Munca, august 1970 (Anul 26, nr. 7063-7087)

1970-08-01 / nr. 7063

Pagina a 2-a ...Nu poți deveni marinar adevărat devit simțind che­marea irezistibila a mării, deci, iubindu-ți nava — ca­re, pe orice paralele sau me­ridiane s-ar alia, reprezintă, o parte din teritoriul pa­triei. In marina noastră mi­litară s-a încetățenit de ani, o zicală devenită crez :­­„„O mină pentru tine, două mîini pentru navă, toată fi­ința pentru țară — cu nava pentru patrie !“ — Profesiunea noastră are ca pilon de bază pasiunea — ne spune cu o cuceritoare convingere căpitanul de ran­gul 3 Gheorghe Angelescu. Desigur, nici o meserie nu poate fi profesată in mod o­­norabil fără pasiune. Dar, în ceea ce privește viața de marinar, pasiunea presupu­ne în mod permanent sa­crificii personale, mai pu­țin întilnite în alte domenii de activitate. Zile, săptă­mâni, uneori luni chiar, ma­rinarul este nevoit­­ să tră­iască departe de cei pe ca­­re-i iubește, departe de ca­să, viața lui fiind nu o dată în pericol, în bătăliile pe care le dă cu marea înfu­riată. — în concluzie, este vorba de o profesiune care presu­pune bărbăție, spirit de sa­crificiu, voință, curaj. Am înțeles că toate aceste cali­tăți umane au fost puse la încercare și în ceea ce vă privește. Sînteți­­ de 18 ani marinar militar. Dacă ar fi să vă începeți viața a doua oară, v-ați alege din nou a­­ceeași profesiune ? — Da ! Fără îndoială ! Ma­rina este pentru mine o dra­goste din tinerețe, ale cărei urme­­ sînt, așa cum se știe, permanente în sufletul omu­lui. Am avut rude ofițeri de marină, care încă de copil mi-au plăcut ca oameni, mu­­au impresionat prin felul lor de a fi deschis, sincer, prin cinstea și integritatea lor morală. Cînd vorbeau despre nava lor, despre călătoriile lor, ochii le zimbeau, pri­­vind undeva unde aș fi vrut și eu să pătrund. Și visul meu s-a realizat... — Viața, munca dv. vi se pare interesantă, pasionan­tă și acum, după atâția ani de zile ? — Ca-n prima zi ! Nimic nu se repetă identic în munca noastră. O zi ,,obiș­­nuită­* pentru noi, altora ar părea o aventură extraordi­nară. Pentru noi e numai o muncă pe care o facem cu plăcere, cu conștiința înda­toririlor de răspundere ca­re ne revin... — Povestiți-ne o aseme­nea ..zi“ din viața dumn­a­­voastră, a marinarilor mili­tari. — Dacă va interesează — cu plăcere... •...Nava se afla în „misiu­ne“ pe Marea Neagră, spin­­tecînd talazurile ce­­ deve­neau din ce în ce mai ame­nințătoare. Noapte: întune­ric beznă. Vînt de forța 4—5, mare de gradul 3—4. Mișcă­rile navei pe orizontală [ — ruliu], cit și cele pe vertica­lă — tangajul, se accentuau din ce în ce mai mult. La ora 3 dimineața s-a pri­mit informația despre des­coperirea unui „submarin“ in punctul de coordonate X5—Y10. Comandantul uni­tății de nave a dat alarma de luptă . „Atac de subma­rin“! întregul echipaj a ocu­pat cu repeziciune posturile de luptă : timonieri, artile­­riști, radiotelegrafiști, hidro­­locatoriști, radiolocatoriști, mineri, semnalizatori, tele­metriști... Din cauza mișcă­rilor pronunțate ale navei, marinarii militari erau ne­voiți să-și încordeze toate forțele, pentru a putea face față îndatoririlor ce le re­veneau la posturile de lup­tă. In cabina de navigație, că­­pitanul-loco­­tent C. Cons­tantin, a plecat asupra hărții maritime, calcula „drumul“ de întilnire al vânătorului de submarin cu „ținta" des­coperită. După un timp, ri­dică telefon­u­l și raportă co­mandantului navei : „Dis­tanța pînă la „submarin“ de cabluri, drum adevărat _ 160 ° — viteză 1­1 noduri, timp : 18 minute pînă la punctul de luare a drumului de atac!