Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-02 / nr. 7089
Miercuri 2 septembrie 1970 A - ■ m-In întreprinderile industriei constructoare de maşini din Timişoara ran M **I i mm I ni E mH I iBn I Municipiul Timişoara deţine o pondere însemnată în producţia industrială a judeţului Timiş. In vederea dezvoltării într-un ritm susţinut a unităţilor industriale din municipiu, în 1969 s-au alocat pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje circa 262 milioane lei fonduri de investiţii, iar în 1970 sunt prevăzute peste 354 milioane lei. In decursul ultimilor ani, au fost date în funcţiune noi fabrici şi secţii dotate cu maşini şi utilaje cu o înaltă productivitate şi s-a desfăşurat în mod susţinut activitatea de dezvoltare a unor uzine, de modernizare a unor ateliere şi secţii. Un factor hotărîtor — organizarea lucrului in trei schimburi La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., s-a pus un accent deosebit pe creşterea gradului de preocupare pentru folosirea cit mai deplină,a capacităţilor de producţie, îndeosebi a maşinilor şi utilajelor, cu care sunt dotate întreprinderile, aceasta reprezentînd o mare rezervă de sporire a producţiei şi productivităţii muncii şi de reducere pe această bază a cheltuielilor de producţie. In municipiul Timişoara, care are o industrie cu tradiţii, dezvoltată considerabil în anii regimului nostru, în mai multe întreprinderi se depun eforturi susţinute pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţie, fapt ce îşi găseşte oglindirea în realizarea unor indici ridicaţi ai maşinilor şi utilajelor, în depăşirea sarcinilor de plan. De pildă, la Uzinele textile Timişoara şi întreprinderile „TEBA“ şi „Bumbacul“, cu producţie organizată în trei schimburi, în trimestrul II, indicii de utilizare a fondului de timp disponibil la maşinile din filaturile de bumbac (la U.T.T. 93.4 la sută, şi la „Teba“ 97.6 la sută) şi la cele de ţesut fire de bumbac (93.1 la sută la U.T.T. şi 91.4 la sută la „Bumbacul“) au fost superiori celor realizaţi în primul trimestru al anului. Organizarea lucrului în trei schimburi a fost însoţită în întreprinderile sus-amintite de măsuri corespunzătoare pe linia planificării operative a producţiei, a asigurării documentaţiei tehnice, a repartizării raţionale şi din timp a lucrului pe formaţii de muncă, a acordării asistenţei tehnice în toate schimburile, a aprovizionării locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, ceea ce a asigurat nu numai o folosire raţională a maşinilor dar şi însemnate sporuri de producţie. Pe şapte luni, planul producţiei globale a fost realizat la Uzinele textile din Timişoara în proporţie de 102,7 la sută, la „Teba“ 102,7 la sută şi la „Bumbacul“ 102,9 la sută. Menţinerea la un nivel ridicat, trimestru de trimestru a indicilor de utilizare a maşinilor apare ca urmare firească a progreselor obţinute în organizarea mai bună a proceselor de producţie, în întreţinerea maşinilor şi calitatea reparaţiilor, în modernizarea unor utilaje, preluarea schimburilor din mers etc. Şi la alte întreprinderi din municipiul Timişoara se vădeşte această preocupare majoră pentru folosirea cît mai deplină a capacităţilor de producţie, a creşterii indicilor de utilizare a maşinilor şi utilajelor, prinderile de mai sus arată că indicii de utilizare sunt în general ,coborîţi, dacă se ţine seama de sarcina trasată de conducerea partidului de a se realiza indici de circa 73—80 la sută, corespunzător unui coeficient de schimburi de 2,2—2,4. Mai mult, la aceste întreprinderi din ramura construcţiilor de maşini — cu ex-Din tabelul de mai sus rezultă faptul că In aceste întreprinderi există încă rezerve de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, deoarece producţia globală se realizează trimestru de trimestru fără ca maşinile şi utilajele să fie folosite la întreaga lor capacitate. Despre aceste rezerve ne vorbeşte şi felul cum sunt repartizate maşinile între secţiile de bază şi cele auxiliare. Ponderea maşinilor din secţiile auxiliare faţă de total maşini uzină, reprezintă la „Electromotor“ 41,5 la sută, la „Electrobanat“ 60,3 