Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)
1970-06-11 / nr. 7019
CIT MAI MULTE PRODUSE PESTE PLAN ŢARA ARE NEVOIE DE ELE MAI MULT CA ORICÎND! La nivelul exigenţelor actuale O valoroasă contribuţie la efortul general • Parametrii proiectaţi, realizaţi cu 6 luni mai devreme • în centrul atenţiei rafinorilor piteşteni, ridicarea permanentă a randamentului de extracţie • Din 150 000 000 lei, angajamentul peste plan al judeţului, 14 000 000 lei aparţin rafinorilor • 5 500 tone produse petrolifere peste angajament Retrospectiva unui moment emoţionant, petrecut în viaţa unui colectiv, îndeamnă întotdeauna la reconstituire. ...Era dimineaţă şi ploua încă mărunt de două zile. In biroul acela mic din sediul clădirii administrative a Rafinăriei din Piteşti, cuvintele rostite erau simple şi calde, ca un raport despre o misiune grea îndeplinită cu succes. „In noaptea aceea, de 14 spre 15 aprilie a.c. — îşi amintea inginerul Florian Teodor, şef de secţie şi preşedinte al comitetului sindicatului — instalaţia de hidrofinare a intrat în exploatare la parametrii IV,proiectaţi conform angajamentului luat în întrecerea socialistă. In noaptea aceea s-au dat şi primele cantităţi de benzină şi motorină“. • — Una din problemele cele mai importante care au stat în faţa noastră, încă din faza de montaj a instalaţiilor — a reluat discuţia inginerul Victor Nica, directorul rafinăriei — a fost aceea de a scurta cu mai mult termenele de dare în folosinţă, respectiv de intrare în probe. Noi, ca beneficiari, ne-am organizat activitatea în aşa fel încît aproape la fiecare instalaţie în parte am lucrat ce echipe complete, alături de constructori, cel puţin 2—3 săptămîni. In acest fel am reuşit să intrăm cu instalaţia de hidrofinare în probe tehnologice cu 6 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut. Tonele de produse care se obţin acum în plus se adaugă angajamentului nostru de a da economiei naţionale, într-un efort susţinut, cît mai multe produse peste plan. Aceasta constituie însă un exemplu recent, care demonstrează unitatea şi forţa colectivului. Cu multe luni înainte de termen au fost date in producţie şi secţiile principale de desalinare electrică, de distilaţie atmosferică şi comple- CONSTANTIN ANDREI (Continuare în pag. a 3-a) Este tonifiantă imaginea pe care ţi-o oferă în aceste zile întreprinderile, şantierele şi exploatările miniere din judeţul Suceava ! Pătrunşi de o înaltă responsabilitate civică, oamenii muncii de pe aceste meleaguri, la unison cu ţara întreagă, depun eforturi susţinute pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor in întrecerea socialistă, angajamente care de curînd au fost suplimentate. Intr-o adevărată întrecere cu timpul şi cu ei înşişi, oamenii îşi desfăşoară întreaga activitate la cota înaltă a exigenţelor actuale, pentru a şterge cît mai curînd urmele lăsate de inundaţii. Edificatoare în ce priveşte această atmosferă de muncă fără preget sunt, în primul rînd, faptele. Cele 8 unităţi industriale afectate de inundaţii au recuperat restanţele pînă spre finele lunii mai, astfel că, pe judeţ, sarcinile de plan pe primele 5 luni ale anului au putut fi realizate cu 3 zile mai devreme, dîndu-se peste prevederi o producţie în valoare de 45 milioane de lei. Minerii, forestierii, şi ceilalţi oameni ai muncii din judeţ au produs în afara sarcinilor de plan 15 400 tone barită, 11 000 mc cherestea, 27 000 mc buşteni de gater, 200 tone P.F.L., 300 mc placaje etc. Demn de menţionat e faptul că cea mai mare parte din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, deci, printr-o mai temeinică organizare a producţiei şi a muncii. Sub conducerea şi îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au canalizat iniţiativa maselor spre găsirea unor noi rezerve interne care să le permită suplimentarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Reanalizîndu-şi posibilităţile, propunîndu-şi să lucreze cîte o duminică în fiecare lună şi în schimburi prelungite, colectivele de muncă din intreprinderile sucevene şi-au suplimentat pînă in prezent angajamentele cu 35 milioane de lei la producţia globală, 38 milioane lei la producţia marfă vindută şi încasată, cu peste 8 milioane lei la beneficii, iar la export cu 35 milioane lei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Complexului de celuloză şi hîrtie Suceava, de exemplu, şi-au suplimentat angajamentele cu 750 tone celuloză, 030 tone hîrtie, 810 de tone pungi, ceea ce înseamnă un plus de 7 milioane lei la producţia globală şi marfă. Angajamente mobilizatoare şi-au asumat peste cele iniţiale şi colectivele combinatului minier Gura Humorului, C.E.I.L. Suceava, Combinatul de in şi cinepă Fălticeni, I.A.S. şi I.M.A., Combinatul alimentar Suceava, unităţile industriei locale. Ploile care au dus la revărsarea ifchevei, Bistriţei, Dornei, Moldovei şi a altor rîuri au afectat destul de serios întreprinderile forestiere. Fabricile de cherestea Vatra Dornei, Brodina, Falcău şi altele au fost inundate, din care cauză au stagnat cite 2—4 zile. Vînturile puternice care au urmat ploilor au sporit volumul doborâturilor de vînt cu aproape 100 000 mc lemn. Cu toate aceste greutăţi unităţile C.E.I.L. Suceava şi-au realizat ..