Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-02 / nr. 7089

Miercuri 2 septembrie 1970 A - ■ m-In întreprinderile industriei constructoare de maşini din Timişoara ran M **I i mm I ni E m­H I iBn I Municipiul Timişoara deţine o pondere în­semnată în producţia industrială a judeţului Ti­miş. In vederea dezvoltării într-un ritm susţinut a unităţilor industriale din municipiu, în 1969 s-au alocat pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje circa 262 milioane lei fonduri de investi­ţii, iar în 1970 sunt prevăzute peste 354 milioane lei. In decursul ultimilor ani, au fost date în func­ţiune noi fabrici şi secţii dotate cu maşini şi uti­laje cu o înaltă productivitate şi s-a desfăşurat în mod susţinut activitatea de dezvoltare a unor uzine, de modernizare a unor ateliere şi secţii. Un factor hotărîtor — organizarea lucrului in trei schimburi La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., s-a pus un accent deose­bit pe creşterea gradului de pre­ocupare pentru folosirea cit mai deplină,a capacităţilor de produc­ţie, îndeosebi a maşinilor şi uti­lajelor, cu care sunt dotate între­prinderile, aceasta reprezentînd o mare rezervă de sporire a pro­ducţiei şi productivităţii muncii şi de reducere pe această bază a cheltuielilor de producţie. In municipiul Timişoara, care are o in­dustrie cu tradiţii, dez­voltată considerabil în anii regi­mului nostru, în mai multe între­prinderi se depun eforturi susţi­nute pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţie, fapt ce îşi găseşte oglindirea în realiza­rea unor indici ridicaţi ai maşini­lor şi utilajelor, în depăşirea sar­cinilor de plan. De pildă, la Uzi­nele textile Timişoara şi între­prinderile „TEBA“ şi „Bumba­cul“, cu producţie organizată în trei schimburi, în trimestrul II, indicii de utilizare a fondului de timp disponibil la maşinile din filaturile de bumbac (la U.T.T. 93.4 la sută, şi la „Teba“ 97.6 la sută) şi la cele de ţesut fire de bumbac (93.1 la sută la U.T.T. şi 91.4 la sută la „Bumbacul“) au fost superiori celor realizaţi în primul trimestru al anului. Organizarea lucrului în trei schimburi a fost însoţită în între­prinderile sus-amintite de măsuri corespunzătoare pe linia planifi­cării operative a producţiei, a asi­gurării documentaţiei tehnice, a repartizării raţionale şi din timp a lucrului pe formaţii de muncă, a acordării asistenţei tehnice în toate schimburile, a aprovizionă­rii locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, ceea ce a asi­gurat nu numai o folosire raţio­nală a maşinilor dar şi însemnate sporuri de producţie. Pe şapte luni, planul producţiei globale a fost realizat la Uzinele textile din Timişoara în proporţie de 102,7 la sută, la „Teba“ 102,7 la sută şi la „Bumbacul“ 102,9 la sută. Menţinerea la un nivel ridicat, trimestru de trimestru a indici­lor de utilizare a maşinilor apare ca urmare firească a progreselor obţinute în organizarea mai bună a proceselor de producţie, în întreţinerea maşinilor şi cali­tatea reparaţiilor, în moderniza­rea unor utilaje, preluarea schim­burilor din mers etc. Şi la alte întreprinderi din mu­nicipiul Timişoara se vădeşte a­­ceastă preocupare majoră pentru folosirea cît mai deplină a capa­cităţilor de producţie, a creşterii indicilor de u­tilizare a maşinilor şi utilajelor, prinderile de mai sus arată că indicii de utilizare sunt în gene­ral ,coborîţi, dacă se ţine seama de sarcina trasată de conducerea partidului de a se realiza indici de circa 73—80 la sută, corespun­zător unui coeficient de schim­buri de 2,2—2,4. Mai mult, la a­­ceste întreprinderi din ramura construcţiilor de maşini — cu ex-Din tabelul de mai sus rezultă faptul că In aceste întreprin­deri există încă rezerve de creştere a producţiei şi producti­vităţii muncii, deoarece produc­ţia globală se realizează trimes­tru de trimestru fără ca maşinile şi utilajele să fie folosite la în­treaga lor capacitate. Despre a­­ceste rezerve ne vorbeşte şi felul cum sunt repartizate maşinile în­tre secţiile de bază şi cele auxi­liare. Ponderea maşinilor din sec­ţiile auxiliare faţă de total ma­şini uzină, reprezintă la „Electro­motor“ 41,5 la sută, la „Electro­banat“ 60,3 la