“ Căpitanul de rangul 2 Ion Munteanu, comandantul na­vei, aruncă o privire asupra cronometrului, apoi privi marea agitată prin hubloul cabinei de comandă. Se În­treba dacă va putea ajunge la timp la „întilnire“. Apoi ridicînd telefonul, specialistului cu arme ordonă sub apă . — Serie mică de grenade, pe etajul 1, preliminar, pre­gătiți ! — Am înțeles ! Locotenentul Florea Lepă­datu trecu imediat, împreu­nă­ cu subordonații săi, la e­­xecutarea ordinului primit , pregătirea submarin și grenadelor anti­instalarea lor pe rampele de lansare. Funcționind ca un mecanism de ceasornic, echipajul exe­cută operațiunea în cîteva minute. Mișcările repezi ale marinarilor militari vorbeau de la sine despre rezultatul zecilor de antrenamente pe care le făcuseră în săptămî­­nile anterioare. Intre timp, intr-un alt compartiment, căpitanul-lo­­cotenent Ion Duță era atent la indicațiile unui sensibil se­parat electronic. Acest ofi­țer hidrolocatorist se remar­că printr-un dezvoltat simț al auzului, ca un muzician, fiind capabil să deosebească cele mai fine nuanțe ale „zgomotelor“ ce vin din im­periul subacvatic. La ora 3:20, după îndelungi efor­turi, fața î se lumină. Ra­portă imediat : — Țintă submarină ! Re­­levment 60, distanța...! Primind această informa­ție, comandantul navei or­donă : — Drum de atac...! Vite­ză... noduri! Grenadele — final — pregătiți ! Pe navă, încordarea ner­voasă a tuturor atinsese punctul cullminant. In clipa aceea, succesul depindea de repeziciunea și precizia în acțiuni ale fiecărui militar. Sus, în cabina de coman­dă, căpitanul de rangul Munteanu urmărea la rin­­­­dul său, pe ecranul hidrolo­­catorului, mișcările submari­nului „inamic“. Acesta, ob­­servînd că a fost descoperit, căuta să scape de urmări­tori prin manevre și varia­ții de viteză. Dar încerca­rea sa era inutilă. Viteza na­vei de la suprafață, puterea sa de manevră erau mult superioare. Distanța dintre vinătorul de submarine și „țintă“ scă­dea rapid : 6 cabluri... 5 ca­bluri... 3... 2... 1. La momentul potrivit, co­mandantul navei ordonă : — Grenadele, atențiune ! La postul de luptă „Arme sub apă“, locotenentul Le­­pădatu a mai verificat încă o dată dacă grenadele sub­marine erau corect pregăti­te pentru adîncimea de lan­sare... A urmat o comandă scurtă: „Foc!“ Și, find pe rind, grenadele — cilindri masivi umpluți cu un explo­ziv puternic — se scufunda­ră în valuri către „ținta“ submarină. Pe navă, toată lumea aș­tepta clipa exploziei. Deoda­tă, din străfunduri, s-au au­zit bubuituri înfundate. Lân­gă navă, suprafața mării a început parcă să i­arbă. „Ținta“ submarină fusese distrusă. Totul s-a realizat sub baremul prevăzut. La felicitările comandantului, întregul echipaj a trăit bucuria unei misiuni înde­plinite exemplar, cu robus­tețe și tenacitate într-ade­văr ostășești. Dar vitejii apărători ai in­tegrității granițelor pe apă ale patriei dau dovadă nu numai de înalte calități ostă­șești, ci și de reale trăsături cetățenești, umane. In aceas­tă năprasnică primăvară, su­te de marinari militari au participat alături de tovară­șii lor din celelalte arme, la crincena bătălie contra ape­lor. Numele multora dintre ei a devenit cunoscut în în­treaga armată, în întreaga țară. ...In zilele pe care multi le credeau fatale pentru In­sula Mare a Brăilei, furtuna de pe Dunăre cînd din 24—25 mai amenința grav digul realizat cu un efort a­­proape supraomenesc, se pă­rea că totul e pierdut. Se impunea cu orice preț o so­luție, cum n-a mai fost, o i­­dee salvatoare. Și această i­­dee a apărut, într-o sclipire