Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)

1970-06-11 / nr. 7019

CIT MAI MULTE PRODUSE PESTE PLAN ŢARA ARE NEVOIE DE ELE MAI MULT CA ORICÎND! La nivelul exigenţelor actuale O valoroasă contribuţie la efortul general • Parametrii proiectaţi, realizaţi cu 6 luni mai devreme • în centrul atenţiei rafinorilor piteşteni, ridi­carea permanentă a randamentului de ex­tracţie • Din 150 000 000 lei, angajamentul peste plan al judeţului, 14 000 000 lei aparţin rafi­norilor • 5 500 tone produse petrolifere peste anga­jament Retrospectiva unui mo­ment emoţionant, petrecut în viaţa unui colectiv, în­deamnă întotdeauna la re­constituire. ...Era dimineaţă şi ploua încă mărunt de două zile. In biroul acela mic din se­diul clădirii administrati­ve a Rafinăriei din Piteşti, cuvintele rostite erau sim­ple şi calde, ca un raport despre o misiune grea în­deplinită cu succes. „In noaptea aceea, de 14 spre 15 aprilie a.c. — îşi a­­mintea inginerul Florian Teodor, şef de secţie şi preşedinte al comitetului sindicatului — instalaţia de hidrofinare a intrat în­­ exploatare la parametrii IV,proiectaţi conform angaja­mentului luat în întrecerea socialistă. In noaptea ace­ea s-au dat şi primele can­tităţi de benzină şi moto­rină“. •­­ — Una din problemele cele mai importante care au stat în faţa noastră, încă din faza de montaj a instalaţiilor — a reluat discuţia inginerul Victor Nica, directorul rafinăriei — a fost aceea de a scurta cu­ mai mult termenele de dare în folosinţă, respectiv de intrare în probe. Noi, ca beneficiari, ne-am orga­nizat activitatea în aşa fel încît aproape la fiecare in­stalaţie în parte am lucrat c­e echipe complete, ală­turi de constructori, cel puţin 2—3 săptămîni. In acest fel am reuşit să in­trăm cu instalaţia de hidro­finare în probe tehnologi­ce cu 6 luni mai devreme faţă de termenul prevăzut. Tonele de produse care se obţin acum în plus se a­­dau­gă angajamentului nostru de a da economiei naţionale, într-un efort susţinut, cît mai multe produse peste plan. Aceasta constituie însă un exemplu recent, care demonstrează unitatea şi forţa colectivului. Cu mul­te luni înainte de termen au fost date in producţie şi secţiile principale de de­­salinare electrică, de disti­­laţie atmosferică şi comple- CONSTANTIN ANDREI (Continuare în pag. a 3-a) Este tonifiantă imaginea pe care ţi-o oferă în aceste zile întreprinder­ile, şantie­rele şi exploatările miniere din judeţul Suceava ! Pă­trunşi de o înaltă responsa­bilitate civică, oamenii muncii de pe aceste me­leaguri, la unison cu ţara întreagă, depun eforturi susţinute pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor in întrecerea socialistă, anga­jamente care de curînd au fost suplimentate. Intr-o a­­devărată întrecere cu timpul şi cu ei înşişi, oa­menii îşi desfăşoară întrea­ga activitate la cota înaltă a­­ exigenţelor actuale, pen­­­tru a şterge cît mai curînd urmele lăsate de inundaţii. Edificatoare în ce pri­veşte această atmosferă de muncă fără preget sunt, în primul rînd, faptele. Cele 8 unităţi industriale afectate de inundaţii au recuperat restanţele pînă spre finele lunii mai, astfel că, pe ju­deţ, sarcinile de plan pe primele 5 luni ale anului au putut fi realizate cu 3 zile mai devreme, dîndu-se peste prevederi o produc­ţie în valoare de 45 mili­oane de lei. Minerii, fores­tierii, şi ceilalţi oameni ai muncii din judeţ au pro­dus în afara sarcinilor de plan 15 400 tone barită, 11 000 mc cherestea, 27 000 mc buşteni de gater, 200 tone P.F.L., 300 mc placaje etc. Demn de menţionat e faptul că cea mai mare parte din sporul de pro­ducţie s-a obţinut pe sea­ma creşterii productivităţii muncii, deci, printr-o mai