sută, la „Tehno­­metal“ 38,8 la sută şi la Uzinele mecanice 19,2 la sută. Or, in secţiile auxiliare maşinile lu­crează de regulă cu un coefi­cient de schimburi inferior celui din secţiile de bază. Datele din tabel’ mai arată şi faptul că maşinile sunt utilizate în mod diferit de la trimestru la trimestru, în funcţie de modul cum procesul de producţie este mai bine sau mai prost organizat. La uzina „Tehnometal“ de exem­plu, indicii de utilizare din secţiile de bază scad la 60,9 la sută în trimestrul II, faţă de 64,1 la sută cît se realizase în trimes­trul I/1970. La Uzinele mecanice Timişoara, în secţia mecanic-şef se realizează în trimestrul II/ 1970, indici de utilizare la nivel de 46,8 la sută faţă de 50,5 la sută în trimestrul I. La unele grupe de maşini din cadrul mae­­canicului-şef de la această uzină, cum sunt maşinile de găurit (33,7 la sută), strunguri paralele (51,1 la sută), maşini de rectificat (37,7 la sută) şi maşini de frezat uni­versale (42,7 la sută), abia se lu­crează într-un schimb complet şi în puţine cazuri cu mai mult de un schimb. Şi la celelalte uzine analiza pe grupe de maşini în secţiile de bază, sculărie şi mecanic-şef a­­rată existenţa unor mari rezerve ds cspscitsts ce pot fi folosite la sporirea producţiei proprii sau cepţia uzinei „Electromotor" — indicii de utilizare realizaţi în trimestrul doi sunt inferiori celor din trimestrul I 1970, iar pe se­mestrul I/1970 se manifestă ten­dinţa de scădere a acestora faţă de aceeaşi perioadă a anului 1969, ceea ce se poate vedea din tabe­lul de mai jos, la executarea unor lucrări în cooperare pentru alte uzine. La existenţa unor astfel de stări de lucruri contribuie şi mo­dul cum sunt organizate schim­burile de producţie, faptul că există tendinţa ca majoritatea muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor din secţiile de bază să lucreze în schimbul I. La „Teh­­nometal“, de pildă, în sectorul prelucrător lucrează în schimbul I, 429 muncitori, 6 ingineri, 11 teh­nicieni şi 21 de maiştri ; în schim­bul II, 317 muncitori, nici un in­giner sau tehnician şi 5 maiştri ; în schimbul III, 80 de muncitori, cu un singur maistru şi nici un inginer sau tehnician. Echilibra­rea schimburilor, asigurarea asis­tenţei tehnice în toate cele trei schimburi ar avea drept rezultat creşterea producţiei, respectiv a indicilor de utilizare a maşinilor. După cum este cunoscut, la fi­nele trimestrului 1/1970 s-a des­făşurat în întreaga ţară analiza modului de folosire a timpului disponibil al maşinilor şi utila­jelor cu grad redus de folosire. Din calculele făcute cu această ocazie, în întreprinderile con­structoare de maşini din munici­piul Timişoara au rezultat unele rezerve de capacitate, ca de exem­plu : 16 strunguri la Uzinele me­canice Timişoara, 3 strunguri şi o maşină de rectificat la „Elec­tromotor“ , un strung şi o maşină de filetat la „Electrobanat“ etc. Aceste maşini nici n-au fost date disponibile pentru a fi redistri­buite la alte uzine care aveau nevoie de ele, dar nici propuneri de producţie suplimentară nu s-au făcut. Ele au fost reţinute în întreprinderile respective, fie pentru a se putea asigura „creş­terea producţiei în anul viitor“ sau pentru a se putea asigura, după cum afirma conducerea uzi­nei mecanice „baza materială pentru calificarea de strunguri la locul de muncă în uzină“. Esen­ţial este faptul că aceste maşini nu sunt folosite la întreaga lor capacitate, că pentru ele se plă­tesc amortismente care încarcă nejustificat cheltuielile de pro­ducţie. La existenţa unor indici de uti­lizare sub nivelul cerinţelor, con­tribuie şi deficienţele existente în ce priveşte programarea produc­ţiei pe decade şi zile la nivelul secţiilor şi în special al maiştri­lor. Uneori, programele lunare (graficele) cu termene decadale se transmit cu întîrziere în ateliere sau se modifică de mai multe ori în cursul unei perioade de plan ; cataloagele de manoperă speci­fică pe produse şi grupe de ma­şini sunt înlocuite uneori cu fişe tehnologice ; nu întotdeauna se stabileşte corect durata ciclurilor de fabricaţie şi loturile optime pe produse. Datorită unor astfel de cauze, dispecerii şi planificatorii din secţii întîmpină