de gîndire, căpitanului d­e rangul 2 Ion Aniței, care a propus ca în zona periclita­tă să fie aduse nave, șle­puri, remorchere pentru forma un zid în fața valuri­a lor. Ceea ce s-a și realizat, salvîndu-se­­ astfel integrita­tea digului. Tot în acele zile, pagini de un curaj ieșit din comun au înscris scafandrii de luptă, comandați de maistrul mi­litar clasa a V-a Aurel Re­­șednic și scafandrii grei, de sub comanda scafandrului șef Gh. Mocanu. Ei au intrat în acțiune intr-o noapte, pe furtună, cînd vîntul batea cu 30 de metri pe secundă, ri­dicînd valuri care nu o da­tă i-au zvîrlit, ca pe niște fulgi, înapoi pe uscat. Au e­­xecutat zeci de scufundări, ziua și noaptea, căut­înd cu lanternele lor speciale baza digului de pe Insula Mare a­­flată sub presiunea apelor, înnotînd împotriva curentu­lui irezistibil, suportind pre­siunea hăurilor din adîncuri, riscul de a fi loviți de buș­tenii care veneau neștiuți de nimeni. Au cercetat digul, metru cu metru, pe zeci de kilometri, pipăindu-l, desco­perind și astupind găuri a­­flate la 4—5 metri sub apă, cucerind admirația tuturor celor care au vegheat, la su­prafață, trăinicia zidului de pămînt. — ...Toată ființa pentru ța­ră ! — iată nobilul senti­ment generator de virtuți e­­roice ce-i animă pe marina­rii noștri militari. Locotenent-colonel E. BOC »1 IM Hill muu scutim mm „cu mu­­ PENTRU PATRIE !“ GALAȚI. Expoziție de protecția muncii La Casa de cultură a sindicatelor din Galați s-a deschis o expoziție de protecția muncii organi­zată sub egida Consiliului județean al sindicatelor și a Inspectoratului jude­țean pentru protecția muncii. Expoziția prezin­tă machete, fotografii, grafice, dispozitive, scule, echipament de protecție, și metodologii folosite de cabinetele tehnice din principalele întreprinderi ale județului. Sunt pre­zentate de asemenea în stare de funcțiune pro­totipuri de dispozitive realizate cu sprijinul In­stitutului de pentru protecția cercetări muncii. In ziua deschiderii ex­poziției au mai avut loc dezbateri pe tema „Creș­terea eficienței activității de prevenire a accidente­lor de muncă“, urmate de o gală de filme. MIRCEA CIȘMAN corespondent al ziarului „Munca" Ghid La Galați au fost edi­tate de către Agenția O.N.T. Direcția în colaborare cu comercială două ghiduri în care sunt prezentate monumen­tele istorice, zonele turistice și locurile de agrement din cadrul ju­dețului Galați. Apărute în patru limbi și în ti­raje de 20.000 și res­pectiv 40.000 de exem­plare. recentele publi­cații turistice conțin : hărți, repere și un bo­gat sumar de indicații utile, privind hoteluri­le și restaurantele cu specific­­ locala­țiile de cultură și institu­antă precum și alte obiec­t____ MUNCA MINERII DORNENI (Urmare din pag. l-a) Gh. Florian releva că orga­nizarea și conducerea colec­tivă a producției și a mun­cii constituie o caracteristi­că a activității de zi cu zi în cadrul exploatării miniere dornene. De la precedenta adunare generală a salaria­ților și până în prezent în adunările grupelor sindica­le și cu alte prilejuri, sala­riații unității au făcut pes­te 200 de propuneri și au dat sugestii valoroase pri­vind organizarea și con­ducerea producției, acest tezaur de gîndire colectivă fiind valorificat prompt. Din astfel de propuneri sugestii s-au născ­ut soluții­și­le care au asigurat diver­sificarea producției cu pra­ful de curățat „Lux“, ce se obține dintr-un deșeu care înainte nu avea nici o în­trebuințare, recuperarea lemnului de mină prin fo­losirea unor instalații de concepție proprie. Maistrul Eugen Țiflea arăta că tot