Munca, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 7166-7192)

1970-12-01 / nr. 7166

Proletari din toate țârile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7166 • Marți 1 decembrie • 6 pagini 30 bani EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.­­ . şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 Stimaţi tovarăşi,­­Comitetul Executiv şi guvernul au dez­bătut principalele prevederi ale proiectu­lui de plan cincinal privind dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971— 1975 şi au stabilit măsurile necesare pen­tru realizarea acestor prevederi, pentru transpunerea în viaţă a programului par­tidului nostru stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.G.R. Totodată a fost anali­zat proiectul planului şi al bugetului de stat pe anul 1971, indicîndu-se căile pen­tru înfăptuirea lor în bune condiţii. Doresc să subliniez că proiectul planu­lui cincinal prevede o dezvoltare susţi­ne şi a mai rămas o lună pînă la înche­ierea actualului cincinal, de pe acum un mare număr de întreprinderi, ramuri în­tregi de producţie, o serie de judeţe şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Nu voi face un bilanţ cuprinzător al reali­zărilor din perioada 1966—1970, deoarece vom avea prilejul de a reveni asupra lui la începutul anului viitor. Totuşi, trebuie arătat că, în ansamblul său, actualul cin­cinal se încheie cu succese importante care demonstrează în mod concludent justeţea liniei generale a politicii partidu­lui îndreptate spre dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, perfecţionarea vie­ţii economice şi sociale, creşterea conti­nuă a nivelului de trai al întregului po­por, înflorirea multilaterală a României socialiste. Potrivit datelor preliminare, producţia industrială a crescut în aceşti ani într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, superior ritmului de 10,6—11,6 la sută prevăzut în planul cincinal, ceea ce exprimă vigoa­rea şi dinamismul economiei româneşti. A crescut rolul industriei în economie, spo­rind participarea ei la crearea venitu­lui naţional de la 49 la sută în 1965, la circa 60 la sută în 1970. S-au obţinut importante realizări şi în agricultură. Ca rezultat al eforturilor fă­cute de stat pentru modernizarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, al fo­losirii mai eficiente a pămîntului şi al organizării producţiei şi a muncii în con­diţii mai bune, agricultura — în pofida condiţiilor climatice nefavorabile din ul­timii ani, îndeosebi a inundaţiilor din a­­cest an — a înregistrat o creştere de 24 la sută a producţiei globale, faţă de cin­cinalul precedent, asigurînd nevoile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. însemnate progrese au fost obţinute în anii acestui cincinal şi în alte ramuri ale economiei naţionale — construcţii, trans­porturi, comerţ interior şi exterior, în do­meniul prestărilor de servicii, precum şi în activitatea de cercetare ştiinţifică. Pe baza politicii consecvente a parti­dului nostru de întărire a potenţialului e­­conomic al ţării, s-a efectuat un volum de investiţii de peste 288 miliarde lei, cu peste 8 miliarde lei mai mult decit preve­derile iniţiale. In ultimii cinci ani, au fost construite şi date în exploatare circa 1 500 capacităţi şi obiective industriale, au fost dezvoltate şi modernizate un mare număr din cele existente, s-a îmbunătă­ţit repartizarea forţelor de producţie pe teritoriul întregii ţări, printr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective con­struite. îndeplinirea şi depăşirea progra­mului de investiţii au creat premise fa­vorabile pentru dezvoltarea ripidă, în continuare, a economiei noastre naţionale. Potrivit hotărîrilor Congresului al IX- lea şi ale Conferinţei Naţionale a parti­dului, s-au iniţiat o serie