şi. depăşit sarcinile de plan pe primele cinci luni cu''circa 23 milioane lei. Chiar unităţile de industrializare a lemnului din Vatra Dornei şi Dorna Foresta, cele mai grav afectate de revărsarea apelor, şi-au realizat sarcinile de plan pe luna mai, dînd în acelaşi timp peste prevederi 300 mc, respectiv 453 mc cherestea şi alte produse. Mai mult decit oricînd, în această perioadă, iniţiativa şi căutările creatoare ale maselor de salariaţi, participarea activă a acestora la organizarea şi conducerea colectivă a producţiei devin forţe importante în fluxul ce uneşte energiile întregului popor în vasta operă de reconstrucţie a ţării. Sindicatele din judeţul nostru, conduse şi îndrumate de partid, ajută colectivele de oameni ai muncii să-şi concretizeze angajamentele în funcţie de obiectivele majore de producţie, se ocupă de înfăptuirea propunerilor valoroase şi crearea condiţiilor tehnico-materiale necesare înfăptuirii _sarcinilor__ de plan şi a angajamentelor. Obişnuiţi să privească lucrurile din punctul de vedere al intereselor economiei naţionale, salariaţii din judeţul nostru, în afara contribuţiei pe care şi-o aduc prin efectuarea unor schimburi prelungite şi transformarea duminicilor în zile obişnuite de muncă, au hotărit să participe şi direct la refacerea între(Continuare în pag. 2 a) ION TARNICERIU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Suceava Mecanizatorii de la C.A.P. din comuna Sprincenata, judeţul Olt, execută cea de a treia prașilă la culturile de floarea-soarelui. De fapt, natura rămine mereu egală cu ea însăşi, doar noi oamenii devenim mai puternici, mai inteligenţi cu fiecare eveniment, pe măsură ce le însumăm şi le cunoaştem petoate. In stare de calm sau de dezlănţuire, în stare de graţie sau de demenţă, natura n-a intenţionat şi n-a exprimat niciodată nimic în plus, sau mai bine-zis a exprimat ceea ce au putut oamenii să înţeleagă. Şi atunci totdeauna au fost în stare să acţioneze. Intre resemnare şi acţiune, între deliberare şi proporţiile actului întreprins, al acţiunii, a stat şi va sta, eliberator, actul înţelegerii. Viaţa, aşa cum este ea la un moment dat, dar mai ales consistenţa ei, se măsoară cu cantitatea de fapte a oamenilor. Are sensul faptelor lor. Poporul nostru inteligent şi muncitor a înţeles că pagubele provocate de năvala delirantă a apelor pot fi recuperate grabnic. Şi a hotărât să transpună în fapt, prin munca şi abnegaţia sa această înţelegere. Este reacţia omului pornit să înfăptuiască o treabă importantă şi reţinut, fără voia lui, de un eveniment, de astă dată de nemernicia apelor. După ce s-a lămurit asupra situaţiei poporul nostru s-a hotărit să grăbească pasul. E un pas puternic, încărcat de vitalitate, plin de energie. Expresie a experienţei şi forţei formată şi călită în aceşti 25 de ani, ani de muncă liberă şi eliberatoare, sub călăuza clarvăzătoare a partidului nostru. „Omul este absolut liber în clipa cînd îşi exercită voinţa" — spunea Descartes. Cind înţelege încărcătura de umanism şi de necesitate a actului său — am adăuga noi. De necesitate pentru că roadele muncii acestui an se alătură roadelor anilor trecuţi şi vor fi continuaţi cu roadele şi mai bogate ale anilor care vin. De umanism pentru că nu poate fi nimic mai omenesc decit imaginea unui popor întreg care nu admite resemnarea, care acţionează cât acea vigoare pe care ţi-o poate da numai neclintita încredere în viitor, în orinduirea socialistă. Este aceeaşi înţelepciune adîncă, care ţine dintotdeauna omul deasupra vitregiilor- Şi e putinţa perfectabilităţii sale prin muncă, prin efort. Dorinţa de a-şi exprima pe deplin propria energie, de a acţiona în aşa fel încît împreună cu toţi ceilalţi să dai şi să laşi lumii faţă dorită de tine, — urmele cît de cît perfecte ale frumuseţii din tine. Să laşi acel insemn al societăţii din care faci parte. Atunci natura se dovedeşte, de regulă, neputincioasă, în faţa grandoarei hotărîrii oamenilor. Poporul nostru, ca un singur om, a hotărit — la chemarea partidului — ca într-un termen scurt să dispară şi cea mai neînsemnată urmă a inundaţiilor, să rămină numai în amintire. Iar ceea ce ne va rămine in memorie ca experienţă a vieţii, va fi dominat , de dovada voinţei noastre de acum. Sunt prezente aici înţelepciunea şi capacitatea noastră de acţiune, va triumfa sentimentul responsabilităţii asumate în