ca urmare a punerii în aplica­re a propunerilor făcute, a­­telierul mecanic de întreți­nere al exploatării a devenit un atelier central al între­gului Combinat minier Gura Humorului, în care se realizează instalații și piese de schimb. In cadrul nerii dom­eni adunării, mi-­ au chibzuit îndelung asupra a ceea ce vor face pentru realizarea în continuare a sarcinilor pe acest an și crearea con­dițiilor pentru înfăptuirea exemplară a planului pe 1971, prima treaptă din cincinalul următor. Pentru a diminua pagubele produ­se economiei naționale de calamitățile din primăvară, ei au hotărît ca, pe baza punerii în valoare de noi rezerve interne, să-și ma­joreze din nou angajamen­tele cu cite 1 milion lei la producția globală și marfă și să obțină economii la pre­țul de cost în valoare de 350.000 lei. Subscriind la această hotărire, minerul Vasilică Groza, inginerii Oc­­tavian Bereznițchi, Baloiu Crăciun și ceilalți vorbitori au venit și cu propuneri­­ concrete pentru Înfăptuirea acestor obiective, arătând ce trebuie făcut pentru obți­nerea unor produse noi la stația de preparare Iacobe­­r­i, urgentarea punerii în exploatare a zăcămintului de sulf din Negoiul Ro­mânesc, mai buna organi­zare a muncii la atelierul mecanic. Așa cum subliniau în încheierea adunării tov. Ioan Tărniceriu, președin­tele Consiliului județean al sindicatelor Suceava, in­ginerul I. Vasiliu din par­tea M.I.M.G. și F.milian Antonesi, inginerul director tehnic al Combinatului mi­­nier Gura Humorului, re­zultatele dobindite pînă acum constituie o garanție că și pe viitor minerii din bazinul Dornei vor obține noi succese, consolidind prestigiul de care se bucu­ră. TELEX CĂTRE CENTRALA INDUSTRIALĂ DE UTI­LAJ PETROLIER PLOIEȘTI. Reprezentanții salariaților UZINEI METALUR­GICE DIN BACĂU au ridicat, in adunarea gene­rală, următoarea problemă pe care o supun aten­ției organelor superioare : Cunoașterea cit mai din timp și in mod detaliat a sarcinilor planului de producție constituie o cerință primordială pentru bunul mers al activi­tății in întreprinderi. In uzina noastră se­ practică, de către forul tutelar, sistemul transmiterii tri­mestriale a cotelor și specificațiilor pentru pro­ducția sortimentului de bază — armăturile indus­triale din fontă — ceea ce generează mari greutăți in desfășurarea normală a producției, determină o productivitate a muncii scăzută și cheltuieli ne­­economicoase. Iată de ce propunem ca incepind cu 1971 toate specificațiile privind sarcinile de plan ale sortimentelor armături industriale din fontă să fie cunoscute pentru întregul an de acti­vitate — de acest lucru depinzind creșterea efi­cienței economice. Simbata 1 august 1970 MAI MULȚI CITITORI NE-AU ADRESAT ÎNTREBAREA: A „In ce împrejurări poate fi suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice și poate fi anulat permisul de conducere?4 Maiorul GHEORGHE DINIȚA, din Inspectoratul General al Miliției, răspunde celor interesați: In pas cu creșterea neîn­treruptă a parcului național, de autovehicule și cu intensi­tatea circulației, organele de­­stat însărcinate cu buna­ des­fășurare a traficului sunt pre­ocupate de a­­ lua continuu măsuri utile care­­ să­ conducă la sporirea siguranței" pe dru­murile publice. Dintre măsurile sancționa­­torii­­ existente în legislația circulației rutiere mă, voi re­feri numai la două din ele și anume : la suspendarea exer­citării dreptului d­e a conduce autovehicule pe drumurile publice și la anularea permi­sului de conducere. Caracteristic" atît pentru una cu­ și pentru cealaltă este că sunt măsuri