temeinică organizare a pro­ducţiei şi a muncii. Sub conducerea şi îndru­marea permanentă a orga­nelor şi organizaţiilor de partid, sindicatele au cana­lizat iniţiativa maselor spre găsirea unor noi rezerve interne care să le permită suplimentarea angajamen­telor luate în întrecerea so­cialistă. Reanalizîndu-şi po­sibilităţile, propunîndu-şi să lucreze cîte o duminică în fiecare lună şi în schim­buri prelungite, colectivele de muncă din intreprinde­rile sucevene şi-au supli­mentat pînă in prezent an­gajamentele cu 35­ milioane de lei la producţia globală, 38 milioane lei la produc­ţia marfă vindută şi înca­sată, cu peste 8 milioane lei la beneficii, iar la ex­port cu 35 milioane lei. Muncitorii, inginerii şi teh­nicienii Complexului de ce­luloză şi hîrtie Suceava, de exemplu, şi-au suplimentat angajamentele cu 750 tone celuloză, 030 tone hîrtie, 810 de tone pungi, ceea ce în­seamnă un plus de 7 mili­oane lei la producţia globa­lă şi marfă. Angajamente mobilizatoare şi-au asumat peste cele iniţiale şi colec­tivele combinatului minier Gura Humorului, C.E.I.L. Suceava, Combinatul de in şi cinepă Fălticeni, I.A.S. şi I.M.A., Combinatul ali­mentar Suceava, unităţile industriei locale. Ploile care au dus la re­vărsarea ifch­evei, Bistriţei, Dornei, Moldovei şi a altor rîuri au afectat destul de serios întreprinderile fo­restiere. Fabricile de che­restea Vatra Dornei, Bro­­dina, Falcău şi altele au fost inundate, din care cau­ză au stagnat cite 2—4 zile. Vînturile puternice care au urmat ploilor au sporit vo­lumul doborâturilor de vînt cu aproape 100 000 mc lemn. Cu toate aceste greu­tăţi unităţile C.E.I.L. Su­ceava şi-au realizat ..şi. de­­păşit sarcinile de plan pe­­ primele cinci luni­ cu''circa 23 milioane lei. Chiar uni­tăţile de industrializare a lemnului din Vatra Dornei şi Dorna Foresta, cele mai grav afectate de revărsarea apelor, şi-au realizat sarci­nile de plan pe luna mai, dînd în acelaşi timp peste prevederi 300 mc, respectiv 453 mc cherestea şi alte produse. Mai mult decit oricînd, în această perioadă, iniţia­tiva şi căutările creatoare ale maselor de salariaţi, participarea activă a aces­tora la organizarea şi con­ducerea colectivă a produc­ţiei devin forţe importante în fluxul ce uneşte ener­giile întregului popor în vasta operă de reconstruc­ţie a ţării. Sindicatele din judeţul nostru, conduse şi îndrumate de partid, ajută colectivele de oameni ai muncii să-şi concretizeze angajamentele în funcţie de obiectivele majore de pro­ducţie, se ocupă de înfăp­tuirea propunerilor valo­roase şi crearea condiţiilor tehnico-materiale necesare înfăptuirii _sarcinilor__ de plan şi a angajamentelor. Obişnuiţi să privească lu­crurile din punctul de ve­dere al intereselor econo­miei naţionale, salariaţii din judeţul nostru, în afara contribuţiei pe care şi-o a­­duc prin efectuarea unor schimburi prelungite şi transformarea duminicilor în zile obişnuite de muncă, au hotărit să participe şi direct la refacerea între­(Continuare în pag. 2­ a) ION TARNICERIU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Suceava Mecanizatorii de la C.A.P. din comuna Sprin­­cenata, judeţul Olt, execută cea de a treia prașilă la culturile de floarea-soarelui. De fapt, natura ră­­mine mereu egală cu ea însăşi, doar noi oame­nii devenim mai puter­nici, mai inteligenţi cu fiecare eveniment, pe măsură ce le însumăm şi le cunoaştem pe­­toa­te. In stare de calm sau de dezlănţuire, în stare de graţie sau de demen­ţă, natura n-a intenţio­nat şi n-a exprimat niciodată nimic în plus, sau mai bine-zis a ex­primat ceea ce au putut oamenii să înţeleagă. Şi atunci totdeauna au fost în stare să acţione­ze. Intre resemnare şi