greutăţi în stabilirea încărcării maşinilor pe secţii şi ateliere. Pentru majori­tatea maşinilor nu se face o de­­falcare propriu-zisă, sarcinile fiind transmise oamenilor de­ că­tre maiştri de pe o zi pe alta sau săptămînal ; uneori, reparti­zarea lucrului pe maşini se face pe bază de „liste de urgenţe“ în funcţie de schimbările de plan şi posibilităţile de aprovizionare. Astfel de situaţii se întîlnesc frecvent la „Tehnometal“ şi Uzi­nele mecanice Timişoara. La „Tehnometal“, de pildă, în ziua de 20 august, la orele 11,30, cu ocazia unui sondaj făcut în secto­rul prelucrător, a reieșit că 14 mașini stăteau, datorită unor mo­tive de genul celor arătate mai sus, sau pentru că muncitorii ce le deserveau se îndeletniceau cu diferite probleme organizatorice. Mai există numeroase pierderi de timp datorită faptului că în în­treprinderile amintite sînt nume­roase cazuri cînd activitatea pe unele mașini începe cu întîrziere, au loc întreruperi la preluarea schimburilor, adesea se stă nejus­tificat datorită întîrzierilor în re­partizarea lucrărilor, lipsei de scule sau materialelor etc. în vederea creșterii indicilor de utilizare a maşinilor se impune îmbunătăţirea asistenţei tehnice, a controlului şi îndrumării din partea cadrelor tehnico-ingine­­reşti în toate schimburile, apro­vizionarea ritmică cu­­materii, materiale, scule şi dispozitive, precum şi alte măsuri menite să ducă la întărirea disciplinei muncii. r -— — - ■ / r pot fi scurtate Folosirea maşinilor este strîns legată de existenţa unei concor­danţe depline între execuţia lu­crărilor de construcţii-montaj şi achiziţionarea utilajelor. In mu­nicipiul Timişoara există maşini şi utilaje care stau nefolosite de luni de zile. La Uzinele textile, de exemplu, au fost aduse îna­inte de termenul prevăzut 150 de războaie automate „Textima“ de mare randament, însă nu s-a asi­gurat spaţiul de punere în func­ţiune decît parţial pentru 50 Termenele de montaj Tr. I Tr. II Sem. l'a.2 UZINA Indicatorii 1970 1970 1970 S 25 3 la sută la sută la sută $ « Indici de utilizare 70,8 73,7 73,5 71,8 „ELECTROMOTOR“-----------------------------------------------------------­Producție globală­ 102,6 102,4 102,5 — Indici de utilizare 68,7 66,9 66,0 66,1 „ELECTROBANAT" -----------------------------------------------------------­Producție globală 101,3 100,1 100,7 — Indici de utilizare 65,3 62,3 60,0 60,0 „TEHNOMETAL“ .______________________________________ Producție globală 100,3 104,1 102,2 — Indici de UZINELE utilizare 74,4 67,0 70,4 72,8 MECANICE ---------------------------------------------------------­TIMIȘOARA Producţie • globală 100,1 100,7 100,4 — Rezerve de capacitate nefolosite In cadrul analizei făcute la municipiul Timişoara, ne-am în­dreptat atenţia Îndeosebi asupra unor întreprinderi din ramura construcţiilor de maşini, deoare­ce această ramură deţine o pon­dere de 20,1 la sută din valoarea producţiei industriale a munici­piului, iar gradul de înzestrare al acestora cu mijloace fixe, în ge­neral, şi maşini şi utilaje în spe­cial, este superior celui existent în alte întreprinderi. Despre a­­ceasta ne vorbeşte şi faptul că la un milion lei maşini şi utilaje re­vine o producţie globală de 15,0 milioane lei la „Electrobanat“, 8,51 milioane Iei la „Electromo­tor“, 5,5 milioane lei la „Tehno­­metal“ şi 5,6 milioane Iei la Uzi­nele mecanice Timişoara. Totoda­tă, cifrele respective arată gradul diferit al produ­ctivităţii realizate în aceste uzine, care au în gene­ral cam aceleaşi grupe şi tipuri de maşini. Analiza modului de folosire a maşinilor şi Utilajelor în între­ MUNKA A întreruperile neplanificate diminuează indicii La cele patru întreprinderi a­­nalizate aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Ma­şini s-au înregistrat 319 859 ore­­maşini opriri neplanificate, ceea ce reprezintă 18,1 la sută din fon­dul de timp disponibil. Din totalul întreruperilor ne­planificate, reparaţiile accidentale au însumat 44 455 ore (13,9 la sută). Se întîlnesc cazuri cînd nu se acordă toată atenţia modului cum sunt reparate maşinile, res­pectării timpului planificat pen­tru reparaţii, întreţinerii cu grijă a maşinilor. La întreprinderea „Electrobanat“, de