administrative de siguranță care se iau ex­clusiv de organele miliției după ce conducătorul auto a fost sancționat contravențio­nal sau condamnat printr-o hotărire judecătorească pen­tru o faptă prevăzută de lege. Ceea ce le deosebește este pe de o parte durata măsurii aplicate și organele care au competența să le aplice, iar pe de altă parte consecințele diferite pe care le generează. Să ne explicăm : Suspendarea pe timp limi­tat a dreptului unei persoa­ne de a conduce un autove­hicul se ia atunci cînd un o­­fițer sau subofițer de miliție constată că un conducător auto săvârșește contravențiile prevăzute de­ art. 41 din De­cretul nr. 328/1966 — repu­blicat. De exemplu, un conducător auto încalcă prevederea de la art. 45 pct. 26 din Regulamen­tul aprobat prin H.C.M. nr. 772 1966 prin neacordarea pri­orității pietonilor în locurile unde sunt instalate indicatoa­re sau sunt aplicate marcaje pentru trecerea acestora. Pentru această abatere se prevede o amendă contraven­țională între 60 și 300 lei. Indiferent dacă contrave­nientul achită pe loc sau în 48 ore jumătate din minimul amenzii sau agentul de cir­culație adresează proces-ver­­bal de constatare, permisul de conducere se reține, conform art. 138 din Regulament, o da­­tă cu constatarea" faptei, ce a­­trage suspendarea exercită­rii dreptului de a conduce a­­utovehicule.. ... La reținerea permisului, a­­gentul constatator eliberează titularului contravenient dovadă în care se va mențio­o­na perioada de timp conducătorul auto mat cînd are dreptul să conducă durata neputînd depăși 48 ore din momentul reținerii permisu­lui. In cazul cînd conducă­torul a­uto va conduce un a­­utovehicul după expirarea duratei menționată în dova­dă este pasibil de­ a fi tras la răspundere penală, con­form art. 37 alin. 2 din De­cretul nr. 328 1966. La art. 41 alin. 1 din Decre­­tul nr 328 1966 mai sunt pre­văzute alte patru situații u­nd permisul de conducere se reține o dată cu constatarea contravenției ce atrage sus­pendarea exercitării dreptu­lui de a conduce și anume : conducerea, sub influenta bă­uturilor alcoolice, conducerea autovehiculului cu defecțiuni tehnice la sistemul de frîna­­re sau la mecanismul de di­recție, nerespectarea dispozi­țiilor legale referitoare depășirea vehiculelor sau re­ie­feritoare la prioritatea de tre­cere a vehiculelor. Legea prevede și situația cînd exercitarea dreptului de a conduce se suspendă dacă titularul permisului a săvârșit pentru a doua oară în decurs de 2 ani fapte ca : folosirea incorectă pe timiș de noapte­­ a fazei lungi a luminii farurilor autovehiculului, la întilnirea cu alt autovehicul, nerespectarea dispozițiilor le­gale privind trecerea auto­vehiculelor peste­­ calea fera­­­tă sau nesemnalizarea schim­bării direcției de mers a autovehiculului. Dacă se săvîrșeste pentru prima dată una din aceste fapte agentul constatator consemnează în tichetul de a evidența contravențiilor. Art. 41 din Decretul nr. 328 1966 prevede că durata suspendării exercitării drep­tului de a conduce este de 2 luni iar pentru conducătorii autovehiculelor aparținînd organizațiilor socialiste de 1 lună. Pentru această din urmă categorie de conducători de autovehicule art. 139 alin. 1 din Regulament prevede că vor fi menținuți în funcție­­ și salarizați potrivit normelor­­ Stabilite de Ministerul Mun­cii și Ministerul Finanțelor. In cazul cî și conducătorul auto -căruia i s-a­­ suspendat temporar dreptu­l d­e a con­duce săvârșește, în interval de 6 luni de la restituirea per­misului" de organele miliției, contravenții prevăzute de art. 