la sută, la „Tehnometal“ 38,8 la sută şi la Uzinele mecanice 19,2 la sută. Or, in secţiile auxiliare maşinile lucrează de regulă cu un coeficient de schimburi inferior celui din secţiile de bază. Datele din tabel’ mai arată şi faptul că maşinile sunt utilizate în mod diferit de la trimestru la trimestru, în funcţie de modul cum procesul de producţie este mai bine sau mai prost organizat. La uzina „Tehnometal“ de exemplu, indicii de utilizare din secţiile de bază scad la 60,9 la sută în trimestrul II, faţă de 64,1 la sută cît se realizase în trimestrul I/1970. La Uzinele mecanice Timişoara, în secţia mecanic-şef se realizează în trimestrul II/ 1970, indici de utilizare la nivel de 46,8 la sută faţă de 50,5 la sută în trimestrul I. La unele grupe de maşini din cadrul maecanicului-şef de la această uzină, cum sunt maşinile de găurit (33,7 la sută), strunguri paralele (51,1 la sută), maşini de rectificat (37,7 la sută) şi maşini de frezat universale (42,7 la sută), abia se lucrează într-un schimb complet şi în puţine cazuri cu mai mult de un schimb. Şi la celelalte uzine analiza pe grupe de maşini în secţiile de bază, sculărie şi mecanic-şef arată existenţa unor mari rezerve ds cspscitsts ce pot fi folosite la sporirea producţiei proprii sau cepţia uzinei „Electromotor" — indicii de utilizare realizaţi în trimestrul doi sunt inferiori celor din trimestrul I 1970, iar pe semestrul I/1970 se manifestă tendinţa de scădere a acestora faţă de aceeaşi perioadă a anului 1969, ceea ce se poate vedea din tabelul de mai jos, la executarea unor lucrări în cooperare pentru alte uzine. La existenţa unor astfel de stări de lucruri contribuie şi modul cum sunt organizate schimburile de producţie, faptul că există tendinţa ca majoritatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din secţiile de bază să lucreze în schimbul I. La „Tehnometal“, de pildă, în sectorul prelucrător lucrează în schimbul I, 429 muncitori, 6 ingineri, 11 tehnicieni şi 21 de maiştri ; în schimbul II, 317 muncitori, nici un inginer sau tehnician şi 5 maiştri ; în schimbul III, 80 de muncitori, cu un singur maistru şi nici un inginer sau tehnician. Echilibrarea schimburilor, asigurarea asistenţei tehnice în toate cele trei schimburi ar avea drept rezultat creşterea producţiei, respectiv a indicilor de utilizare a maşinilor. După cum este cunoscut, la finele trimestrului 1/1970 s-a desfăşurat în întreaga ţară analiza modului de folosire a timpului disponibil al maşinilor şi utilajelor cu grad redus de folosire. Din calculele făcute cu această ocazie, în întreprinderile constructoare de maşini din municipiul Timişoara au rezultat unele rezerve de capacitate, ca de exemplu : 16 strunguri la Uzinele mecanice Timişoara, 3 strunguri şi o maşină de rectificat la „Electromotor“ , un strung şi o maşină de filetat la „Electrobanat“ etc. Aceste maşini nici n-au fost date disponibile pentru a fi redistribuite la alte uzine care aveau nevoie de ele, dar nici propuneri de producţie suplimentară nu s-au făcut. Ele au fost reţinute în întreprinderile respective, fie pentru a se putea asigura „creşterea producţiei în anul viitor“ sau pentru a se putea asigura, după cum afirma conducerea uzinei mecanice „baza materială pentru calificarea de strunguri la locul de muncă în uzină“. Esenţial este faptul că aceste maşini nu sunt folosite la întreaga lor capacitate, că pentru ele se plătesc amortismente care încarcă nejustificat cheltuielile de producţie. La existenţa unor indici de utilizare sub nivelul cerinţelor, contribuie şi deficienţele existente în ce priveşte programarea producţiei pe decade şi zile la nivelul secţiilor şi în special al maiştrilor. Uneori, programele lunare (graficele) cu termene decadale se transmit cu întîrziere în ateliere sau se modifică de mai multe ori în cursul unei perioade de plan ; cataloagele de manoperă specifică pe produse şi grupe de maşini sunt înlocuite uneori cu fişe tehnologice ; nu întotdeauna se stabileşte corect durata ciclurilor de fabricaţie şi loturile optime pe produse. Datorită unor astfel de cauze, dispecerii şi planificatorii din