mod conştient la chemarea partidului, aceea de a ne crea, clipă de clipă, propriul nostru viitor. STELIAN DOROBANŢII ÎNŢELEPCIUNE ŞI ACŢIUNE Proletari din toate ţările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7019 9 Joi 11 iunie 1970 • 6 pagini 30 bani PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT a primit delegaţia Consiliului oraşului Paris Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Consiliului oraşului Paris, condusă de Etienne de Vericourt, preşedintele Consiliului. La primire a participat Dumitru Popa, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, primarul general al Capitalei. A luat parte Pierre Felen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu oaspeţii francezi. (Agerpres) ...imaginea fixează un moment obişnuit din munca echipelor conduse de Marin Marin şi Ion Călinescu din secţia montaj I, de la Uzina de maşini electrice din Bucureşti, stadiul final al unui nou lot de grupuri de sudură de 35 A., destinate exportului. De subliniat faptul că eforturile colectivului acestei secţii s-au concretizat, in luna mai, intr-o producţie suplimentară în valoare de aproape 2 milioane lei Foto: ŞT. ALBESCU Peste 60 milioane lei în contul CEC — 2 000 Peste 60 milioane în contul 2 000. Miercuri, valoarea depunerilor din întreaga ţară în „Contul omeniei“ se ridica la 60 887 000 lei .Alte două judeţe, Caraş-Severin şi Dîmboviţa, au depăşit cifra de 1 milion înscrisă în acest cont. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj trimis cu prilejul asumării preşedinţiei Republicii Costa Rica, împărtăşesc convingerea avantajului privind stabilirea de relaţii între cele două ţări ale noastre, în interesul reciproc şi al păcii în lume. JOSE FIGUERES Preşedintele Republicii Costa Rica Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA" transmit: Produse refractare în valoare de 3 600 000 lei Incepînd de marţi , odată cu presarea primelor loturi de cărămizi magnezito-cromistice, Fabrica de produse refractare din Dej, puternic afectată de inundaţii, şi-a reluat ritmul normal de lucru. Cărămizile urmează să fie introduse în uscător, la care, de asemenea, s-au terminat probele tehnologice. Peste citeva zile, cînd cuptoarele intrate în temperare vor atinge temperatura de 1 600°C, va începe şi procesul de ardere a produselor refractare. Inginerul Petru Roşu, directorul întreprinderii, ne-a relatat că primele loturi de cărămizi arse vor ieşi din cuptoare în ziua de 13 iunie, cu 2 zile mai repede decît prevedea graficul de repunere in funcţiune a unităţii. Pină la sfîrşitul lunii iunie se va realiza o producţie globală In valoare de 3 600 000 lei. Hotărîrea colectivului de aici este ca pînă la sfîrşitul anului să fie recuperată în întregime producţia pierdută pînă acum în perioada de o lună de zile de stagnare a unităţii. Un asemenea angajament presupune eforturi deosebite din partea fiecărui salariat, ceea ce a şi determinat comitetul de direcţie să ia o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, s-a trecut la lucrul în trei schimburi, au fost luate măsuri ca cel de al doilea cuptor de ardere pus în funcţiune anul trecut să atingă cu circa trei luni mai repede capacitatea proiectată de 11 500 tone pe an. MARIN OPREA Destinaţia: PORŢILE DE FIER Colectivul fabricii de transformatoare a Uzinei craiovene „Electroputere“ a terminat construcţia celui de al doilea transformator de 190 MVA 242/15,7 kV destinat şantierului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. Experienţa cîştigată la construirea primului transformator a permis scurtarea ciclului de fabricaţie la cel de al doilea cu o lună de zile. Pînă la sfîrşitul anului vor fi terminate încă două transformatoare de aceeaşi mărime. Proiectul bazat pe soluţii originale a fost elaborat de către un colectiv de specialiști din cadrul fabricii de transformatoare situîndu-se la nivelul celor mai bune de acest fel din lume. T. ELENA CONSTANŢA Constructorii de nave raportează... în primele cinci luni ale anului, constructorii de la Şantierul naval Constanţa au realizat un spor al producţiei valorice de 10 300 000 lei. La reparaţiile de nave s-a înregistrat, de asemenea, o depăşire a planului valoric de peste 13 milioane lei. în prezent, constructorii navali desfăşoară o intensă activitate pentru realizarea celor patru cargouri de 1920 tdw, aflate în faze diferite de executţie, astfel ca acestea să poată fi lansate cît mai curînd la apă. Electricienii Gheorghe Pirjol şi Nicolae Goiceanu, strungarii Ilarion Constantin şi Nicolae Lungu, tîmplarii Costea Chivu şi Coman Marinache sînt doar cîţiva dintre cei care lucrînd cu însufleţire, în schimburi prelungite, chiar şi în zilele de repaos, realizează lucrări de bună calitate, scurtînd termenele de lansare la apă a noilor cargouri. GH. DIMA