4L din­ decret, permisul de conducere se anulează. Această măsură nou intro­dusă prin Decretul nr. 128/ 1970 are menirea de a con­tribui la prevenirea mai efi­cientă a comiterii de contra­­venții grave la regimul cir­culației rutiere. In același timp în legislația rutieră a fost menținută prin art. 43 din Decretul nr. 328/ 1966 măsura anulării permi­sului de conducere pentru comiterea unor fapte ce atrag răspunderea penală și pentru care există o hotărire jude­cătorească definitivă. Legea prevede că anularea permisului de­­ conducere va avea loc în cazul cînd, pildă, conducătorul auto de fost condamnat pentru ucide­a­rea sau vătămarea gravă a integrității corporale a unei persoane săvârșită cu ocazia unui accident de circulație. De asem­­enea, anularea permisului de conducere mai intervine și în cazul cînd, ca urmare a unui accident, unul sau mai multe autovehicule au fost distruse, ori cînd conducătorul auto atunci să­­vîrșește infracțiunea de con­ducere în stare de ebrietate sau cu îmbibație alcoolică în sînge de cel puțin 1% ori pentru sustragerea de la re­coltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. In mod obligatoriu permi­sul­ de conducere se anulează și în cazul cînd ca urmare a unei fapte penale conducă­torul­ auto este condamnat și la măsura de siguranță a in­terzicerii de a exercita pro­fesia sau ocupația de condu­cător de autovehicul. Legea mai permite organe­lor de miliție de a lua mă­sura anulării permisului de conducere dacă titularul a­­cesteia a fost condamnat pentru alte fapte ca : încre­dințarea unui autovehicul pentru a fi condus pe drumu­rile publice unei persoane care nu are permis de con­ducere sau permisul pe care îl posedă este necorespunză­tor categoriei de autovehicul condus, ori în cazul c­nd per­misul de conducere a fost re­tras pentru inaptitudine me­dicală, anulat sau reținut în vederea anulării pentru fap­te penale, ori dreptul de a conduce a fost suspendat temporar. Spre­­ deosebire de suspen­darea exercitării dreptului de a conduce pe care o ia a­­gentul constatator al contra­venției, anularea permisului de conducere este dată de lege în competența șefului inspectoratului miliției jude­­țene sau al Inspectoratului miliției municipiului Bucu­rești în circumscripția căruia titularul permisului a săvîr­­șit fapta, precum și șefului Inspectoratului general al miliției sau locțiitorilor săi. Sub raportul consecințelor, precizăm că după împlinirea termenului de suspendare a exercitării dreptului de conducă, permisul se restituie a titularului la cerere, pe cînd anularea permisului de con­ducere, deschide calea fostu­lui titular de a se prezenta la­ exarfiea în vederea obține­rii unui nou permis, după trecerea unu­i an de la anula­re sau a­­ 6 luni de la data executării pedepsei. Prin conținutul și urmările lor aceste măsuri de siguran­ță administrative impun din partea fiecărui conducător auto o comportare cît mai corectă pe drumurile publice în interesul lor și al celor­lalți participanți la circula­ție. Cifrele globale arată că planul a fost îndeplinit și totuși... SACOȘELE GOSPODINELOR AU RĂMAS PE JUMĂTATE GOALE Piața sugerează azi, mai mult ca pricind, ritmul mun­cii, preocupările legumicultorilor din unitățile agricole și ale lucrătorilor din întreprinderile comerciale de profil, pentru a oferi consumatorilor, din abundență, întregul sortiment de legume și fructe în condiții civili­zate de desfacere. Pornind de la acest adevăr, recent am întreprins o anchetă prin piețele municipiilor Tîrgoviște și Ploiești, extinsă apoi la principalii