în pag. a 3-a) Două prietene, două fruntaşe în întrecerea socialistă de la Întreprinderea textilă „Unirea“ din Capitală. Lună de lună graficul lor de producţie înregistrează o depăşire a planului cu 150—170 de metri ţesături de bună calitate Foto : P. COZIA ebSb OMUL ŞI HIRTIA AUREL BARANGA Aflu, consternat, că Ion Hlestakov contemporan, impostor recitdivist şi cu cazier, a reuşit să se încrusteze timp de patru ani într-o instituţie, încadrat pe post de inginer şi asta pe baza unei diplome şi a unor certificate, false toate, cu excepţia aceluia de patru clase absolvite mediocru. Escrocul, mi-am zis, surprins de ipoteze, trebuie să fie totuşi un om cu oarecare pregătire tehnică şi aplicată, de vreme ce a izbutit să treacă, atîta vreme, drept un cadru specialist. Sînt , informat în continuare, spre stupoarea mea totală, că respectivul nu se pricejpea la nimic, sub toate aspectele, de o incompetenţă în profesie, la nivelul hîrtiilor sale calde. O dată ajuns la acest punct, cazul se complică în chip monstruos. Şi iată de ce , dacă individul în speţă ar fi corespuns, cît de cît, sarcinilor sale, mai înţeleg, sau,, în sfîrşit, aş fi fost ispitit să în (Continuare în pag. a 2-a) Din patru puncte cardinale IN PAG. A IV-A ANUL XXVI nr. 6960 * 4 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Uniunii Democrate de stingă din Grecia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit pe tovarăşii Antonis Brillakis, Haralambos Drakopoulos şi Nikos Karas, membri ai Comitetului Executiv al Uniunii Democrate de Stingă din Grecia (E.D.A.). La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească. „MÂNIA MERGE CU SUCCES PE CALEA CONSTRUCŢIEI SOCIETAţII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE“ Interviu cu DUŞAN PETROVICI — DANE, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din R.S.F. Iugoslavia După cum s-a informat în presă, între 23—30 martie a.c. s-a aflat în vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, o delegaţie a Uniunii Sindicatelor din R.S.F. Iugoslavia. Cu acest prilej, tovarăşul DUŞAN PETROVICI-ŞANE, preşedintele Consiliului Central al U.S.I., conducătorul delegaţiei, a acordat ziarului nostru următorul interviu : — Nutrim convingerea că, deşi şederea dumneavoastră în România a fost relativ scurtă, vizitele întreprinse în Bucureşti, Braşov, Galaţi, ca şi în alte localităţi, v-au oferit posibilitatea să vă faceţi o imagine asupra eforturilor ce le depune întregul nostru popor, sub conducerea Partidului Comunist Român, în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră, ca şi asupra unora din realizările obţinute pe această cale. V-am ruga să împărtăşiţi cititorilor noştri din impresiile mai semnificative culese in timpul vizitei. — Intr-adevăr, vizita delegaţiei Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia în Republica Socialistă România a fost de scurtă durată. Dar, datorită bunei organizări şi amabilităţii gazdelor, precum şi a tuturor oamenilor mineii cu care am venit în contact în decursul celor şapte zile, am văzut, în afară de Bucureşti, cîteva alte localităţi, mai multe întreprinderi şi instituţii. Cu acest prilej am avut o serie de convorbiri, care ne-au permis să ne îmbogăţim cunoştinţele asupra construcţiei socialismului în ţara dumneavoastră. După cum probabil ştiţi, oamenii muncii din Iugoslavia socialistă — şi îndeosebi membrii sindicatelor — urmăresc cu mare interes dezvoltarea social-economică a României prietene. Nouă ne sunt cunoscute eforturile mari depuse de oamenii muncii din România, ca şi rezultatele obţinute de ei în opera de edificare a societăţii socialiste. Dar, cu toate acestea, ne-a impresionat, în primul rind, entuziasmul în muncă întîlnit pretutindeni unde am fost. Am constatat că ţara dumneavoastră a devenit un mare şantier, în care se construiesc multe fabrici, locuinţe, şcoli, obiective culturale, sociale şi , sportive etc. Ne-a surprins plăcut faptul că peste tot am întîlnit oameni tineri — muncitori calificaţi, tehnicieni şi ingineri — care şi-au însuşit cu succes tehnologia şi tehnica modernă. Suntem convinşi că (Continuare în pag. 4-a) Rodniciamînturile de sub ape Ultima oară fusesem pe aici cind liniştea sihastră a bălţii începuse să fie ciobită de duduitul tractoarelor S-1300 care desrădăcinau sălcieturi contorsionate şi stranii ca nişte rusalce despletite. Era la începutul metamorfozei marii bălţi a Brăilei, al transformării ei în pămint fertil. Ciţi ani au trecut ? Ii înregistrez prin uluitoarea materializare a celor 700 milioane de lei investiţi în cele 54 000 de hectare pe care eforturile, judicios gîndite în planurile elaborate de partid, le-au redat agriculturii noastre