de măsuri pen­tru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei, dintre care multe se aplică cu succes. Am în vedere organizarea centralelor şi combinatelor, reducerea aparatului administrativ, îm­bunătăţirea organizării întreprinderilor agricole de stat, creşterea rolului pîrghii­­lor financiare, dezvoltarea relaţiilor di­recte dintre întreprinderi pe bază de con­tracte economice, îmbunătăţirea regle­mentărilor privind planificarea şi execu­ţia investiţiilor. Partidul a situat — în toţi aceşti ani — în centrul preocupărilor sale, în domeniul economic, problema efi­cienţei activităţii economice, a concentrat atenţia ministerelor şi întreprinderilor în direcţia sporirii productivităţii muncii, reducerii consumurilor materiale, ridi­cării calităţii produselor şi creşterii ren­tabilităţii. Rezultatele obţinute în sfera produc­ţiei materiale se reflectă sintetic în spo­rirea de aproape o dată şi jumătate a ve­nitului naţional, corespunzînd unui ritm mediu anual de 7,7 la sută. Aceasta a per­mis adoptarea de noi măsuri pentru ridi­cată a economiei noastre naţionale, cu­­prinzînd — la indicatorii de bază — sar­cini sporite faţă de obiectivele Congresu­lui al X-lea al partidului. Aceasta a fost posibil datorită, In primul rînd, faptului că în țara noastră s-a creat o puternică bază a industriei socialiste — factor fun­damental al consolidării și progresului continuu al întregii economii. Prevederile proiectului de plan pe pe­rioada 1971—1975 se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvoltare a economiei, ştiinţei şi culturii, pe realizările obţinute în actualul plan cincinal, carea nivelului de trai al celor ce muncesc. S-au majorat salariile tuturor categoriilor de salariaţi — cu deosebire salariile mici — în cadrul generalizării noului sistem de salarizare, care asigură o retribuţie mai stimulativă şi echitabilă, în raport cu contribuţia efectivă a fiecăruia la dez­voltarea societăţii. Numărul de salariaţi s-a mărit în actualul cincinal cu circa 800 000 de persoane, ceea ce a avut o înrâurire deosebit de pozitivă asupra bu­getului familial. Pe baza acestor măsuri, veniturile din salarii sunt în 1970 cu circa 31 miliarde lei mai mari decît în anul 1965. Au fost sporite pensiile de asigurări sociale cu circa 39 la sută şi s-au mărit alocaţiile pentru copii. O expresie a pu­terii de cumpărare prescute, a standar­dului de viaţă mai ridicat, atît la oraşe, cît şi la sate, este volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist, care a sporit de 1,5 ori în anul 1970 faţă de 1965. Realizări însemnate au fost obţinute în construcţia de locuinţe, fiind date în folosinţă, în aceşti ani — din fondurile statului sau prin credite acordate de stat — 323 000 de apartamente; la a­­cestea se adaugă şi cele 5 000 locuinţe construite de stat în cadrul ajutorului pentru sinistraţi. An de an au sporit cheltuielile buge­tare pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, sănătate şi alte acţiuni sociale, ajungînd în 1970 la suma de 36 miliarde lei faţă de 22 miliarde lei cît au reprezen­tat în 1965. Toate,aceste rezultate dovedesc că sen­sul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primordia­lă a partidului şi guvernului este creş­terea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ri­dicarea nivelului de civilizaţie al între­gii societăţi. Paralel cu eforturile pentru creşterea producţiei, pentru dezvoltarea bazei teh­nico-materiale a societăţii, partidul a desfăşurat o amplă activitate în direcţia perfecţionării continue a raporturilor so­ciale, a organizării întregii societăţi. A fost îmbunătăţită organizarea adminis­­trativ-teritorială a ţării, care a asigurat condiţii mai bune pentru conducerea vie­ţii social-economice pe teritoriu, pentru apropierea de mase a