furnizori de legume și fructe din județele Dîmbovița și Prahova și la centrele de preluare, depozitare și desfacere ale întreprinderilor județene pentru valorificarea legumelor și fructelor. Abătîndu-ne de la regulă vom începe cu o s­pe cit de succintă pe atît de reală — concluzie. Ancheta noastră a dovedit că deși în gradinele de le­gume și în livezile cu pomi fructiferi din județele ana­lizate există un îndestulător și divers fond de marfă, piețele și depozitele C.L.F. nu sunt corespunzător asor­tate.. Drumul de la global la amănunt prezintă avarii Redăm concentrat cifrele care evidențiau în ziua de 25 iulie a.c. gradul de în­deplinire a planului stabilit pe cele 7 luni ale anului pentru I.S.F. Dîmbovița, întrucît prin graiul lor con­cret respectăm — cum nu se poate mai bine — dorin­ța directorului acestei între­prinderi (Eugen Văduva) de a evidenția străduința salariaților întreprinderii de legume și fructe pentru îndeplinirea indicatorilor de plan. Bunăoară, pînă la data amintită pe piețele dîmbo­­vițene s-au valorificat 4 190 tone de legume din cele 5 215 tone planificate, 2 490 tone cartofi și 1 773 tone fructe din planurile de 2 700 tone cartofi și respectiv 1 433 tone fructe. Reținînd că pe total întreprindere planul de desfacere pe pia­ța internă a fost depășit cu 6 la sută, că din vînzările la export întreprinderea a realizat 270 000 lei valută, și că au fost industrializate produse în valoare de 7 372 829 lei față de 5 307 000 lei ci­ prevedea planul, în­țelegem că în general acti­vitatea acestei întreprinderi este pozitivă. Limitînd însă aprecierea numai la conclu­ziile ce le oferă aceste cifre globale, considerăm că nu îndeplinim una din "Tradi­țiile esențiale ale anali­zei de fond și anume : în ce măsură comerțul cu le­gume satisface cerințele consumatorilor dimbovi­­țeni ? Raidul organizat de noi prin piețele județului, a re­liefat că așa-zisa aprovizio­nare abundentă a pieții se rezumă la cîteva sortimente de legume. Atît la Tîrgovș­­te cit și la Moreni, sîmbă­­tă după-amiază — moment de vîrf în aprovizionarea cetățenilor — existau pe piață cantități suficiente de varză, ceapă uscată, cartofi, însă cantitatea și calitatea sortimentului de roșii era nesatisfăcătoare, iar arde­iul gras, vinetele, dovleceii, fasolea verde, verdețurile lipseau cu desăvîrșire din magazinele de desfacere ale IL.F. Originea acestei ca­rențe am deslușit-o tot cu ajutorul cifrelor. (De data aceasta nu a celor globale ci a celor ce se înscriu în bilanț în dreptul fiecărui sortiment). Astfel, dacă I.L.F. Dîmbo­vița depășește planul la varză cu peste 550 tone și la ceapă uscată cu 154 de tone, ,nu se realizează în schimb planul la tomate, — produse cerute ardent la ora actuală — cu peste 1 500 de tone, iar la produ­sele ardei gras, vinete, cas­traveți, specifice sezonului actual, planul se realizează decit într-o proporție de 5-20 la sută. Deci, cumpără­­toru­l nu­ se poate declara mulțumit din moment ce piața nu-i asortează cămara Raid prin piețele municipiilor Ploiești și Târgoviște corespunzător nevoilor sale de consum. In județul Prahova, pie­țele de legume și fructe sunt și mai slab aprovizionate. La centrul de legume și fructe Ploiești, notăm că planul de aprovizionare pentru cele 7 luni nu este realizat (cu 8 zile înainte de expirare!) decit in pro­porție de 55 la sută. Aceas­tă nerealizare îmbracă as­pecte cu atît mai critice cu ci­ îndeplinirea planului la legumele proprii consumu­­­lui de sezon se află sub ori­ce critică. Reținem neutru cititori faptul că din cele 3 280 tone de roșii