socialiste. Reintîlnirea cu aceste locuri mi-a fost prilejuită de un eveniment festiv : decernarea întreprinderii agricole de stat „insula mare a Brăilei" a Steagului roşu şi a Diplomei de întreprindere fruntaşă în întrecerea socialistă pe ţară pentru rezultatele economice dobîndite în anul 1969. Mi s-a părut logică rapida maturizare a întreprinderii. Am intuit-o ca o continuare firească a succeselor celor care au ,construit“intr-un timp record cîmpia fertilă dintre apele Dunării. Spectaculoase, firește, elementele pur constructive nu-mi erau însă suficiente pentru a-mi explica, totuşi, care a fost „cheia" obţinerii unor producţii care au depăşit cu mult prevederile medii la hectar ? Cifric, aceste producţii indică la porumb o depăşire de 1311 kg la hectar (pe o suprafaţă de 35 028 ha — peste 70 la sută din totalul suprafeţei cultivate), la soia de 120 kg la hectar, la lucerna fin de 334 kg la hectar■ De pe întreaga suprafaţă cultivată au fost obţinute 220 000 tone de cereale, dintre care porumbul boabe, peste plan, reprezintă 48 236 tone. Valoric, situaţia principalilor indicatori sintetici, a depăşirii lor, este următoarea : la producţia globală a fost realizată o depăşire de 79 047 000 de lei, la producţia marfă a fost obţinută o depăşire de 35 211 000 lei. In acelaşi timp, cheltuielile planificate pe mia de lei producţie marfă au fost reduse cu 107 lei. Bilanţul economic al anului trecut indică realizarea unor beneficii în valoare de 54 830 000 de lei, cu peste 25 de milioane mai mult decât se prevăzuse. „Discuţia spre explicarea acestor cifre ar trebui să pornească de la faptul că noi practicăm un nou tip de agricultură, l-aş spune ,,agricultură industrială“. Toate lucrările sunt mecanizate. Dispunem de circa 830 de tractoare și utilaje agricole complexe" — a precizat inginerul Ion Vlad, directorul întreprinderii. MIHAI COLESIU (Continuare în pag. 2 a) SENSUL fertilizant al solidarităţii umane într-un fel, omenirea îşi datorează, în bună măsură, existenţa sa solidarităţii. Există desigur şi un sens negativ al întovărăşirii umane, solidaritatea la rău, dar acesta este de fapt sinonim cu eşecul, cu lipsa ei de fertilitate. Dincolo de retorismul unor astfel de afirmaţii, se întinde însă vastul cîmp al ajutorării omului de către om, al unirii eforturilor spre un scop nobil, care adaugă noi dimensiuni personalităţii şi împlinirilor umane. Există un cîmp preferenţial în care solidaritatea umană poate fi măsurată, apreciată cel mai exact, unde formele ei sunt reliefate explicit : munca şi viaţa de fiecare zi, ceea ce face omul în mod obişnuit, preocupările sale. Socialismul a conferit solidarităţii umane valenţe noi. Apropierea dintre oameni se transformă în întrajutorare, delimitînd astfel un vast domeniu al atitudinii noi, bazată pe o înaltă conştiinţă, faţă de muncă. La lumina fierbinte a oţelului care clocoteşte în cuptoarele Hunedoarei, ascult vorbele repezi ale lui Ion Drăghiu, Constantin Doroleanţu şi Dumitru Grofu. Povestesc despre oţel şi muncă, despre viaţa lor şi a celorlalţi muncitori din oţelărie. în cuvintele lor folosesc des expresii : „ne-am unit eforturile", „ne-am ajutat", „am sărit toţi ca unul". Aşa aflu cîteva fapte din activitatea maistrului Nicolae Cazacu. La celălalt capăt al halei apare omul despre care interlocutorii îmi vorbesc cu stimă şi respect. Discuţia între noi se înfiripează într-o clipă de răgaz. îmi spune despre mecanizarea şi automatizarea procesului de elaborare a şarjelor, despre propriile aspiraţii şi proiecte, despre oamenii cu care lucrează. A aduc vorba despre întrajutorarea omului de către om. Deodată devine sever. Fruntea i se brăzdează de gînduri. Mă dojenește că vreau să aflu ceva care nu se poate rezuma în numai cîteva cuvinte. începe totuși să-mi povestească despre prietenul său Dorel Mareş. Deseori lipsea de la lucru, iar cîteodată avea comportări ciudate față de colegii lui. Dacă o bucată de oţel nu se supune încercărilor omului ce faci ? Cauţi fisurile. Şi aşa a procedat şi aici : s-a străduit să găsească „fisurile". Originea lor se afla în influenţa nefastă a unor tineri din oraş, în compania cărora Dorel îşi petrecea timpul liber. Nicolae Cotzacu l-a luat o vreme lingă el, împrietenindu-se şi mai mult. Prietenia lor l-a îndepărtat de „tovarăşii" de petrecere, ajutîndu-l să-şi formeze deprinderea de a-şi stima colegii de muncă, de a-şi îndeplini cu conştiinciozitate şi punctualitate sarcinile de producţie. Interlocutorul meu îmi vorbeşte şi despre prietenia cu alţi ameni cu care lucrează : Ilie Mirescu, Constantin Bezban, Ilie Bleotu, îmi relatează o mulţime de fapte şi întîmplări. N. VINŢANU (Continuare în pag. 2 a)