organelor centrale şi locale. S-a perfecţionat întregul sis­tem de învăţămînt. S-a îmbunătăţit or­ganizarea activităţii de cercetare, au fost luate măsuri pentru legarea mai strînsă a ştiinţei de nevoile producţiei. In aceşti ani, partidul nostru a acţionat cu fermi­tate pentru întărirea legalităţii şi dez­voltarea democraţiei socialiste, asigurînd un cadru prielnic în vederea participă­rii efective a maselor la conducerea tre­burilor obşteşti. Partidul a promovat ne­abătut principiile echităţii şi eticii so­cialiste în repartiţie, în raporturile din­tre membrii societăţii, în desfăşurarea întregii vieţi sociale. Marile înfăptuiri dobîndite în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate sunt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor, fără deosebire de naţionalitate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care, manifestînd încredere deplină în politica partidului, dau viaţă cu hotărîre progra­mului stabilit de partid pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Pentru toate aceste realizări consider că merită să a­­dresăm cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor. Aceste succese demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste promovate de Partidul Comunist Român, politică ce corespunde întrutotul intereselor vitale ale poporului, porneşte de la analiza aprofundată a condiţiilor şi posibilităţi­lor ţării noastre, asigură mersul hotărît înainte al României pe calea progresului şi prosperităţii. Tovarăşi, Proiectul planului cincinal de dezvol­tare a economiei naţionale în perioada 1971—1975 este în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului. De asemenea, planul pe 1971 asigură un început bun pentru rea­lizarea cincinalului. Faţă de nivelele sta­bilite în vară, cînd am examinat proiectul planului cincinal, au fost aduse o serie de corecturi şi îmbunătăţiri care, toate, converg în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a îmbunătăţirii structurii şi cali­tăţii producţiei, creşterii eficienţei între­gii activităţi economice. Una din cele mai importante caracte­r, lumina sarcinilor stabilite de Con­gresul al X-lea al partidului cu privire la înfăptuirea unui amplu program de investiţii, care să asigure creşterea în ritm susţinut şi perfecţionarea forţelor de producţie, repartizarea lor judicioa­să pe întregul teritoriu al ţării, proiectul de plan prevede ca în viitorii cinci ani să se aloce, pe ansamblu, investiţii insumînd peste 540 miliarde lei, adică mai mult decît s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este demn de remarcat că pe seama fondu­rilor centralizate ale statului se vor efec­tua investiţii de 450—470 miliarde lei. Aceasta face posibil să se traducă în viaţă hotărîrea Congresului al X-lea al partidului — unanim aprobată de po­porul nostru de a se repartiza pentru a­­cumulare circa 30 la sută din venitul naţional. Fără îndoială, tovarăşi, că este un efort considerabil pentru stat, pen­tru întregul popor, dar aceasta este sin­gura cale pentru a asigura ridicarea Ro­mâniei la nivelul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economice şi ridica­rea bunăstării maselor. Fără aceasta — în condiţiile competiţiei actuale pe plan internaţional — ţara noastră ar fi sortită rămînerii în urmă, n-ar putea beneficia de avantajele civilizaţiei moderne. Efortul de acumulare se materializează în primul rînd în faptul că în perioada 1971—1975 industria se va dezvolta cu un ritm mediu anual de 10—11 la sută, față de 8,5—9,5 la sută, cît se stabilise în Di­rectivele Congresului al X-lea al P.C.R. Doresc să subliniez faptul că în viito­rul cincinal eforturile se­­ vor îndrepta nu numai spre dezvoltarea cantitativă a industriei, el se va pune totodată un deosebit accent pe laturile calitative