acţiune, între delibera­re şi proporţiile actului întreprins, al acţiunii, a stat şi va sta, eliber­a­­tor, actul înţelegerii. Viaţa, aşa cum este ea la un moment dat, dar mai ales consistenţa ei, se măsoară cu can­titatea de fapte a oa­menilor. Are sensul faptelor lor. Poporul nostru inteligent şi muncitor a înţeles că pagubele provocate de năvala delirantă a ape­lor pot fi recuperate grabnic. Şi a hotărât să transpună în fapt, prin munca şi abnegaţia sa această înţelegere. Este reacţia omului pornit să înfăptuiască o trea­bă importantă şi reţi­nut, fără voia lui, de un eveniment, de astă dată de nemernicia a­­pelor. După ce s-a lă­murit asupra situaţiei poporul nostru s-a ho­tărit să grăbească pa­sul. E un pas puternic, încărcat de vitalitate, plin de energie. Expre­sie a experienţei şi for­ţei formată şi călită în aceşti 25 de ani, ani de muncă liberă şi elibera­toare, sub călăuza clar­văzătoare a partidului nostru. „Omul este ab­solut liber în clipa cînd îşi exercită voinţa" — spunea Descartes. Cind înţelege încărcătura de umanism şi de necesi­tate a actului său — am adăuga noi. De necesi­tate pentru că roadele muncii acestui an se a­­lătură roadelor anilor trecuţi şi vor fi conti­nuaţi cu roadele şi mai bogate ale anilor care vin. De umanism pen­tru că nu poate fi nimic mai omenesc decit ima­ginea unui popor întreg care nu admite resem­narea, care acţionează cât acea vigoare pe care ţi-o poate da numai ne­clintita încredere în vi­itor, în orinduirea so­cialistă. Este aceeaşi înţelep­ciune adîncă, care ţine dintotdeauna omul dea­supra vitregiilor- Şi e putinţa perfectabi­­lităţii sale prin mun­că, prin efort. Do­rinţa de a-şi exprima pe deplin propria e­­nergie, de a acţiona în aşa fel încît împreună cu toţi ceilalţi să dai şi să laşi lumii faţă­ do­rită de tine, — urmele cît de cît perfecte ale frumuseţii din tine. Să laşi acel insemn al so­cietăţii din care faci parte. Atunci natura se dovedeşte, de regulă, neputincioasă, în faţa grandoarei hotărîrii oa­menilor. Poporul nos­tru, ca un singur om, a hotărit — la chemarea partidului — ca într-un termen scurt să dispa­ră şi cea mai neînsem­nată urmă a inundaţii­lor, să rămină numai în amintire. Iar ceea ce ne va rămine in me­morie ca experienţă a vieţii, va fi dominat , de dovada voinţei noas­tre de acum. Sunt pre­zente aici înţelepciu­nea şi capacitatea noas­tră de acţiune, va tri­umfa sentimentul res­ponsabilităţii asumate în mod conştient la chemarea partidului, aceea de a ne crea, cli­pă de clipă, propriul nostru viitor. STELIAN DOROBANŢII ÎNŢELEPCIUNE ŞI ACŢIUNE Proletari din toate ţările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7019 9 Joi 11 iunie 1970 • 6 pagini 30 bani PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT a primit delegaţia Consiliului oraşului Paris Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Con­siliului oraşului Paris, con­dusă de Etienne de Ve­ricourt, preşedintele Consi­liului. La primire a participat Dumitru Popa, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular al mu­nicipiului Bucureşti, pri­marul general al Capitalei. A luat parte Pierre Fe­len, ambasadorul Franţei la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cor­dial cu oaspeţii francezi. (Agerpres) ...imaginea fixează un moment obişnuit din munca echipelor conduse de Marin Marin şi Ion Călinescu din secţia montaj I, de la Uzina de maşini electrice din Bucureşti,­ stadiul final al unui nou lot de grupuri de sudură de 35 A., destinate exportului. De subliniat faptul că eforturile colectivului acestei secţii s-au concretizat, in luna mai, intr-o producţie suplimentară în valoare de aproape 2 milioane lei Foto: ŞT. ALBESCU Peste 60 milioane lei în contul CEC — 2 000 Peste 60 milioane în contul 2 000. Miercuri, valoarea depunerilor din întreaga ţară în „Con­tul omeniei“ se ridica la 60 887 000 lei .Alte două judeţe, Caraş-Severin şi Dîmboviţa, au depăşit cifra de 1 milion înscrisă în acest cont. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj trimis cu prilejul asumării preşedinţiei Republicii Costa Rica, împărtăşesc convingerea avantajului privind stabi­lirea de relaţii între cele două ţări ale noastre, în in­teresul reciproc şi al păcii în lume. JOSE FIGUERES Preşedintele Republicii Costa Rica ­ Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA" transmit: Produse refractare în valoare de 3 600 000 lei Incepînd de marţi , o­­dată cu presarea primelor loturi de cărămizi magne­­zito-cromistice, Fabrica de produse refractare din Dej, puternic afectată de inun­daţii, şi-a reluat ritmul normal de lucru. Cărămi­zile urmează să fie intro­duse în uscător, la care, de asemenea, s-au terminat probele tehnologice. Peste citeva zile, cînd cuptoarele intrate în temperare vor atinge temperatura de 1 600°C, va începe şi pro­cesul de ardere a produse­lor refractare. Inginerul Petru Roşu, directorul în­treprinderii, ne-a relatat că primele loturi de cără­mizi arse vor ieşi din cup­toare în ziua de 13 iunie, cu 2 zile mai repede decît prevedea graficul de repu­nere in funcţiune a uni­tăţii. Pină la sfîrşitul lunii iu­nie se va realiza o produc­ţie globală In valoare de 3 600 000 lei. Hotărîrea co­lectivului de aici este ca pînă la sfîrşitul anului să fie recuperată în întregime producţia pierdută pînă a­­cum în perioada de o lună de zile de stagnare a uni­tăţii. Un asemenea angaja­ment presupune eforturi deosebite din partea fiecă­rui salariat, ceea ce a şi determinat comitetul de di­recţie să ia o serie de mă­suri tehnico-organizatorice. Astfel, s-a trecut la lucrul în trei schimburi, au fost luate măsuri ca cel de al doilea cuptor de ardere pus în funcţiune anul trecut să atingă cu circa trei luni mai repede capacitatea proiectată de 11 500 tone pe an. MARIN OPREA Destinaţia: PORŢILE DE FIER Colectivul fabricii de transformatoare a Uzinei cra­­iovene „Electroputere“ a terminat construcţia celui de al doilea transformator de 190 MVA 242/15,7 kV des­tinat şantierului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. Experienţa cîştigată la construirea primului trans­formator a permis scurtarea ciclului de fabricaţie la cel de al doilea cu o lună de zile. Pînă la sfîrşitul anu­lui vor fi terminate încă două transformatoare de ace­eaşi mărime. Proiectul bazat pe soluţii originale a fost elaborat de către un colectiv de specialiști din cadrul fabricii de transformatoare situîndu-se la nivelul celor mai bune de acest fel din lume. T. ELENA CONSTANŢA Constructorii de nave raportează... în primele cinci luni ale anului, constructorii de la Şantierul naval Constanţa au­­ realizat un spor al producţiei valorice de 10 300 000 lei. La reparaţii­le de nave s-a înregistrat, de asemenea, o depăşire a planului valoric de peste 13 milioane lei. în prezent, constructorii navali desfă­şoară o intensă activitate pentru realizarea celor pa­tru cargouri de 1920 tdw, aflate în faze diferite de e­­xecutţie, astfel ca acestea să poată fi lansate cît mai curînd la apă. Electricienii Gheorghe Pirjol şi Nicolae Goiceanu, strungarii Ilarion Constan­tin şi Nicolae Lungu, tîm­­plarii Costea Chivu şi Co­­man Marinache sînt doar cîţiva dintre cei care lu­­crînd cu însufleţire, în schimburi prelungite, chiar şi în zilele de repaos, rea­lizează lucrări de bună ca­litate, scurtînd termenele de lansare la apă a noilor cargouri. GH. DIMA

Next