secţii întîmpină greutăţi în stabilirea încărcării maşinilor pe secţii şi ateliere. Pentru majoritatea maşinilor nu se face o defalcare propriu-zisă, sarcinile fiind transmise oamenilor de către maiştri de pe o zi pe alta sau săptămînal ; uneori, repartizarea lucrului pe maşini se face pe bază de „liste de urgenţe“ în funcţie de schimbările de plan şi posibilităţile de aprovizionare. Astfel de situaţii se întîlnesc frecvent la „Tehnometal“ şi Uzinele mecanice Timişoara. La „Tehnometal“, de pildă, în ziua de 20 august, la orele 11,30, cu ocazia unui sondaj făcut în sectorul prelucrător, a reieșit că 14 mașini stăteau, datorită unor motive de genul celor arătate mai sus, sau pentru că muncitorii ce le deserveau se îndeletniceau cu diferite probleme organizatorice. Mai există numeroase pierderi de timp datorită faptului că în întreprinderile amintite sînt numeroase cazuri cînd activitatea pe unele mașini începe cu întîrziere, au loc întreruperi la preluarea schimburilor, adesea se stă nejustificat datorită întîrzierilor în repartizarea lucrărilor, lipsei de scule sau materialelor etc. în vederea creșterii indicilor de utilizare a maşinilor se impune îmbunătăţirea asistenţei tehnice, a controlului şi îndrumării din partea cadrelor tehnico-inginereşti în toate schimburile, aprovizionarea ritmică cumaterii, materiale, scule şi dispozitive, precum şi alte măsuri menite să ducă la întărirea disciplinei muncii. r -— — - ■ / r pot fi scurtate Folosirea maşinilor este strîns legată de existenţa unei concordanţe depline între execuţia lucrărilor de construcţii-montaj şi achiziţionarea utilajelor. In municipiul Timişoara există maşini şi utilaje care stau nefolosite de luni de zile. La Uzinele textile, de exemplu, au fost aduse înainte de termenul prevăzut 150 de războaie automate „Textima“ de mare randament, însă nu s-a asigurat spaţiul de punere în funcţiune decît parţial pentru 50 Termenele de montaj Tr. I Tr. II Sem. l'a.2 UZINA Indicatorii 1970 1970 1970 S 25 3 la sută la sută la sută $ « Indici de utilizare 70,8 73,7 73,5 71,8 „ELECTROMOTOR“-----------------------------------------------------------Producție globală 102,6 102,4 102,5 — Indici de utilizare 68,7 66,9 66,0 66,1 „ELECTROBANAT" -----------------------------------------------------------Producție globală 101,3 100,1 100,7 — Indici de utilizare 65,3 62,3 60,0 60,0 „TEHNOMETAL“ .______________________________________ Producție globală 100,3 104,1 102,2 — Indici de UZINELE utilizare 74,4 67,0 70,4 72,8 MECANICE ---------------------------------------------------------TIMIȘOARA Producţie • globală 100,1 100,7 100,4 — Rezerve de capacitate nefolosite In cadrul analizei făcute la municipiul Timişoara, ne-am îndreptat atenţia Îndeosebi asupra unor întreprinderi din ramura construcţiilor de maşini, deoarece această ramură deţine o pondere de 20,1 la sută din valoarea producţiei industriale a municipiului, iar gradul de înzestrare al acestora cu mijloace fixe, în general, şi maşini şi utilaje în special, este superior celui existent în alte întreprinderi. Despre aceasta ne vorbeşte şi faptul că la un milion lei maşini şi utilaje revine o producţie globală de 15,0 milioane lei la „Electrobanat“, 8,51 milioane Iei la „Electromotor“, 5,5 milioane lei la „Tehnometal“ şi 5,6 milioane Iei la Uzinele mecanice Timişoara. Totodată, cifrele respective arată gradul diferit al productivităţii realizate în aceste uzine, care au în general cam aceleaşi grupe şi tipuri de maşini. Analiza modului de folosire a maşinilor şi Utilajelor în între MUNKA A întreruperile neplanificate diminuează indicii La cele patru întreprinderi analizate aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini s-au înregistrat 319 859 oremaşini opriri neplanificate, ceea ce reprezintă 18,1 la sută din fondul de timp disponibil. Din totalul întreruperilor neplanificate, reparaţiile accidentale au însumat 44 455 ore (13,9 la sută). Se întîlnesc cazuri cînd nu se acordă toată atenţia modului cum sunt reparate maşinile, respectării timpului planificat pentru reparaţii, întreţinerii cu grijă a maşinilor. La întreprinderea „Electrobanat“, de exemplu, strungul revolver cu număr de inventar 40502, abia ieşit din reparaţie în aprilie, a trebuit reparat din nou în luna mai. La 4 maşini nu a fost respectat termenul de predare către secţia de reparaţii; la alte patru maşini a fost nevoie de reparaţii datorită neglijenţei sau neatenţiei cu care au fost mînuite de muncitori. Astfel de exemple pot fi întîlnite şi în alte întreprinderi şi, alături de gradul înaintat de uzură fizică a unor utilaje, explică de ce timpul pierdut cu reparaţiile accidentale a atins un astfel de procent, întreţinerea şi repararea la timp şi de bună calitate a maşinilor şi utilajelor, asigurarea pieselor de schimb, se impune ca element esenţial în creşterea indicilor de utilizare a maşinilor. In totalul întreruperilor neplanificate, ponderea cea mai mare revine lipsei de forţă de muncă (84,2 la sută). In municipiul Timişoara deşi s-au întreprins numeroaseacţiuni pentru calificare în meseriile deficitare — în special strungărie — totuşi se resimte lipsa forţei de muncă calificate, motiv pentru care schimburile neprogramate se ridică la un procent mare în totalul timpului neutilizat. Aşa cum arăta tovarăşul Marin Chiriacopol, membru în biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor din Timişoara, care răspunde de problemele economice, deşi comitetele de direcţie şi comitetele sindicatelor au întreprins o serie de măsuri pe linia calificării şi întăririi disciplinei muncii, nu au reuşit să facă totul pentru stăvilirea fluctuaţiei, pentru eliminarea cauzelor ce o generează, crearea celor mai bune condiţii noilor angajaţi, combaterea cazurilor de indisciplină etc. In perioada 1 ianuarie — 30 iulie a.c., de la „Electromotor“ au plecat 342 muncitori, de la „Electrobanat“ 607, de la „Tehnometal“ 430 şi de la Uzinele, mecanice Timişoara 997. Cu excepţia întreprinderii „Electrobanat“ unde numărul celor angajaţi a fost mai mare decît al celor plecaţi, la celelalte întreprinderi fenomenul a fost invers, fluctuaţia fiind nefavorabilă. Orele pierdute din cauza absenţelor nemotivate şi a concediilor fără plată s-au ridicat la „Electromotor“ la 118 322, la „Electrobanat“ la 29 640, la „Tehnometal“ la 13 250 şi la Uzinele mecanice Timişoara la 21 256. Este evident că fără aceste pierderi din fondul de timp disponibil, indicii de utilizare ar fi fost mult mai ridicaţi, bucăţi, restul urmînd a fi montate în... trimestrul IV a.c. Punerea completă în funcţiune se va putea face numai după ce va fi asigurată preparaţia care este prevăzută a se achiziţiona tot în trimestrul IV a.c. La Uzinele mecanice Timișoara, există de asemenea nemontate utilaje în valoare de circa 4 000 mii lei achiziţionate în cursul lunilor iunie, iulie și august. Se impune terminarea cît mai rapida a lucrărilor de construcții-montaj și scurtarea pe cît posibil a termenelor de fixare a amplasamentelor, probelor tehnologice etc. O atenție deosebită trebuie acordată încărcării corespunzătoare a mașinilor ce au fost deja date în exploatare. Modernizarea unor utilaje din parcul existent poate de asemenea contribui la mai buna folosire a maşinilor. Trebuie spus însă că deşi în domeniul modernizării şi autoutilării, în municipiul Timişoara s-au obţinut unele succese, pregătirea documentaţiei şi obţinerea creditelor pentru unele lucrări de acest gen este întîrziată sau durează foarte mult. La uzina „Electromotor“, unde s-a prevăzut a se executa un număr de şase lucrări în valoare de 2 223 000 lei, pînă la finele lunii iulie a.c. nu se obţinuse aprobarea pentru nici o lucrare. Astfel de situaţii pot fi întîlnite şi la alte uzine din municipiu. Cauzele care au contribuit ca în întreprinderile analizate indicii de utilizare a maşinilor să se situeze la un nivel coborît faţă de cerinţe sunt multiple şi ele nu pot fi cuprinse în totalitate în spaţiul rezervat unui articol. Important este ca, împreună cu conducerile întreprinderilor, comitetele sindicatelor să ia măsuri de eliminare a deficienţelor semnalate, să manifeste o preocupare sporită pentru valorificarea la maximum a posibilităţilor existente. IOAN BUNEA Pagina a 3-a