ale procesului de industrializare, pe moder­nizarea structurii producției, pe realiza­rea de produse cu un înalt grad de teh­nicitate, care să înglobeze munca de complexitate superioară. In acest scop, în proiectul de plan se prevede concen­trarea eforturilor spre ramurile care asigură valorificarea superioară a resur­selor şi contribuie la promovarea progre­sului tehnic în întreaga economie — elec­tronica şi electrotehnică, mecanica fină, maşinile-unele, petrochimia, metalurgia oţelurilor şi a laminatelor speciale. Se pre­văd măsuri pentru asimilarea, reproiecta­­rea şi îmbunătăţirea unor produse şi teh­nologii, în aşa fel ca aproape 40 la sută din ristici ale viitorului cincinal este asigu­rarea în continuare a unui înalt ritm de creştere economică. Aceasta exprimă di­namismul puternic al economiei noastre socialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, înscri­­indu-se în exigenţele impuse de revolu­ţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Vii­torul cincinal orientează economia spre o creştere mai rapidă a eficienţei în vede­rea realizării unui spor mai mare de ve­nit naţional, ceea ce se va reflecta pozitiv în ridicarea nivelului de trai al popu­laţiei. Iată cum se prezintă unii din indi­catorii principali ai planului cincinal, în comparaţie cu cei cuprinşi în Directivele Congresului al X-lea al P.C­.R. , producţia industrială a anului 1975 să fie constituită din produse noi şi moderni­zate. Una din problemele de bază ale cinci­nalului viitor o constituie intensificarea dezvoltării agriculturii, sporirea produc­ţiei agricole în toate sectoarele. Pentru agricultură se prevăd investiţii de 80 miliarde lei, de peste 2 ori mai mult de­cît în actualul cincinal. Se vor asigura astfel mecanizarea completă a lucrărilor agricole, creşterea substanţială a gradu­lui de chimizare a producţiei, realizarea programelor naţionale privind amenajă­rile funciare şi dezvoltarea zootehniei. Aşa cum am arătat la recenta şedinţă de lucru de la Comitetul Central, în perioa­da următoare se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planificării agriculturii, de perfecţionare a organizării şi retribuirii muncii în uni­tăţile agricole. Toate acestea vor asigura creşterea producţiei agricole globale în­­tr-un ritm mediu anual de 6—7 la sută faţă de media anilor 1966—1970, ceea ce va crea condiţii mai bune pentru apro­vizionarea populaţiei cu produse agro­­alimentare şi a industriei cu materii pri­me agricole. Un important element caracteristic al viitorului plan cincinal, care reflectă pro­cesul de modernizare a activităţii noastre economice, este trecerea la dotarea eco­nomiei naţionale cu tehnica modernă de calcul şi dezvoltarea progresivă a siste­mului naţional de prelucrare a datelor. Va fi astfel posibil că pînă în anul 1975 să se realizeze structura de bază a sis­temului naţional de prelucrare a datelor, în economie urmînd să funcţioneze peste 20 de centre de calcul de importanţă republicană, precum şi o serie de centre teritoriale, dotate cu calculatoare din producţia internă, precum şi din import, la care se adaugă un număr însemnat de calculatoare cu care vor fi înzestrate u­­nităţile economice. Realizarea programu­lui de dotare a economiei cu tehnica de calcul va asigura posibilitatea unei con­duceri moderne, bazate pe cuceririle in­formaticii — condiţie esenţială pen­tru planificarea cu adevărat şti­inţifică şi pentru organizarea eficientă a procesului de producţie şi desfacere. (Continuare In pag. 2-a) Actualul cincinal se încheie cu succes Noul plan cincinal — o etapă importantă pe drumul progresului şi prosperităţii României socialiste (în procente) Prevederi Prevederi Directive plan cincinal Ritm Ritm mediu mediu anual anual Producţia globală industrială 8,5—9,5 10—11 Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 5,0—5,5 6— 7 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 6,5—7,0 6,7—7,5 Reducerea cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă în industria de stat în 1975 faţă de 1970 în t/o 6—1­0—13 Volumul comerţului exterior 7,0—7,7 9,2—10,5 Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mld. lei 420—435 450—470 Venitul naţional 7,7—8,5 10—11 Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională (mii persoane) 400—500 700 Fondul de salarii 5,4—6,2 6,5—7,5 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 5,4—6,2 5,5—6,5 Volumul serviciilor prestate populaţiei 7,0—7,7 8,5—9,5 Salariul real 3,0—3,7 3,5—3,7 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă, pe o persoană activă 2,9—3,7 4,0 I iI ■" ............... ..................................I—■—■—I "■■■———■■ LUCRĂTORII DIN AGRICULTURA SÍNT HOTÂRÎJI SA DEA VIATĂ IDEILOR CUPRINSE IN EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂȚIREA ORGANIZĂRII, PLANIFICĂRII ȘI CONDUCERII AGRICULTURII Măsuri care vor amplifica răspunderea întreprinderilor de mecanizare Am citit cu mult inte­res expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şe­dinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbună­tăţirea organizării, planifi­cării şi conducerii agricul­turii. Ca specialist care muncesc de mulţi ani în a­­ceastă importantă ramură a economiei naţionale, ca director al unei întreprin­deri de mecanizare a agri­culturii, apreciez că măsu­rile preconizate de condu­cerea de partid vor duce la înlăturarea grabnică a u­­nor neajunsuri manifestate pînă acum, vor crea con­diţiile necesare pentru un nou şi puternic avînt al a­­griculturii noastre socia­liste. In expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un loc important îl ocupă proble­mele privind reorganizarea întreprinderilor de meca­nizare a agriculturii. Se a­­rată, pe bună dreptate, că „întreprinderile de meca­nizare în forma lor actuală de organizare nu participă în măsura necesară la re­zolvarea problemelor esen­ţiale ale cooperativelor, la efortul pentru creşterea producţiei, că ele acţionea­ză ca simple unităţi pres­tatoare de servicii". Pentru creşterea răspun­derii întreprinderilor de mecanizare în întreaga desfăşurare a activităţii de producţie din cooperativele agricole, crearea unui nu­măr mai mare de între­prinderi de mecanizare a agriculturii, care să aibă în raza de activitate ■ un număr redus de cooperati­ve şi o suprafaţă de 10 000—15 000 ha la şes şi 5 000—10 000 ha în zo­nele de deal are o deo­sebită eficienţă. Sunt con­vins că o asemenea în­treprindere de mecanizare va putea să fie mai bine şi în mod direct legată de co­operativele agricole, va a­vea posibilitatea să răs­­­pundă direct de producţia pe care acestea o obţin. Din proprie experienţă am constatat că datorită for-Ing. ŞTEFAN MICU directorul întreprinderii de mecanizare a agriculturii Oraviţa, judeţul Caraş- Severin (Continuare in pag. 5­ a) Mecanizarea pe o nouă treaptă a sporirii producţiei agricole Măsurile cuprinse în ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedin­ţă de la C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătă­ţirea organizării, planifi­cării şi conducerii agri­culturii au fost studiate cu un viu interes atî­t de ca­drele din conducere ale Di­recţiei agricole judeţene Galaţi, cît şi de mecaniza­torii, inginerii şi tehnicie­nii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii amplasate pe mănoasa cîmpie a Covurluiului. Pornind de la aprecierile critice făcute de secretarul general al partidului aş vrea să arăt, că şi în cadrul Direcţiei agricole judeţene Galaţi au existat suficiente lipsuri în ceea ce priveşte repartizarea­ tractoarelor şi utilajelor pe unităţi de pro­ducţie, repartizare