Munca, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7141-7165)
1970-11-02 / nr. 7141
RESTANŢELE au fost recuperate, ANGAJAMENTUL va fi îndeplinit! Cu cîteva luni în urmă, mai precis pe la începutul lui iunie a.c., la UZINA „OȚELUL ROŞU“ s-a petrecut un eveniment neprevăzut care avea să dea multă bătaie de cap siderurgiştilor de aici. Datorită unor cauze mai mult sau mai puțin cunoscute de specialiştii uzinei, s-a perforat vatra unui cuptor de la oţelăria Siemens Martin, înainte de înlăturarea completă a avariei, a trebuit să fie oprit din acelaşi motiv încă un cuptor. Aşadar, la un moment dat, în secţia oţelărie a uzinei mai funcţionau doar două din cele patru cuptoare Siemens Martin. Situaţia aceasta neîntîlnită încă pînă atunci devenise alarmantă pentru întregul colectiv de oţelari, pentru conducerea Centralei siderurgice Reşiţa şi chiar pentru minister. Era vorba de pierderea a citorva mii de tone de oţel, unul dintre produsele de bază de care economia naţională are atîta nevoie. Majoritatea siderurgiştilor de la „Oţelul Roşu“ ştiau insă ci trebuie făcut totul ca planul de producţie al oţelăriei, secţie cu mare pondere in activitatea uzinei, ei fie îndeplinit. In lupta grea pe care echipele specializate ale uzinei o desfăşurau pentru înlăturarea cit mai grabnică a avariilor la cele două cuptoare au apărut atunci fapte cu adevărat eroice. In ajutorul vicinei a venit în acele împrejurări şi un grup de specialişti de la Combinatul siderurgic Reşiţa. Era de fapt o intervenţie concretă, promptă, a Centralei siderurgice, un sprijin venit la timp din partea acesteia. Munca pentru refacerea vetrei celor două cuptoare cunoştea momente de intensitate maximă, polarizind energia şi priceperea multor zeci de oameni cu Înaltă calificare şi cu experienţă Îndelungată. Lucrarea, deşi nu fusese pregătită, din tmp, a putut fi realizată intr-un timp record şi la un înalt nivel calitativ, la executarea ei s-a aplicat un procedeu nou, folosindu-se aici pentru prima dată magnezita granulată, in locul dolomitei, ce se intrebuintase in situaţiile similare de pină atunci. Specialiştii au fost în mod unanim de părere că lucrarea de refacere a vetrei celor două cuptoare corespunde celor mai sporite exigenţe şi că ea va permite o exploatare sigură şi îndelungată a acestora. Deşi avariile cuptoarelor au fost înlăturate în timp scurt, secţia oţelărie a înregistrat totuşi, pe moment, o mare rămînere în urmă cu producţia faţă de graficul întocmit pe baza sarcinilor de plan. Astfel, dacă pînă în luna mai oţelăria avusese importante depăşiri de plan, la începutul trimestrului III, rămînerea în urmă faţă de grafice se cifra la 4328 tone de oţel. Deci tot sporul de producţie obţinut de oţelari in cinci luni dispăruse în luna iunie cînd datorită avariilor survenite la cuptoare apăruse in schimb o mare răminere in urmă. Dar oţelarii, oameni energici şi pricepuţi, in frunte cu noul şi entuziastul lor şef de secţie, inginerul Carol Bianchi, nu şi ION NIŢU coresp. al ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 3-a) FAPTE ÎNSCRISE IN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE ÎNSEMNĂRI O nouă virstă a Bucureştilor ZOE DUMITRESCU-BUŞULONGA Cînd in copilăria mea, tramvaiul cu cai a fost înlocuit prin cel electric, ni s-a părut că nişte lucruri esenţiale au fost schimbate în viaţa oamenilor, că un anumit fabulos tehnic incepea să capete chip. De fapt se petrecea un record firesc, dar de foarte limitate dimensiuni, cu începuturile mijloacelor de transport moderne. Cînd după cîţiva ani s-a ridicat Palatul telefoanelor, ni s-a părut că avem şi noi, în sfîrşit un zghie-nori, că vor urma îndrăzneli nemaivăzute arhitectonice şi urbanistice. Dar