Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)
1970-09-19 / nr. 7104
Proletari din toate forile, unifi-va! ! In legătură cu apropiata vizită a preşedintelui Consiliului de Stat al României in Austria Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU televiziunii austriece După cum s-a mai anunţat, în ziua de 31 august tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a acordat un interviu unui grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. Vineri seara, televiziunea austriacă a difuzat acest interviu în cadrul unui reportaj filmat de 45 de minute consacrat României. ÎNTREBARE: Politica externă a României se plasează nu numai în cîmpul de acţiune al problemelor europene, ci şi în al celor mondiale. Cum se afirmă România în aceste condiţii ? Care sunt punctele centrale şi intenţiile politicii dumneavoastră ? RĂSPUNS: In politica sa externă, România porneşte de la faptul că soluţionarea problemelor complexe ale situaţiei internaţionale nu se poate face decit cu participarea activă a tuturor statelor lumii. Ţinînd seama de faptul că orice conflict, din orice zonă a lumii, are influenţă asupra tuturor popoarelor. România consideră că este necesar ca în viaţa internaţională să se asigure respectarea principiilor care capătă o tot mai puternică afirmare ale deplinei egalităţi în drepturi între toate naţiunile lumii, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Desigur, ca ţară europeană, România acordă o atenţie deosebită problemei securităţii pe continentul nostru, dar, totodată ea consideră că trebuie să-şi aducă contribuţia la soluţionarea tuturor problemelor internaţionale. In acest spirit, acordăm o atenţie deosebită relaţiilor dintre România şi Austria, în lupta pentru înfăptuirea securităţii europene şi păcii în lume. ÎNTREBARE: Nu mai puţin flexibilă decît politica externă este şi politica economică a ţării dumneavoastră. Ritmurile anuale de creştere ale industriei sunt la fel de impetuoase ca şi ale agriculturii. Observatorii externi exprimă îngrijorarea că factorul rentabilităţii s-ar bucura de o atenţie prea mică. Cumapreciaţi dumneavoastră situaţia ? RĂSPUNS: Intr-adevăr, ritmurile de creştere ale industriei — şi în general ale întregii economii a României — se numără printre cele mai înalte din lume. Aceasta se datoreşte eforturilor pe care poporul nostru le face pentru a elimina, intr-un timp scurt, decalajul care îl desparte de ţările avansate. In ce priveşte îngrijorarea unor observatori externi în legătură cu preocuparea pentru creşterea rentabilităţii economiei româneşti, consider că nu există motive bine întemeiate ; mă refer, în această privinţă numai la faptul că, o dată cu dezvoltarea impetuoasă a întregii economii, are loc creşterea, atît a investiţiilor, cît şi a nivelului de trai al întregului popor. Spre exemplu, numai în acest an salariaţii vor beneficia de un spor de circa 12 miliarde lei. Aceasta dovedeşte că, o dată cu creşterea în ritm înalt a activităţii economice, asistăm şi la o creştere continuă a rentabilităţii. Desigur, nu doresc să se înţeleagă prin aceasta că am ajuns la maximum din ceea ce se poate realiza. Dimpotrivă, ştim că mai avem multe de făcut în această direcţie şi depunem eforturi susţinute. In acest cadru noi ne preocupăm în mod deosebit de ridicarea calităţii producţiei şi produselor, a productivităţii muncii — factori importanţi pentru asigurarea creşterii eficienţei întregii noastre activităţi. Trebuie să spun că următorul cincinal — 1971—1975 — se caracterizează tocmai prin accentul pus pe ridicarea calitativă, — între care şi rentabilitatea, — a întregii noastre activităţi. ÎNTREBARE: Pentru securitatea şi afirmarea naţională, politica culturală are o importanţă de nepreţuit. Suveranitatea şi independenţa unei ţări îşi găsesc şi aici rădăcinile lor. In ce constă problematica şi perspectivele de dezvoltare în acest domeniu ? RĂSPUNS: In edificarea societăţii socialiste noi considerăm că ştiinţa şi cultura ocupă un loc primordial. De aceea,ţinînd seama de puternica revoluţie tehnico-ştiinţifică de astăzi, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării învăţământului, ştiinţei, culturii, considerind că numai în acest fel putem realiza năzuinţele privind făurirea unei societăţi cu un înalt nivel de civilizaţie. Desigur, problemele culturale şi ştiinţifice sunt vaste ; noi considerăm că orînduirea socialistă creează cele mai prielnice premise, pentru un avînt general al culturii întregului popor. Aş putea menţiona în legătură cu aceasta faptul că, într-o perioadă istorică scurtă, România a lichidat moştenirea trecutului, moştenire care situa România între ţările cu un nivel scăzut al învăţămîntului şi culturii. Astăzi, întreaga populaţie are acces la învăţămînt; am introdus învăţămîntul obligatoriu de 10 ani pentru întregul tineret ; învăţămîntul superior este accesibil tuturor categoriilor de tineri, fără nici un fel de discriminare, nici naţională, nici socială. De asemenea, acordăm o atenţie deosebită progresului literaturii, artei, culturii, ca mijloace de înnobilare a omului. Desigur, activitatea cultural-ştiinţifica se bucură în România de deplină libertate de exprimare ; avem totodată în vedere că tot ceea ce se înfăptuieşte în cultură, în orice domeniu de activitate, să servească bunăstării şi fericirii omului. Aş dori, în încheiere, ca prin intermediul televiziunii dumneavoastră, să transmit poporului austriac cele mai bune urări de prosperitate şi fericire. ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7104 ■ Sîmbătă 19 septembrie 1970 ■ 8 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Mureş Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa in mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnulrile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizind energiile, dînd încredere şi putere. La numai patru luni de cînd furia apelor a semănat aici prin aceste frumoase locuri neaşteptata şi dureroasa urgie, totul şi-a redobîndit înfăţişarea normală. Au fost refăcute casele căzute pradă valurilor. Prin desfăşurarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare, mobilizate de partid, s-au reconstruit drumurile şi şoselele distruse, şi-au refăcut potenţialul de producţie întreprinderile lovite de calamitate. In oraşele Tîrnăveni şi Tg. Mureş doar dungile negre ce brăzdează pereţii caselor din zonele inundate arătînd pînă sub ferestre ori pînă sub streaşină cota inundaţiei, mai amintesc de catastrofă. Astăzi, totul în această greu încercată parte a ţării respiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clădesc cu încredere cămine, încercarea prin care au trecut zonele ţării lovite de revărsarea apelor a fost un examen al tăriei şi forţei morale a poporului nostru, a cimentat şi mai mult legăturile dintre popor şi partid, a făcut proba de netăgăduit că o societate ca a noastră, societatea socialistă, altoită cu proces firesc şi ireversibil pe trupul viguros al României, este singura în măsură, singura aptă să unească intr-un gînd, într-o năzuinţă şiun efort colectiv unic toate energiile creatoare ale poporului, să biruie orice greutate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au sosit cu un avion care a aterizat pe aeroportul de lingă Turda. Aici, veniţi în întâmpinare se aflau Aurel Duca, primsecretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, precum şi alte persoane oficiale din judeţ. Pe aeroport, în convorbirea avută cu factorii de răspundere din judeţ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de o seamă de probleme economice şi sociale, şi îndeosebi de starea recoltei şi mersul lucrărilor agricole. La Tîrnăveni, localitate pînă la care se călătoreşte cu elicopterul, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi li se face o primire deosebit de călduroasă. Se aterizează în imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de cetăţeni ai localităţii vin cu bucurie în întîmpinare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni, „decanul“ de vîrstă al industriei noastre chimice. Adevărata istorie a acestei întreprinderi a început o dată cu anii construcţiei socialiste, cînd dintr-o unitate modestă s-a transformat într-un combinat industrial de prestigiu Cîteva cifre sunt deosebit de semnificative : Faţă de -. — -.I 1(140 v\^*n/T 1 1 n+îr» Cf 1 aK n „ I OlUUX li/iu pj.lUIUtlIk.tl'U t)xuu^ I lă a combinatului a crescut de peste 15 ori, ceea ce înseamnă că în prezent întreaga producţie a anului. •1938 se realizează în numai 15 zile. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roşea, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice (Continuare în pag. 2-a) în vizită la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Tradiţionala şi călduroasa primire făcută de către locuitorii comunei Iernut. Interviul acordat de preşedintele Austriei, FRANZ JONAS, televiziunii române Vineri, 18 septembrie, Televiziunea română a transmis un interviu cu preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas. Cu acest prilej, preşedintele VIENA 18 — Corespondentul Agerpres, Petre Stăncescu, transmite : Preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas, l-a primit vineri pe ambasadorul Republicii Socialiste Ro-Austriei a apreciat evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări, subliniind, totodată, însemnătatea deosebită pe care o are, în acest context, apromânia la Viena, Dumitru Aninoiu. Cu acest prilej a avut loc o convorbire în legătură cu apropiata vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat piaţa vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu. Şeful statului austriac s-a referit, al României, Nicolae Ceauşescu. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Preşedintele Jonas l-a decorat pe ambasadorul român cu „Marele de asemenea, la problema securităţii europene şi la alte probleme actuale ale vieţii internaţionale. (Agerpres) Ordin de aur cu cordon pentru merite al Republicii Austria", ca recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Austria. Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In zilele de 17 si 18 septembrie a.c. a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, cu următoarea ordine de zi : 1. Raport privind activitatea sindicatelor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 8 luni, a angajamentelor în întrecere şi măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea lor pe întregul an 1970. 2. Referat privind activitatea de control obştesc-muncitoresc desfăşurată de către sindicate şi sarcinile ce le revin în viitor pentru înfăptuirea indicaţiilor conducerii de partid. 3. Probleme organizatorice. La Plenară au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Consiliului Central al U.G.S.R., preşedinţi, secretari şi alţi membri ai birourilor executive ale comitetelor uniunilor sindicatelor pe ramuri şi ale consiliilor judeţene ale sindicatelor, reprezentanţi ai ministerelor şi altor instituţii centrale, ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, redactori şefi ai publicaţiilor sindicale. In cadrul lucrărilor Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. au luat cuvîntul tovarăşii : Gheorghe Borş, Mircea Georgescu, Ion Alexandru, Gheorghe Bordea, Nicolae Moraru, Alexandru Crişan, Ştefan Şoimoşi, Vasile Vasa, Roman Pircea, Teodora Serşan, Oliviu Rusu, Ion Mărcuş, Mihai Ghibilic, Gheorghe Nistor, Ion Mărgineanu, Vasile Radu, Hristina Cojocariu, Mihai Arcan, Constantin Creţu, Constantin Eftimie, Paraschiv Benescu, Nicolae Gavrilescu, Ion Istrate, Francisc Wagner, Gheorghe Turcu. De asemenea, a luat cuvîntul tovarăşul Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. In încheierea lucrărilor Plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R. ★ Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ion Preoteasa şi Iosif Anderco din Comitetul Executiv şi din funcţia de secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R., urmînd să primească alte însărcinări, precum şi a tovarăşilor Furo Iuliu Ioan şi Ioan Necşoiu din funcţia de membri supleanţi ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a cooptat în Consiliul Central şi a ales pe tovarăşii Ion Găleteanu, în funcţia de membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi Gheorghe Miron, în funcţia de membru supleant al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R.