care în multe cazuri era neconcor­dată cu realităţile de pe te­ren. De asemenea, s-a ma­nifestat o insuficientă grijă pentru extinderea mecani­zării lucrărilor în legumi­­cultură, a dotării mai judi­cioase cu utilajele adecvate și, în raport cu sarcinile stabilite, mecanizării lucră­rilor în zootehnie. Ca urma­re a acestui fapt și a siste­mului actual de organizare a I.M.A., sistem care din punct de vedere a retribui­rii muncii nu-i leagă pe me­canizatori de rezultatele obţinute de cooperativele agricole de producţie deser­vite, contribuţia I.M.A. la Ing. MUREŞEL TOMA director adjunct al Direcţiei agricole judeţene Galaţi (Continuare in pag. 5-a) ÎNSOŢIND PRIN PIEŢE ECHIPELE DE CONTROL OBŞTESC Pentru a stîrpi specula sînt necesare pedepse mai aspre! PITEŞTI.­­ La sfîrşitul săptămînii trecute nume­roase echipe de control ob­ştesc, împreună cu lucră­tori de miliţie, procurori, inspectori de la Inspecţia comercială de stat au e­­fectuat un control prin pieţele oraşului. Ei au de­pistat frecvente abateri în ce priveşte respectarea preţurilor afişate în mercu­rial. Iată cîteva exemple: în timp ce kilogramul de pasăre vie la magazinul Uniunii judeţene a coo­perativelor de consum din Piaţa Bucureşti se vindea conform mercurialului cu 15 lei şi, respectiv, 20 de lei kilogramul, la Magazinul de prezentare al Uniunii judeţene a cooperaţiei de consum se încasa în mod uniform 20 de lei pe kg. Cerîndu-i-se explicaţii şe­fului unităţii, Marin Buto­­ianu, acesta a motivat că aşa are aprobare de la su­periorii săi. Aşa să fie, to­varăşi de la U.J.C.C. Ar­geş ? Cu prilejul raidului au fost depistaţi numeroşi speculanţi care profitînd de lipsa unor produse în magazinele I.L.F. vindeau cu suprapreţ. Gheorghe Velcea din Ştefăneşti vin­dea în Piaţa Gării spanac cu preţul de 5 lei kilogra­mul în loc de 2,50 lei cît prevedea mercurialul. Ion Ancuţă din comuna Goleşti, Dolj, vindea usturoi cu 40 de lei kg în loc de 12 lei, iar Aurel Stoica din Stro­­ieşti, Curtea de Argeş, vindea fasolea albă cu 10 lei kg în loc de 6 lei cît era stabilit. Tuturora, organele de control le-a încheiat pro­cese verbale şi le-a apli­cat pe loc amenzi (cite 50 de lei), cam mici după pă­rerea noastră, faţă de gra­vitatea delictului de vîn­­zare la preţ de speculă. Cu asemenea sancţiuni blinde nu se stîrpeşte afacerismul practicat prin pieţe. DUMITRU BURCEA ★ ORADEA — Luni, zi de tîrg în cea mai mare piaţă de legume şi fructe a muni­cipiului. Sunt prezenţi aici producători din judeţul Bi­hor, iar alţii veniţi tocmai de la Siria, Pîncota şi Sîn­­tana-Arad. (Continuare in pag. 5-a) Industrializarea lucrărilor de construcţie a pereţilor interiori Cercetătorul Gheor­ghe Damian, de la I.N.C.E.R.C.—Bucureşti, în colaborare cu ingine­rii Aurel Ruset şi Lică Avram, de la Trustul de construcţii din Ba­cău, a elaborat şi apli­cat pe şantiere o metodă originală de construcţie. Metoda, deosebit de efi­cientă sub aspectul pro­ductivităţii muncii şi ritmului de execuţie, se bazează pe industrializa­rea lucrărilor de con­strucţie a pereţilor inte­riori. Centurile exteri­oare ale planşeelor, grin­zile şi planurile drepte sunt prefabricate după un ingenios sistem de îmbinări verticale și ori­zontale. Excelenţei Sale General JEAN BEDEL BO­KAS SA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Cu prilejul celei de-a XlI-a aniversări a Republicii Africa Centrală, adresez cu deosebită plăcere Exce­lenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pro­gres poporului centrafrican prieten. Folosesc această ocazie pentru a exprima convin­gerea că bunele relaţii dintre ţările noastre vor cu­noaşte o dezvoltare continuă, în interesul reciproc al celor două popoare, al păcii şi colaborării interna­ţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next