bătrâna Cafe a Victoriei a rămas la fel de plăcut nealiniată şi îngustă, iar îndrăzneţul edificiu singur în felul său. Zilele acestea a început montarea scărilor rulante în pasajele subterane din Piaţa Universităţii, larg deschisă ca un adevărat centru al Bucureştilor, încă de pe acum, cu o lună înainte de darea în folosinţă, se simte aci bucuria spaţiilor largi, libere, care trebuie să înconjoare, în chip necesar, pentru a le pune în valoare, construcţiile cele noi. De dimensiuni îndrăzneţe, arătînd suprafeţe şi volume moderne, mereu altele din variate unghiuri de perspectivă, teatrul, amintind, în aerodinamice forme, de Voroneţ, şi hotelul Intercontinental înălţîndu-se zvelt la altitudini neatinse in arhitectura românească, încep să se integreze peisajului urbanistic înconjurător. Le-am făcut un aproximativ înconjur, ca să mă obişnuiesc cu noua lor prezenţă, şi le-am admirat în special din latura vizibilă dinspre Colţea şi Muzeul de Istorie al municipiului. Seara albăstruie le acorda mai bine, pe fundalul ei mai închis, temerităţile verticale şi orizontalitatea masivă. Cei doi giganţi geometrici se pregăteau să înceapă un sociabil dialog cu bucureştenii care de luni de zile, de altfel, nu contenesc cu comentariile uimite, admirative. Mă gîndeam la marile îndrăzneli ale arhitecturii în vremea noastră, la Brasilia şi la experimentele ei urbanistice,» la Le Corbusier şi la viziunile lui admirabile de artă şi funcţionalitate. Şi încercam să-mi imaginez Bucureştii de mai tîrziu. Lucru greu, desigur, de făcut, abia după două sau trei construcţii de anvergură mondială. Dar acesta este abia începutul, simbolic vorbind. Aci, în noul centru urbanistic, se înfăţişează etalonul viitorului nostru, Id scota potrivită pentru ceea ce suntem şi mai cu seamă pentru ceea ce vom fi. România modernă, socialistă, trebuie să arate chipul ei înnoit cum se cuvine, pe măsura prezenţei şi prestigiului ei în lumea Contemporană. Şi in acest sens arhitectura şi urbanistica au un rol extrem de important de reprezentare, pentru că eie traduc totul în limbaj de modernitate dimensională şi de concepţie. Şi se cade să arătăm şi prin înnoitele forme ale capitalei bucureştene cit de modern, cit de creator, cit de puternic este gîndul nostru constructiv, cit de unitar este efortul nostru de popor care şi-a cîştigat un loc de cinste în lume. Piaţa Universităţii este intr-adevăr o deschidere de nouă virstă şi un început de consacrare. Proletari din toate tarile, unifirul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7141 Luni 2 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Cu planul cincinal îndeplinit Centrala industrială a prelucrării ţiţeiului şi-a îndeplinit sarcinile de plan la producţia globală pentru perioada 1966—1970. Pînă la sfirşitul acestui an Centrala va putea depăşi prevederile iniţiale ale actualului cincinal, la producţia globală, cu circa 1 miliard lei. Colectivul uneia din cele mai mari întreprinderi din judeţul Suceava — Combinatul de celuloză și hîrtie — a raportat Îndeplinirea sarcinilor de plan pe actualul cincinal. îndeplinirea acestora cu 2 luni mai devreme va da posibilitate ca pînă la finele anului să se înregistreze in bilanţul întrecerii socialiste un spor la producţia marfă de 115 milioane lei, iar la producţia marfă vîndută şi încasată un plus de „Încasări" de peste 100 milioane lei. Petroliştii, metalurgiştii, chimiştii, textiliştii şi constructorii din unităţile economice ale judeţului au raportat îndeplinirea cu 2 luni mai devreme a planului producţiei globale industriale din actualul cincinal. Pînă la sfirşitul anului industria buzoiană va realiza în plus, faţă de sarcinile cincinalului, 7 200 tone sîrmă trasă, 18 000 