exemplu, strungul revolver cu număr de inventar 40502, abia ieşit din re­paraţie în aprilie, a trebuit re­parat din nou în luna mai. La 4 maşini nu a fost respectat ter­menul de predare către secţia de reparaţii; la alte patru maşini a fost nevoie de reparaţii dato­rită neglijenţei sau neatenţiei cu care au fost mînuite de munci­tori. Astfel de exemple pot fi în­­tîlnite şi în alte întreprinderi şi, alături de gradul înaintat de uzură fizică a unor utilaje, ex­plică de ce timpul pierdut cu re­paraţiile accidentale a atins un astfel de procent, întreţinerea şi repararea la timp şi de bună calitate a maşi­nilor şi utilajelor, asigurarea pie­selor de schimb, se impune ca element esenţial în creşterea in­dicilor de utilizare a maşinilor. In totalul întreruperilor ne­planificate, ponderea cea mai mare revine lipsei de forţă de muncă (84,2 la sută). In munici­piul Timişoara deşi s-au între­prins numeroase­­acţiuni pentru calificare în meseriile deficitare — în special strungărie — totuşi se resimte lipsa forţei de muncă calificate, motiv pentru care schimburile neprogramate se ri­dică la un procent mare în tota­lul timpului neutilizat. Aşa cum arăta tovarăşul Marin Chiriaco­­pol, membru în biroul executiv al Consiliului municipal al sindica­telor din Timişoara, care răspun­de de problemele economice, deşi comitetele de direcţie şi comite­tele sindicatelor au întreprins o serie de măsuri pe linia califică­rii şi întăririi disciplinei muncii, nu au reuşit să facă totul pentru stăvilirea fluctuaţiei, pentru eli­minarea cauzelor ce o generează, crearea celor mai bune condiţii noilor angajaţi, combaterea cazu­rilor de indisciplină etc. In pe­rioada 1 ianuarie — 30 iulie a.c., de la „Electromotor“ au plecat 342 muncitori, de la „Electroba­nat“ 607, de la „Tehnometal“ 430 şi de la Uzinele, mecanice Timi­şoara 997. Cu excepţia întreprin­derii „Electrobanat“ unde numă­rul celor angajaţi a fost mai mare decît al celor plecaţi, la celelalte întreprinderi fenomenul a fost invers, fluctuaţia fiind nefavora­bilă. Orele pierdute din cauza ab­senţelor nemotivate şi a concedii­lor fără plată s-au ridicat la „Electromotor“ la 118 322, la „Elec­trobanat“ la 29 640, la „Tehnome­tal“ la 13 250 şi la Uzinele meca­nice Timişoara la 21 256. Este evi­dent că fără aceste pierderi din fondul de timp disponibil, indicii de utilizare ar fi fost mult mai ridicaţi, bucăţi, restul urmînd a fi mon­tate în... trimestrul IV a.c. Pune­rea completă în funcţiune se va putea face numai după ce va fi asigurată preparaţia care este prevăzută a se achiziţiona tot în trimestrul IV a.c. La Uzinele me­canice Timișoara, există de ase­menea nemontate utilaje în va­loare de circa 4 000 mii lei achi­ziţionate în cursul lunilor iunie, iulie și august. Se impune ter­minarea cît mai rapida a lucră­rilor de construcții-montaj și scurtarea pe cît posibil a terme­nelor de fixare a amplasamente­lor, probelor tehnologice etc. O atenție deosebită trebuie a­­cordată încărcării corespunzătoare a mașinilor ce au fost deja date în exploatare. Modernizarea unor utilaje din parcul existent poate de aseme­nea contribui la mai buna folo­sire a maşinilor. Trebuie spus însă că deşi în domeniul moder­nizării şi autoutilării, în munici­piul Timişoara s-au obţinut unele succese, pregătirea documentaţiei şi obţinerea creditelor pentru unele lucrări de acest gen este în­­tîrziată sau durează foarte mult. La uzina „Electromotor“, unde s-a prevăzut a se executa un nu­măr de şase lucrări în valoare de 2 223 000 lei, pînă la finele lunii iulie a.c. nu se obţinuse aproba­rea pentru nici o lucrare. Astfel de situaţii pot fi întîlnite şi la alte uzine din municipiu. Cauzele care au contribuit ca în întreprinderile analizate indi­cii d­e utilizare a maşinilor să se situeze la un nivel coborît faţă de cerinţe sunt multiple şi ele nu pot fi cuprinse în totalitate în spaţiul rezervat unui articol. Im­portant este ca, împreună cu conducerile întreprinderilor, co­mitetele sindicatelor să ia măsuri de eliminare a deficienţelor sem­nalate, să manifeste o preocupare sporită pentru valorificarea la maximum a posibilităţilor exis­tente. IO­AN BUNEA Pagina a 3-a

Next