prevăzu­te în plan pentru a fi livra­te la f­iul ră­ii consu­matorii , au deimfiri­u­ decit de 1.454 tone, iar din cele 600 de tone legume considerate „diverse” (?) — unde se includ ardei, vi­nete, fasole verde, castra­veți, verdețuri etc. — au fost realizate doar 323 de tone. Cînd clauzele con­tractului sunt tra­tate superficial, pia­ța este deficitară Comerțul cu legume și fructe (obiectul raidului de față) nu poate fi conceput fără respectarea riguroa­să a executării contractelor de către producător. Luînd în considerare argumentele conducătorilor I.S.F. din județele analizate, potrivit carora lipsa de diversitate și calitate a produselor li­vrate la fondul pieței s-ar datora în exclusivitate u­­nităților producătoare de legume, am extins ancheta și la principalii furnizori. Atît la C.A.P. Bărcănești, Gorgota, Bucov, Gherghița, Negoiești din județul hova, cit și la C.A.P. Pra­vă­­leni-Sîrbi, Băleni Români, Matei Voievod și Dobra, din județul Dîmbovița am constatat că în grădina de legume sunt ajunse în faza de recoltare cantități m­ari de roșii, vinete, ardei, var­ză etc., dar nu sunt recol­tate la timp, fie din cauză că unitatea agricolă respec­tivă nu repartizează un nu­măr corespunzător de oa­meni pentru executarea a­­cestei lucrări, fie că recep­­ționerii I.L.F. se mulțumesc să fundamenteze graficele de preluare pe baza unor aprecieri făcute la birou, u­­neori cerînd doar sprijinul brigadierului legumicol. Din acest motiv, la unită­țile amintite cantități mari de legume, deși trecute de fenofaza de coacere, sînt lăsate în cîmp nerecoltate. Se pare că tocmai acest compromis a determinat conducerile acestor între­prinderi să nu acționeze pe cale juridică pentru res­pectarea integrală a clau­zelor contractuale. Apre­ciem că numai o inter­venție energică și legală,­­au discuții nefondate) poa­te determina pe producător să livreze produse de bună calitate în cantități sufici­ente și la timp. In același timp, întreprinderile ju­dețene de legume și fruc­te prin salariații în subordi­ne­ au datoria să-și dove­dească exigența față de ca­litatea produsului, cînd îl preia, de față atunci cu producătorul și nu după ce marfa a ajuns în depozit. La C.L.F. Ploiești, de pildă, comisia de recepție de la Depozitul Obor compusă din Ion Prundeanu și Pa­vel Balai prin procesele ver­bale nr. 128, 129, 130 și multe altele, schimbă în­cadrările la calitate din a­­vizele de livrare­ la impor­tante cantități de legume. Diferențele de preț în toa­te cazurile sunt însă trecute pe seama producătorului și nu a recepționerului I.L.F. care acționează în unitățile respective cum firesc ar trebui. Se impune deci o mai a­­tentă preocupare atît din partea producătorului pen­tru a livra la timp și în con­diții de calitate superioară producția de legume exis­tentă în cîmp cit și din par­tea unităților comerciale de profil pentru a aproviziona permanent piața cu întreg sortimentul de produse, pentru o desfacere civilizată a mărfii. P. ANGHEL Destinatari: șantierele de construcții Pentru ca activitatea șantierelor să se desfășoa­re ritmic, colectivul în­treprinderii de cate și materiale prefabri­de con­strucții din Constanța își onorează prompt obliga­țiile profesionale cât și angajamentele suplimen­tare luate în întrecerea so­cialistă. Pînă acum, mun­citorii, inginerii și tehni­cienii acestei întreprin­deri au trimis șantierelor peste 800 mc panouri mari destinate construcțiilor de locuințe, aproape 4 000 mp fîșii pentru planșee, 500 stîlpi precomprimați, peste 300 000 cărămizi cerami­ce și altele. GH. DIMA

Next