tone aparatură pentru cale ferată, 900 tone rezervoare metalice și alte produse în valoare de 600 milioane lei. MAISTRUL, VERIGĂ CHEIE IN ANGRENAJUL COMPLEX AL PRODUCŢIEI MAISTRUL-principal factor în procesul de integrare profesională a tineretului Ne-am obişnuit să aşteptăm intrarea în producţie a tineretului ca pe un infailibil mod de legitimare şi acoperire în fapt a unei investiţii de speranţă şi încredere ; sau, în cazurileproblemă, ca pe o misiune necesară şi suficentă pentru a saivura un traiect social nu tocmai lăudabil, instaurînd un cadru propice pasului făcut în exclusivitate cu piciorul drept. Sunt aşteptările noastre Întotdeauna împlinite ? „Eu m-aş întreba nu dacă sunt ci, mai degrabă, dacă ele pot fi împlinite. Şi asta pentru că la întrebarea dv. nu ştiu a răspunde, dar la a mea da , şi răspunsul este unul şi categoric : pot“. Afirmaţia aparţine lui Simion Stoica, maistru la atelierul de strungărie uşoară al uzinelor sibiene „Independenţa“. Adevărul ei însă depinde atît de cel care intră în procesul de producţie, cit şi de cel îngă care, şi sub directa supravegere a căruia, primul îşi începe drumul creaţiei materiale sau spirituale ; şi, în plus, de relaţia care se stabileşte între ei la nivelul practicii de fiecare zi. Aşadar, răspunsul la întrebarea formulată mai sus presupune căutarea unor argumente la toate cele trei nivele. Situîndu-ne însă pe poziţia lui Simion Stoica, asumîndu-ne afirmaţia sa ca pe un adevăr al nostru, am încerca să-i descifrăm mobilurile. Şi dacă teren de căutare ne-a fost chiar activitatea maistrului sibian, este pentru că ne-am simţit îmboldiţi de acel petit de categoric, pe atît de tonic „pot“, răspuns la întrebarea pe care el singur a formulat-o. — Conducător unic şi responsabil al sectorului de lucru ce i-a fost încredinţat, figură centrală şi spomarin stoian (Continuare în pag. 3-a) Imagine din meciul de fotbal Progresul—Petrolul Foto : P. COZIA Satul Lacul Iui Baban din judeţul Vrancea, s-a făcut bine cunoscut cu prilejul dramaticelor dezlănţuiri ale naturii din primăvara acestui an. In numai citeva ore, peste 80% din casele acestui sat au fost distruse in masiva alunecare de teren. In prezent, la fel ca şi in alte localităţi din ţară, unde inundaţiile au făcut distrugeri, urmele se şterg zi de zi. Pe hărţile judeţelor apar noi sate sistematizate, aşa după cum se poate vedea din imaginea noastră fotografică făcută din avion, deasupra noii vetre a satului Lacul lui Baban. uuumiiimiiiiiîn Miniiiraifiiiomiiiiiiiiiiiiiimiiii m mm 22 r u v Tara Birlic... GHEORGHE TOMOZEI Televiziunea repro- s gramează pelicula jj spectacolului cu „O §§ scrisoare pierdută“ de f§aragiale realizată in g urmă cu destul de g mulfi ani, astfel Incit 1 0 urmărim cu ochii g blind înceţoşaţi cu ceea g ce s-ar fi cuvenit să fie s lacrimi, dacă nu ne-am j teme de tisul lui Neag Iancu : sintem doară jg la o comedie ! 1 Cînd Birlic ne-a pă- turăsit n-am găsit prile- & jul nimerit de a-l evo- g ca şi o fac acum cînd H — după mai mult de g00 de ani — stagiunea e teatrală a început fără % el... Nici războiul nu jj l-a împiedicat pe Birs lie să suie pe scindară §§ ce-l consacrase, nici g boala, nici perspectiva jj pensionării. S-a stins g abrupt. Ne-a „scăpat“, g Cum ne-am luat o§ clipă ochii de pe el, p ne-a și părăsit corni- M (ind singura „ghidu-. g ție“ neroadă din cite g 1 încercat. „ Cum să văd, cînd E Birlic nu mai este, jj „Scrisoarea pierdută“ '! s Si așa, în ciuda hazu- jg lui. „Scrisoarea“ o ur- jj măresc tot mai mult cu gj un soi de ciudată me- g lăncolie, replicile se jg catifelează, o ceață al- g bastră cade peste pe- g rucile purtate, actorii g pălesc... „Scrisoarea" cu Bir- §§ ■lie, fiindcă a fost fii- g mată — din precauție g — de mult... Fără Birlic fiindcă, jg sfirşindu-se spectaco- g Iul, n-am să-l pot ur- g mări pe omulețul nă- g sos, In drumul lui spre g cafelele ,,Capsel"... Nu jg l-am văzut rîzînd. Nu jg l-am auzit spunind a § necdote. Era, mai ales, g un mic bărbat grav. Si § era un fenomen comic § din familia meșterilor g (Continuare 1 în pag. 3-a) jg Citiţi la pagina de sport: FOTBAL , Rapid, Petrolul, Politehnica şi Steaua victorioase în deplasare . Progresul în chinurile Infernului Pseudo-culisele fotbalului Comentarii pe marginea campionatelor naţionale de box Rubrica „Sportul muncitoresc" Ştiri Celui de-al V-lea Congres al Partidului Muncii din Coreea In numele comuniştilor, al întregului nostru popor, Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează celui de al V-lea Congres al Partidului Muncii din Coreea, tuturor membrilor de partid şi oamenilor muncii din Republica Populară Democrată Coreeană un cald salut tovărăşesc şi mesajul său de solidaritate internaţionalistă. Congresul dumneavoastră face bilanţul marilor realizări obţinute de poporul coreean sub conducerea avangardei sale încercate — Partidul Muncii din Coreea, a Comitetului Central, în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen , în opera de făurire a socialismului, în îndeplinirea sarcinilor planului de şapte ani, în domeniul industriei şi agriculturii, ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, ridicării nivelului de trai. Comuniştii, întregul popor român urmăresc cu sentimente de, mare bucurie succesele remarcabile dobîndite de poporul coreean, văzînd în acestea un aport preţios, la întărirea sistemului mondial al socialismului, a forţelor antiimperialiste. în acelaşi timp, Congresul dezbate probleme de mare importanţă pentru viitorul ţşurii, trasînd direcţiile principale ale dezvoltării economiei naţionale în următorii ani, pentru asigurarea progresului continuu în toate domeniile vieţii sociale. Sîntem încredinţaţi că îndeplinirea acestor sarcini va marca o nouă şi importantă etapă în dezvoltarea Republicii Populare Democrate Coreene pe calea socialismului. Partidul nostru, întregul popor român dau o înaltă apreciere activităţii pe care Partidul Muncii din Coreea o desfăşoară pentru dezvoltarea relaţiilor dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne. Respectarea neabătută a acestor PHENIAN principii constituia calea sigură ■ depăşirii dificultăţilor existente în mişcarea muncitorească, a restabilirii şi întăririi unităţii, garanţia unei colaborări şi solidarităţi trainice a tuturor forţelor antiimperialiste. Constatăm cu deosebită satisfacţie că bunele relaţii de prietenie frăţească, stimă şi respect reciproc care s-au statornicit între Partidul Comunist Român şi Partidul Muncii din Coreea, între Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană se dezvoltă cu succes. Sîntem profund convinşi că vom folosi posibilităţile largi care există pentru adîncirea continuă a acestor relaţii, în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste, al întăririi tuturor forţelor revoluţionare şi antiimperialiste ale epocii contemporane. Reafirmăm şi cu acest prilej sprijinul şi solidaritatea internaţionalistă a Partidului Comunist Român, a guvernului şi întregului popor cu lupta dreaptă a poporuluicoreean Împotriva imperialismului, pentru unificarea paşnică şi democratică a ţarii. Ne pronunţăm pentru retragerea trupelor americane din Coreea de Sud, pentru respectarea dreptului sacru al poporului coreean de a hotărî singur asupra destinelor sale, fără nici un amestec din afară. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, în îndeplinirea hotărîrilor de mare răspundere pe care le veţi adopta, pentru înflorirea Republicii Populare Democrate Coreene, pentru înfăptuirea aspiraţiilor legitime ale poporului coreean de a trăi liber într-o patrie unită, independentă şi prosperă. Comitetul Central al Partidului Comunist Român SUCEAVA— poartă a pădurilor Rămîne de stabilit dacă pădurile coboară pînă aici sau de aici încep pur şi simplu. Oricum, spre falnicele păduri din nord, nu poţi pătrunde — fie că vrei s-o porneşti către Suceviţa, Putna ori Brodina, fie că te avînţi peste Obcinele Bucovinei sau intenţionezi să ajungi pe Stinişoara, ori, în Călimani — decit prin poarta ce le-a străjuit de veacuri intrarea de către est — Suceava. Pădurile ocupă mai bine de jumătate din suprafaţa totală a judeţului Suceava, peste 4 000 km.p., iar exploatarea şi industrializarea lemnului deţin o pondere de 34 de procente in economia locală. Nu, nu-i vorba de loc de o dezvoltare unilaterală, Ci pur şi simplu de o valorificare raţională a principalei bogăţii naturale — lemnul. Prospecţiunile geologice, diversificarea producţiei in general, au dus în ultimii ani la punerea în valoare de noi resurse, cum ar fi minereurile complexe de la Fundul Moldovei şi Leşul Ursului, sulful din Călimani, apoi au fost construite importante obiective de industrie uşoară, alimentară şi chiar construcţii de maşini. Fabrica de tricotaje „Zimbrul“, întreprinderea mecanică (care va livra peste prevederile actualului cincinal 670 de maşini-unelte). Uzina de reparaţii auto, Uzina de piese , de schimb (unde s-au turnat in ultimii doi ani primele şarje de fontă şi oţel din istoria Sucevei), sunt doar cîteva nestemate în salba realizărilor. Cu toate acestea, Suceava rămine in primul mun vad al lemnului, preponderentă in economia judeţului rămînînd în continuare industria mobilei, a celulozei şi htriţei şi, în general, a produselor care au la bază „aurul verde“. Şi oraşul ce străjuieşte intrarea în aripa cea mai nordică a Carpaţilor Orientali păstrează Intr-adevăr ceva din farmecul şi permanenţa pădurii, este sensibil la grandioasa rotire a anotimpurilor pe care sa pare că şi-a integrat-o organic. Municipiul de azi, ce-şi trage bună parte din seva tinereţii şi vitalităţii sale din seva vie a pădurilor, emană vigurozitatea arboretului tînăr, expansiv. Profundele şi multiplele prefaceri din anii noştri au făcut ca — privind lucrurile din punct de vedere urbanistic — 70 la sută dintre locuitorii Sucevei să trăiască în blocuri noi. Străinul picat prin partea locului nu-şi va da seama dintru început dacă blocurile au fost ridicate printre vechile căsuţe cu bagdadie şi cerdac sau dacă alături de paralelipipedele de sticlă şi beton, cu 4—10 etaje, cineva a alipit din joacă şi cîteva căsuţe pentru pitici. Iar pădurea a fost adusă şi ea în oraş, ori poate că a răsărit din ghinda stejarilor de demult, din seminţişul pinilor neguroşi şi al mestecenilor ce parcă oficiază, cu făcliile lor albe, un ritual al luminii, solemnitatea permanentei regenerări. Cert e că nu există cartier in care să nu se fi plantat mii şi mii de arbori tineri — pini, stejari, arţari, dar mai ales mesteceni — nu în rinduri ori închipuind cine ştie ce figuri geometrice, ci liber de orice îngrădire, întocmai ca pe munţii ce crenelează zarea împrejurimilor. La Suceava trăieşti intens MIHAI ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca(Continuare în pag. 3-a) Maiestafii Sale Imperiale HAILE SELASSIE I Împăratul Etiopiei ADDIS-ABEBA Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a încoronării Maiestăţii Voastre — Ziua naţională a Etiopiei — sunt bucuros Să vă adresez, calde felicitări şi cele mai bune urări de pace şi progres poporului etiopian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România